Agregator de ştiri

Trump nu a repetat atacurile furioase de vineri la adresa Curții Supreme a SUA pentru anularea tarifelor sale globale. În schimb, s-a concentrat pe afirmația că are încă o influență semnificativă asupra altor autorități tarifare, potrivit CNN.

În primul rând, el a susținut voluntar că Congresul nu ar trebui să se obosească să-și codifice tarifele în lege. „Nu va fi necesară nicio acțiune din partea Congresului”, a spus Trump.

Este clar că tarifele îi fac chiar și pe mulți republicani să se simtă inconfortabil și pare puțin probabil ca Congresul să poată adopta orice oricum, comentează CNN. Dar, având în vedere că autoritățile sale tarifare sunt încă incerte, faptul că Trump nu a cerut Congresului să adopte ceva ce are șanse mai mari de a trece de procesul legal era ceva de văzut. (La urma urmei, Constituția îi conferă Congresului puterea de a tarifa.)

Asta sugerează că Trump nu a ținut cont de apelul judecătorului Neil Gorsuch ca guvernul american să înceapă să includă mai multe legi. Președintele a făcut și o predicție importantă.

„Cred că tarifele plătite de țările străine vor înlocui, ca și în trecut, substanțial sistemul modern de impozitare a veniturilor, luând o povară financiară uriașă de pe umerii oamenilor pe care îi iubesc”, a spus el.

Într-adevăr, la începutul istoriei americane, tarifele vamale au fost forma predominantă de impozitare.

Un avion de vânătoare F-16 al armatei turce s-a prăbușit, a relatat agenția oficială de știri Anadolu, Informația a fost oferită de surse de la Ministerul Apărării. Aeronava a decolat la ora locală 00:56 de la o bază din provincia Balikesir, după care s-a pierdut contactul, potrivit aceleiași surse citate de Le Figaro.

Epava aeronavei a fost găsită pe sol. Pilotul a murit, iar cauza prăbușirii este în curs de investigare.

Armata turcă a suferit o altă tragedie în noiembrie, când un avion de transport militar C-130, care venea din Azerbaidjan, s-a prăbușit în Georgia. Toți cei 20 de militari aflați la bord au murit.

Alte avioane F-16, proiectate de compania americană Lockheed Martin, s-au prăbușit în ultimele luni. În ianuarie, Taiwan a localizat cutia neagră a unuia dintre aceste avioane de vânătoare care se prăbușise în mare în timpul unei misiuni de rutină. Pilotul său, care s-a catapultat în larg, a fost dat dispărut. În Polonia, o altă aeronavă s-a prăbușit în august în timpul pregătirilor pentru un spectacol aerian.

Potrivit unor surse, operațiunea vizează clubul CS Păulești din Liga 3. De altfel, în ianuarie, conducerea clubului a decis să renunțe la tot lotul de jucători după apariția informațiilor despre presupuse meciuri aranjate. Printre jucătorii la care s-a renunțat sunt fotbaliști care au jucat la echipe de top din prima ligă.

Poliția Română a anunțat că „miercuri, 25 februarie 2026, polițiștii din cadrul Inspectoratul de Poliție Județean Prahova, Poliția Municipiului Ploiești și Biroul pentru Combaterea Infracțiunilor contra Persoanei și Patrimoniului au pus în executare 34 de mandate de percheziție domiciliară, într-o cauză penală privind săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în domeniul pariurilor sportive”.

Activitățile au fost desfășurate în județele Prahova, Vâlcea, Argeș, Cluj, Ilfov și Dâmbovița, precum și în municipiul București.

„În urma cercetărilor efectuate a rezultat că, pe parcursul ultimului sezon competițional, mai multe persoane din cadrul unui club de fotbal, precum și alte persoane aflate în legătură directă cu acesta, inclusiv jucători ai echipei, ar fi acționat în mod coordonat, în scopul influențării și alterării rezultatului unor partide disputate în cadrul Ligii a III-a organizate de Federația Română de Fotbal. Ulterior, persoanele cercetate ar fi indus în eroare organizatori de pariuri sportive cu privire la corectitudinea desfășurării meciurilor și la integritatea competiției sportive, prin plasarea de pariuri atât în mediul online, cât și în agenții de profil, creând aparența unor pariuri conforme cadrului legal, în condițiile în care rezultatele partidelor ar fi fost cunoscute și prestabilite”, au transmis anchetatorii.

Anchetatorii estimează că prin activitățile menționate cei implicați au obținut aproximativ 840.000 de lei. 21 de persoane au fost duse la audieri.

