Organizația solicită acum altor autorități internaționale, inclusiv OMS, să adopte aceeași clasificare, scrie Science Alert.
Diabetul de tip 5, cunoscut anterior sub denumirea de „diabet asociat malnutriției” (MRDM), ar putea afecta până la 25 de milioane de persoane la nivel global, în special în țările cu venituri mici și medii, unde insecuritatea alimentară și accesul limitat la servicii medicale sunt probleme majore.
Istoria controversată a diabetului de tip 5 și revenirea diabetului de tip 5Această formă de diabet a fost descrisă pentru prima dată în 1955, în Jamaica, dar a fost ulterior neglijată.
Deși OMS a recunoscut temporar afecțiunea în anii ’80, lipsa dovezilor clare a determinat retragerea clasificării în 1999. Timp de decenii, comunitatea științifică a dezbătut dacă diabetul de tip 5 există cu adevărat, iar lipsa unui consens a blocat cercetarea și accesul pacienților la tratamente sigure.
Cum diferă diabetul de tip 5 de alte forme de diabetSpre deosebire de diabetul de tip 1 (autoimun), diabetul de tip 2 (rezistență la insulină), diabetul de tip 3c (afectare pancreatică) sau diabetul gestațional, diabetul de tip 5 este cauzat de deficiențe nutriționale severe, mai ales în copilărie. Studiile recente arată că pacienții cu diabet de tip 5 sunt parțial deficitari în insulină, dar rămân sensibili la aceasta, ceea ce face ca tratamentele standard să fie uneori ineficiente sau chiar periculoase.
Endocrinologul Meredith Hawkins, una dintre principalele voci care au susținut recunoașterea diabetului de tip 5, avertizează că tratamentele greșite, în special administrarea excesivă de insulină, pot provoca hipoglicemie severă, uneori fatală, mai ales în zonele afectate de foamete. IDF a creat în 2025 un grup de lucru dedicat diabetului de tip 5, care va elabora criterii de diagnostic, ghiduri terapeutice și un registru global de cercetare.
Perspective globale asupra diabetului de tip 5Deși este mai frecvent în Asia și Africa, diabetul de tip 5 nu este limitat la aceste regiuni. Creșterea subnutriției în America Latină și Caraibe sugerează că această boală ar putea deveni o problemă globală majoră. Specialiștii subliniază că doar prin recunoaștere oficială, cercetare susținută și politici publice coerente pot fi salvate vieți.
Navele au plecat din portul Chabahar, situat la Marea Omanului, și au fost contactate prin radio de nava de război americană, fiind instruite să se întoarcă spre porturile iraniene, titrează Reuters.
Potrivit oficialului, nu este clar dacă au fost emise avertismente suplimentare. Incidentul oferă primele detalii concrete despre aplicarea blocadei ordonate de președintele Donald Trump, o măsură fără precedent menită să forțeze Teheranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial.
Administrația Trump speră că blocada SUA împotriva Iranului va obliga Teheranul să accepte condițiile impuse de Washington pentru încheierea conflictului declanșat pe 28 februarie de Statele Unite și Israel. Printre aceste condiții se numără și redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz, considerată un punct-cheie al comerțului energetic global.
Trump a afirmat că această cerință a fost inclusă și în armistițiul încheiat cu Iranul în urmă cu o săptămână, armistițiu care urmează să expire săptămâna viitoare. Totuși, experții avertizează că eficiența blocadei rămâne incertă în acest stadiu incipient.
Evaluări prudente ale experțilorPotrivit analistului Noam Raydan, de la The Washington Institute for Near East Policy, datele de monitorizare arată că cel puțin un petrolier a făcut cale întoarsă după instituirea blocadei, însă multe nave implicate în transportul petrolului iranian își opresc sistemele de localizare.
„Suntem abia în a doua zi. Nu știm încă cât de eficientă va fi această măsură”, a declarat Raydan.
Desfășurare militară masivăComandamentul Central al SUA a confirmat că șase nave comerciale au fost deja obligate să se întoarcă din drum și că niciun vas nu a trecut de blocadă de la intrarea acesteia în vigoare, luni, la ora 10:00.
Operațiunea implică peste 10.000 de militari americani, mai mult de 12 nave de război și zeci de aeronave. Deși armata americană susține libertatea de navigație, aceasta se aplică doar navelor care nu au legătură cu Iranul.
Experții avertizează că blocada SUA împotriva Iranului constituie, din punct de vedere juridic, un act de război și ar putea declanșa represalii din partea Teheranului. Iranul a amenințat anterior statele din Golf care găzduiesc forțe americane și are un istoric de atacuri asupra navelor comerciale.
