Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) afirmă că George Simion, candidatul său în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 18 mai, are susținerea Uniunii Democrate a Ucrainenilor din România (UDUR).
Nicolae-Miroslav Petrețchi, președintele Uniunii Ucrainenilor din România (UUR), reprezentată în Parlament, spune că UDUR este „fictivă”, la fel ca și „liderii ei”. El a declarat că organizația sa susține „fără niciun dubiu” parcursul european al României, transmite News.ro.
Într-un comunicat de presă semnat de președintele UDUR, Robu Tanea-Paulina, organizația își exprimă sprijinul pentru Simion, afirmând că, „în deplină armonie cu votul majorităţii românilor din 24 noiembrie 2024 şi 4 mai 2025”, își declară sprijinul pentru Simion și că „în calitate de cetăţeni români de origine ucraineană, a căror patrie-mamă trece prin momente dramatice, suntem deplini solidari cu ţelul lui George Simion de a repune Parteneriatul Strategic cu SUA în prim planul politicii externe a României, alături de apartenenţa la NATO şi UE”.
Petrețchi a criticat aspru această organizație, declarând luni, pentru News.ro, că „acea organizaţie nu există, nici măcar nu este înregistrată, iar cei care s-ar afla în spatele acelei organizaţii sunt oameni certati cu legea, care se ascund peste hotare pentru mai multe infracţiuni pentru care trebuie să îşi ispăşească pedeapsa cu închisoare, în România”.
El a mai adăugat că „este o organizaţie fictivă, liderii ei sunt fictivi. Unul dintre cei care ar fi în spatele acestei organizaţii a încercat în 2020 să candideze în judeţul Maramureş cu nişte liste false, drept pentru care Biroul Electoral Judeţean a transmis toate acele documente către Parchet şi, din câte ştiu, sunt câteva dosare în lucru”.
„Noi avem poziţia comunităţii ucrainene reprezentată prin Uniunea Ucrainenilor din România, transmisă pe toate căile oficiale de comunicare. Este foarte fermă. Respingem aceste tentative de a dezinforma publicul în ceea ce priveşte o eventuală sau posibilă susţinere a unui candidat extremist. Este de neaacceptat aşa ceva. Noi, inclusiv în rezoluţia Congresului Uniunii, avem prevăzute două puncte referitoare chiar la susţinerea Ucrainei şi a Republice Moldova şi doar dacă luăm din acest punct de vedere contravine. Deci fără niciun fel de dubiu susţinem parcursul european al României”, a explicat Petreţchi.
Articolul AUR susține că are sprijinul Uniunii Democrate a Ucrainenilor din România. Liderul UUR spune că organizația nu există și că susține parcursul european al României apare prima dată în Mediafax.
Fostul preşedinte filipinez Rodrigo Duterte a câştigat alegerile pentru primăria oraşului Davao.
Este o zonă controlată de familia sa, potrivit Le Figaro. Rezultatele parţiale anunţate luni arată că Duterte are un avans considerabil.
Cu peste 60% din voturi numărate, fostul preşedinte filipinez are peste 400.000 de voturi, în timp ce urmăritorul său a adunat doar 49.000, aşa cum a anunţat Comisia Electorală din Filipine.
Rodrigo Duterte a fost reţinut de Curtea Penală Internaţională (CPI) pentru a fi judecat într-un dosar de crime împotriva umanităţii.
Articolul Un lider politic, reţinut de Curtea Penală Internaţională, a fost ales primar în Filipine apare prima dată în Mediafax.
Autoritățile de la Kremlin au reacționat dur luni, după ce Ucraina și partenerii săi europeni au lansat un apel ferm către Moscova: fie acceptă o încetare a focului de 30 de zile începând cu 12 mai, fie se va confrunta cu un nou val de sancțiuni economice. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat această abordare drept „inacceptabilă”, afirmând că Rusia nu va răspunde la „limbajul ultimatumurilor”.
Oficialii ruși susțin că sunt deschiși la negocieri reale pentru a pune capăt conflictului, dar insistă că trebuie abordate cauzele profunde ale acestuia. În paralel, Moscova a propus ca un nou dialog direct cu Kievul să aibă loc pe 15 mai, la Istanbul, reluând ideea unei întâlniri abandonate în 2022.