Grupul imobiliar Altus Property Group plănuiește edificarea complexului Trump International Hotel & Tower Gold Coast. Odată finalizată, aceasta ar reprezenta cea mai înaltă construcție de pe teritoriul australian, arată CNN.

Proiectul include un hotel cu 285 de unități de cazare, restaurante cu specific Michelin, magazine de înaltă clasă și apartamente rezidențiale. Acestea sunt evaluate la circa 5 milioane de dolari australieni fiecare. Proprietățile vor beneficia de panorame spectaculoase asupra Oceanului Pacific și a faimoasei plaje Surfers Paradise.

Proiect Trump Tower în Australia. Sursa foto: X/Eric Trump

Momentan, documentația nu a fost înregistrată oficial la autoritatea locală din Gold Coast în vederea obținerii permiselor necesare.

Inițiativa a stârnit imediat dezbateri aprinse. O campanie digitală de strângere de semnături, care solicită blocarea proiectului, a reunit peste 26.000 de susținători. Organizatoarea acestei mișcări a precizat că obiecțiile nu se referă la oportunitățile de angajare generate. Ele atacă exclusiv asocierea cu numele lui Trump.

Mai mulți cetățeni locali au exprimat dorința de a evita legarea orașului de personalitatea lui Donald Trump, motivând polarizarea politică din SUA.

În contrast, edilul-șef al orașului Gold Coast, Tom Tate, și-a exprimat susținerea față de investiție. Acesta a argumentat că dezvoltarea va atrage capital semnificativ. Totodată va stimula redresarea sectorului turistic, grav afectat de criza sanitară din ultimii ani.

Oameni de afaceri locali apreciază că realizarea va întări reputația zonei ca punct de interes pentru turiști exigenți, cu atât mai mult cu cât regiunea se pregătește să găzduiască evenimentele olimpice din 2032, programate în sud-estul statului Queensland.

David Young, fondatorul Altus Property Group, a declarat că conceptul a luat naștere în 2007, atunci când a inițiat discuții cu Ivanka Trump pentru o potențială colaborare în Surfers Paradise. Contractul definitiv ar fi fost parafat recent, la reședința Mar-a-Lago, împreună cu Eric Trump.

Dezvoltatorul a clarificat că, deși investiția este integral australiană, denumirea Trump va fi utilizată în baza unui contract de licențiere.

În situația în care va obține undă verde din partea administrației locale, lucrările ar putea fi terminate până la competiția olimpică din 2032. Cu toate acestea, statutul de cea mai înaltă construcție australiană ar putea fi disputat de alte dezvoltări imobiliare aflate în execuție în zonă.

Parlamentul European a făcut marți un pas important pentru acordarea unui sprijin financiar major Ucrainei, după ce președinta instituției, Roberta Metsola, a semnat documentele pentru un împrumut de 90 de miliarde de euro destinat Kievului.

Fondurile ar urma să ajute Ucraina să își mențină serviciile publice și capacitatea de apărare în perioada aceasta de haos, având în vedere că războiul încă este în desfășurare, scrie Kyiv Post.

„Tocmai am semnat împrumutul de sprijin pentru Ucraina în valoare de 90 de miliarde de euro în numele Parlamentului European”, a anunțat Roberta Metsola pe X.

Decizia Parlamentului European nu este însă suficientă pentru aplicarea măsurii. Împrumutul trebuie aprobat în unanimitate de Consiliul European. Momentan, acest aspect rămâne incert.

Unele state membre ale Uniunii au transmis deja că ar putea bloca inițiativa, ceea ce ar putea întârzia acordarea sprijinului financiar.

În aceeași perioadă, președinta Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, a efectuat o nouă vizită la Kiev pentru a transmite sprijinul Uniunii Europene.

„La Kiev pentru a zecea oară de la începutul războiului. Pentru a reafirma că Europa este alături de Ucraina, financiar, militar și în această iarnă grea. Pentru a sublinia angajamentul nostru durabil față de lupta justă a Ucrainei”, a scris Von der Leyen pe X.

Împrumutul a fost convenit la nivel politic încă din 2025 și ar urma să fie finanțat prin împrumuturi contractate de Uniunea Europeană pe piețele internaționale. Sumele ar fi garantate din bugetul comunitar și ar acoperi perioada 2026-2027.

Guvernul din Ungaria a anunțat însă că ar putea bloca aprobarea finală până la rezolvarea unor dispute legate de livrările de petrol.

Autoritățile de la Budapesta susțin că reluarea transportului prin conducta Druzhba reprezintă o condiție extrem de importantă pentru ca ei să susțină acordul.

Șeful Consiliul European, António Costa, a spus că instituțiile europene încearcă să medieze aceste neînțelegeri și să găsească o soluție acceptată de toate statele membre.