Creșterea tensiunilor a dus deja la o majorare cu aproximativ 50% a prețurilor globale la petrol, iar bilanțul conflictului se ridică la circa 5.000 de morți.
Liderii Partidului Democrat au anunțat că vor continua să aducă în discuție astfel de inițiative săptămânal, atât timp cât războiul declanșat la 28 februarie nu se încheie, scrie Reuters.
Liderul majorității democrate din Senat, Chuck Schumer, a acuzat republicanii că au permis marginalizarea Congresului. Potrivit acestuia, la peste 45 de zile de la începutul conflictului, legislativul nu și-a exercitat rolul constituțional din cauza refuzului republicanilor de a se opune deciziilor președintelui Donald Trump.
Impasul politic de la WashingtonDemocrații au încercat în repetate rânduri, în ultimele luni, să adopte rezoluții privind puterile de război ale lui Trump, menite să oblige administrația să obțină aprobarea Congresului înainte de lansarea unor operațiuni militare, inclusiv în Iran și Venezuela. Toate aceste inițiative au fost blocate de republicani, care dețin majorități fragile în ambele camere ale Congresului.
Republicanii susțin că acțiunile militare ale administrației sunt legale și limitate ca durată. Liderul republican din Senat, John Thune, a declarat că operațiunile au fost „extraordinar de reușite” și că administrația are un plan clar, care nu va necesita un conflict de lungă durată.
Democrații încearcă să lege dezbaterea privind puterile de război ale lui Trump de efectele economice resimțite de populație. Blocajele impuse porturilor iraniene au dus la perturbări în livrările de petrol și gaze naturale, provocând scumpiri ale carburanților și îngrășămintelor agricole în Statele Unite. Creșterea prețurilor este considerată un risc electoral major pentru republicani, cu mai puțin de șapte luni înainte de alegerile din noiembrie, care vor decide controlul Congresului.
Noi rezoluții și voturi iminenteChuck Schumer a anunțat că alte zece rezoluții privind puterile de război ale lui Trump au fost deja depuse și vor fi supuse votului săptămânal. Următoarea rezoluție este sponsorizată de senatoarea Tammy Duckworth, veteran de război, și ar putea ajunge la vot în Senat chiar miercuri.
În paralel, Camera Reprezentanților pregătește un vot similar privind limitarea atribuțiilor președintelui în conflictul cu Iranul. Casa Albă susține că președintele acționează în limitele atribuțiilor sale constituționale de comandant suprem, invocând necesitatea protejării securității naționale.
Aceste deportări către Republica Democrată Congo reprezintă primul pas concret al unui acord bilateral anunțat la începutul lunii aprilie, prin care autoritățile congoleze acceptă migranți care nu sunt cetățeni ai țării.
Sursele indică un număr cuprins între 37 și 45 de deportați, provenind în principal din America Centrală și de Sud, inclusiv din Columbia, Peru, Chile și Guatemala. Este pentru prima dată când astfel de migranți ajung în Republica Democrată Congo în baza acestui acord negociat cu Statele Unite.
Momentul ales pentru aceste deportări coincide cu eforturile administrației americane, conduse de Donald Trump, de a implementa un acord de pace între Congo și Rwanda, menit să pună capăt violențelor din estul țării, unde mii de persoane au fost ucise sau strămutate din cauza rebelilor M23. În paralel, cele două state au semnat și un parteneriat strategic ce oferă Statelor Unite acces preferențial la mineralele critice congoleze.
Această suprapunere a intereselor politice, economice și de securitate ridică semne de întrebare privind motivațiile reale ale acordului de deportare.
Condiții de cazare și incertitudiniPotrivit informațiilor obținute de Reuters, deportații vor fi cazați temporar într-un hotel din apropierea aeroportului principal din Kinshasa, pentru o perioadă de 10 până la 15 zile. Aceștia vor beneficia de camere individuale și două mese pe zi, fiind supravegheați de poliția națională congoleză și de o firmă privată de securitate. După această perioadă, soarta lor rămâne neclară, iar nici Washingtonul, nici Kinshasa nu au oferit detalii privind planurile pe termen lung.
Acordul a atras critici dure din partea organizațiilor pentru drepturile omului și a opoziției politice din Congo. De asemenea, deportări similare către alte state africane, precum Ghana, Camerun sau Guineea Ecuatorială, au fost anterior contestate de experți juridici.
Migranții vor primi sprijin umanitar din partea International Organization for Migration, care a precizat că nu este implicată în procesul de deportare propriu-zis, ci doar în asistența post-sosire, la solicitarea autorităților congoleze.