09 May 2025, Ukraine, Kiev: (L-R) French President Emmanuel Macron, British Prime Minister Keir Starmer, and German Chancellor Friedrich Merz stand together in the saloon car of a special train en route to Kiev to meet with the President of Ukraine. Alongside European nations, the United States is pushing for a 30-day ceasefire between Russia and Ukraine. Photo: Stefan Rousseau/PA Wire/dpa
Inițiativa a venit la scurt timp după un summit desfășurat în capitala ucraineană, unde liderii europeni — printre care Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz — au transmis clar că refuzul Rusiei de a opri luptele va atrage consecințe mai dure. Ei au menționat inclusiv intensificarea sprijinului militar acordat Ucrainei.
Noi sancțiuni UE aplicate Rusiei, dacă Moscova ignoră apelulPreședintele Volodimir Zelenski a declarat că este gata să se întâlnească cu Vladimir Putin la Istanbul pe 15 mai, într-un gest rar de deschidere spre un dialog direct. Totuși, Kremlinul nu a comentat oficial pe marginea acestei invitații.
Între timp, Uniunea Europeană discută noi sancțiuni care ar putea fi aplicate dacă Moscova ignoră apelul la armistițiu. Comisia Europeană a precizat că lucrează în strânsă colaborare cu Washingtonul pentru a asigura susținerea americană în aplicarea acestor măsuri.
Pe plan diplomatic, Turcia încearcă să medieze situația. Ministrul de externe turc, Hakan Fidan, a încurajat ambele părți să se așeze la masa negocierilor cât mai curând posibil, subliniind importanța unei încetări a focului care să deschidă calea pentru o soluție politică.
Rusia continuă să susțină că discuțiile din 2022 de la Istanbul aproape au dus la un acord, dar că Ucraina l-a abandonat la presiunile SUA. Documentul ar fi prevăzut neutralitatea Ucrainei, limitări militare și un statut special pentru regiunile separatiste din estul țării — propuneri respinse categoric de Kiev.
Moscova afirmă în continuare că pentru o pace reală trebuie recunoscute „interesele legitime de securitate ale Rusiei” — un eufemism folosit pentru a cere recunoașterea anexării teritoriilor ocupate, oprirea extinderii NATO și o reorganizare a sistemului de securitate european.
Kremlinul a calificat luni drept inacceptabil ultimatumul adresat Rusiei de Ucraina și de aliații europeni ai acesteia, care au cerut Moscovei să accepte de luni, 12 mai, un armistițiu pentru 30 de zile, amenințând-o că în cazul unui refuz va fi supusă unor noi sancțiuni, relatează agențiile AFP și EFE.
Articolul Rusia respinge presiunile pentru armistițiu: „Ultimatumurile nu funcționează cu noi” apare prima dată în Mediafax.
Activitățile Bayer din Frankfurt am Main vor fi întrerupte până la sfârșitul anului 2028, ceea ce va afecta aproximativ 500 de angajați. O parte din aceste activități vor fi relocate, de exemplu la Dormagen, iar altele vor fi vândute, notează Marketscreener.com.
Fabrica din Dormagen va fi reorientată către produse strategiceBayer dorește să transforme fabrica din Dormagen într-un centru pentru „tehnologii și produse inovatoare și strategice”. Compania va opri producția de ingrediente active generice pentru protecția plantelor, precum și formulările acestora, care pot fi găsite la prețuri mai mici pe piața mondială. Măsura va afecta aproximativ 200 de locuri de muncă, adică o șesime din totalul angajaților din fabrică, până la finalul anului 2028.
În contextul restructurării mai ample, Bayer a redus deja personalul total, de la aproape 100.000 de angajați în 2023, la circa 93.000 la sfârșitul lui 2024. Scăderea este cauzată în mare parte de eliminarea unor poziții de management, sub conducerea CEO-ului Bill Anderson.
Activitatea agricolă a companiei este afectată de o scădere a prețului erbicidului glifosat. De altfel, conducerea anunțase deja în termeni vagi aceste măsuri. În prezentarea rezultatelor financiare pe 2024, Bayer a vorbit despre reduceri în portofoliul de produse, cercetare, producție și distribuție. Obiectivul: un plus de peste un miliard de euro la profit până în 2029.