„Desigur, atunci când un stat membru are anumite probleme cu o altă țară, o țară terță, instituțiile europene sunt cele care trebuie să sprijine statele membre respective și să rezolve aceste probleme”, a declarat António Costa în cadrul unei conferințe de presă.

Potrivit lui, Ucraina ar urma să prezinte în perioada următoare o evaluare tehnică privind lucrările necesare pentru refacerea conductei care a fost afectată de atacuri, astfel încât negocierile să poată continua.

Planul de finanțare rămâne unul dintre cele mai mari pachete de sprijin oferite Ucrainei de la începutul războiului. Aplicarea lui, însă, depinde de acordul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a dat un termen limită companiei Anthropic să permită AI-ul său pentru a fi utilizat în scop militar fără restricții. Termenul limită este vineri, iar în caz contrar, compania riscă să piardă contractul cu guvernul, relatează Associated Press.

Problema o reprezintă restricțiile impuse de Anthropic asupra modelului său AI, Claude. Pentagonul are un contract de 200 de milioane de dolari cu Anthropic și dorește ca aceasta să ridice restricțiile pentru ca armata americană să poată apeleze la instrumentul AI pentru „toate utilizările legale”, au declarat, pentru CNN, două surse care cunosc subiectul.

În caz contrar, Hegseth se va asigura că „Legea producției de apărare va fi invocată împotriva Anthropic, obligându-i să fie folosiți de Pentagon, indiferent dacă vor sau nu”, a mai spus o sursă pentru CNN. Este vorba despre o lege care permite obligarea unei întreprinderi private să producă bunuri pentru apărarea naţională.

Compania Anthropic este preocupată de două aspecte pe care nu vrea să le abandoneze, a spus o sursă pentru CNN. armele controlate de AI și supravegherea internă în masă a cetățenilor americani. Anthropic consideră că AI nu este suficient de fiabilă pentru a opera arme și că nu există reglementări care să acopere modul în care astfel de instrumente ar putea fi utilizate în supravegherea în masă.

Săptămâna trecută, Axios relata că Pentagonul analizează posibilitatea de a încheia relația cu Anthropic după luni de negocieri privind limitările pe care aceasta le impune asupra utilizării modelelor sale AI în scopuri militare.

De asemenea, recent, WSJ dezvăluia că Pentagonul a folosit instrumentul AI Claude, de la Anthropic, în timpul operațiunii sale de capturare a fostului lider venezuelean Nicolás Maduro.

Modi, un naționalist hindus, a devenit primul prim-ministru din istoria Indiei care a vizitat Israelul în 2017, ocazie cu care el și prim-ministrul de dreapta Benjamin Netanyahu s-au plimbat desculți pe o plajă din orașul portuar Haifa, din nordul țării.

Amândoi încă la putere după aproape nouă ani, cei doi lideri, care se descriu reciproc ca prieteni, sunt așteptați să poarte discuții despre inteligența artificială, precum și despre apărare, într-un moment în care Israelul încearcă să-și crească exporturile militare.

Un oficial al guvernului israelian a declarat că vizita va „pregăti terenul pentru noi parteneriate și colaborări în multe domenii”. Relațiile bilaterale se află în pragul unei îmbunătățiri semnificative, a declarat un oficial al ministerului israelian de externe.

Modi este așteptat să țină un discurs în fața Knessetului, parlamentul israelian, și să depună o coroană de flori la Yad Vashem, memorialul oficial al Holocaustului din Israel.

Vizita lui Modi are loc în contextul în care Statele Unite desfășoară o vastă forță navală în apropierea coastei Iranului, în perspectiva unor posibile atacuri asupra Republicii Islamice, cele două țări aflându-se într-un impas în negocierile privind programul nuclear al Teheranului.

Pentagonul a desfășurat, de asemenea, un portavion în Marea Mediterană, cu destinația coasta Israelului.

Un atac al SUA asupra Iranului ar putea atrage represalii iraniene îndreptate împotriva Israelului, precum și a instalațiilor militare americane din țările arabe din Golf, unde milioane de indieni trăiesc, lucrează și trimit acasă miliarde de dolari în remitențe în fiecare an.

Kabir Taneja, de la Observer Research Foundation, un grup de reflecție indian, a declarat că New Delhi nu dorește un conflict în regiune.

„Sunt sigur că astfel de mesaje au fost transmise în trecut și vor fi transmise și în timpul acestei vizite”, a spus el.

Oficialul ministerului israelian de externe a declarat că în timpul vizitei vor avea loc probabil discuții cu „aspect regional”.