Articolul Bayer restructurează divizia de agricultură din Germania. Circa 500 de angajați, afectați apare prima dată în Mediafax.
Ţările europene vor pregăti noi sancţiuni împotriva Rusiei, dacă ruşii nu acceptă, până la sfârşitul zilei de luni, un armistiţiu de 30 de zile, au transmis reprezentanţii guvernului Germaniei.
„Ceasul ticăie”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului german la o conferinţă de presă la Berlin, potrivit Reuters.
Armata ucraineană a anunţat că ruşii au efectuat luni zeci de atacuri de-a lungul frontului din estul Ucraine, precum şi un atac nocturn cu peste 100 de drone. De aceea, ucrainenii cred că ruşii nu intenţionează să oprească luptele.
Nu se ştie cât de mare ar putea fi impactul noilor sancţiuni europene asupra Rusiei, mai ales dacă americanii nu se alătură demersului.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a părut să respingă propunerea în weekend atunci când a spus că un armistiţiu ar putea fi posibil în urma unor negocieri directe Rusia – Ucraina de la Istanbul.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat că va călători la Istanbul, unde îl aşteaptă pe Vladimir Putin.
Articolul Germanii anunţă că ruşii mai au câteva ore pentru a accepta armistiţiul şi a evita noi sancţiuni apare prima dată în Mediafax.
Palatul prezidențial brazilian a anunțat luni două parteneriate cu China, inclusiv o investiție de un miliard de dolari din partea companiei chineze Envision Energy. Multinaționala din Shanghai, specializată în tehnologii de energie regenerabilă, va investi în Brazilia, în producția de combustibili sustenabili din trestie de zahăr, necesari industriei aviatice.
Președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva s-a întâlnit cu reprezentanți ai companiilor chineze de energie, ai producătorului auto Guangzhou Automobile Group Co. Ltd și ai China North Industries Group Corporation, o mare companie deținută de stat, esențial activă în domeniul producției de echipamente militare, tehnologii de apărare, dar și în alte industrii.
Ministrul brazilian al Minelor și Energiei, Alexandre Silveira a comunicat că Windey Energy Technology, companie chineză de stat, și universitatea braziliană Senai Cimatec vor colabora pentru a dezvolta soluții regenerabile, inclusiv stocarea energiei.
Silveira a declarat presei că guvernul brazilian va căuta, de asemenea, să atragă investiții chineze în centre de date din Brazilia și că va avea o întâlnire cu delegații TikTok, marți. Oficialul a precizat că guvernul său „face toate eforturile” pentru a îmbunătăți infrastructura din jurul portului, unde TikTok are „o investiție planificată de 50 de miliarde de reali (8,82 miliarde de dolari)”, vorbind despre Portul Pecém, situat în statul Ceará.
Recent, într-o întâlnire cu Vladimir Putin, președintele brazilian a criticat politicile comerciale ale lui Donald Trump, spunând că acestea afectează comerțul global și multilateralismul și că țara sa este interesată să dezvolte relația comercială cu Rusia, în proiecte energetice. Alături de Brazilia, Rusia și China sunt membre ale grupului BRICS, o alianță economică și politică gândită ca o contrapondere la influența economică și politică a țărilor occidentale și instituțiilor precum G7, FMI sau Banca Mondială.
Articolul China va investi 1 miliard de dolari în Brazilia pentru combustibili din trestie de zahăr apare prima dată în Mediafax.
Federația Braziliană de Fotbal a făcut oficială numirea lui Carlo Ancelotti ca selecționer al naționalei Braziliei. Ancelotti, antrenor cu un palmares impresionant, care include trofee în toate cele cinci mari campionate europene și un record de patru trofee UEFA Champions League, va conduce Selecao până la Cupa Mondială din 2026.
„A-l aduce pe Carlo Ancelotti la conducerea Braziliei este mai mult decât o mișcare strategică. Este o declarație transmisă lumii întregi că suntem hotărâți să recucerim cea mai înaltă treaptă a podiumului”, a declarat Ednaldo Rodrigues.
Articolul Oficial: Carlo Ancelotti este noul selecționer al Braziliei apare prima dată în Mediafax.