Vorbind la o ședință a cabinetului din această săptămână, Netanyahu a descris India ca făcând parte dintr-o viitoare „axă” a națiunilor cu viziuni similare, care sunt de acord în ceea ce privește confruntarea cu „axa radicală șiită” și „axa radicală sunnită emergentă”. Iranul are o teocrație musulmană șiită.

„Cooperarea poate da rezultate excelente și, desigur, ne poate asigura reziliența și viitorul”, a spus Netanyahu.

Taneja a afirmat că, deși India este interesată să cumpere echipament militar israelian, New Delhi ar ezita să adere la orice alianță formală, având în vedere istoricul său de nealiniere în afacerile internaționale.

Conform unei investigații realizate de CNN, un catalog al probelor oferit apărării lui Ghislaine Maxwell cuprinde circa 325 de rapoarte FBI sub forma „302″. Acestea sunt sinteze ale mărturiilor persoanelor audiate. Din totalul acestora, peste 90 nu se regăsesc pe portalul instituției. Asta deși ele sunt înregistrate cu numere de serie în documentele oficiale. Documentele „302″ sunt privite ca fiind cruciale pentru înțelegerea cazului, întrucât redau relatările directe ale celor chestionați de investigatorii federali.

În rândul documentelor absente se află trei audieri din 2019. Acestea ar fi cu o femeie care a declarat că a fost victima unor abuzuri repetate comise de Jeffrey Epstein începând de la vârsta de aproximativ 13 ani. Aceeași persoană ar fi relatat anchetatorilor că, între anii 1983 și 1985, ar fi suferit un atac sexual din partea lui Donald Trump. S-a întâmplat după ce Epstein le-ar fi făcut cunoștință. Administrația de la Casa Albă a respins aceste acuzații, catalogându-le drept „false și senzaționaliste”. Donald Trump a negat consecvent orice participare la activități ilegale conexe cu Epstein.

Congressmanul democrat Robert Garcia a afirmat că absența acestor acte ridică semne de întrebare privind gradul real de transparență al publicării și conformitatea cu obligațiile legale. Un reprezentant oficial al Departamentului de Justiție a contrazis ideea că ar fi fost eliminate date. El a precizat că toate materialele relevante au fost puse la dispoziție. Unele fișiere pot fi duplicate, acoperite de privilegii juridice sau incluse în investigații federale active. În ultimele săptămâni, anumite documente au fost temporar retrase. Ulterior au fost reîncărcate parțial, pentru a permite ascunderea datelor identificabile ale victimelor.

Câteva dintre victimele lui Epstein au indicat că nu își regăsesc propriile mărturii în materialele expuse public. Haley Robson, una dintre acestea, a menționat într-o adresă judiciară că opacitatea „perpetuează secretul care a permis acestor infracțiuni să persiste timp de ani în șir”. Andrew McCabe, fost director adjunct al FBI, a evidențiat semnificația rapoartelor „302″, descriindu-le drept „elementul fundamental al unei investigații”.

Este încă nedeterminat dacă documentele absente se regăsesc în alte secțiuni ale arhivei sau dacă vor fi dezvăluite ulterior, odată cu finalizarea anchetelor în desfășurare.

Președintele Donald Trump a făcut din nou o referire la un posibil al treilea mandat la Casa Albă, potrivit Sky News. Asta în timpul discursului despre starea națiunii care a fost ținut în noaptea de marți spre miercuri.

„Deci, în primul meu an al celui de-al doilea mandat”, a spus președintele, înainte de a răbufni: „Ar trebui să fie al treilea mandat. Dar se întâmplă lucruri ciudate.”

El și apropiații săi continuă să susțină, fără a prezenta dovezi, că alegerile din 2020 pe care le-a pierdut în fața lui Joe Biden au fost furate.

În ceea ce privește o nouă candidatură a sa în 2028, Trump a făcut mai multe referiri în ultimele luni chiar dacă cel de-al 22-lea amendament al Constituției SUA limitează președinții la două mandate.

Spre finalul anului trecut președintele american a spus că ar fi deschis la o candidatură pentru al treilea mandat. El nu a exclus posibilitatea de a candida la alegerile din 2028, spunând „i-ar plăcea foarte mult să o facă”.

Și susținătorii săi îl încurajează. Steve Bannon a declarat într-un interviu pentru The Economist că ar exista „un plan” pentru a-i asigura lui Trump un al treilea mandat. „Trump va fi preşedinte în 2028, iar oamenii ar trebui să se obişnuiască cu această idee. (…) La momentul potrivit, vom dezvălui care este planul”, a spus Bannon.

Totuși, ideea nu este văzută cu ochi buni de toți republicanii. Mike Johnson, preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor a declarat că nu vede nicio posibilitate de a modifica Constituţia americană pentru a-i permite lui Donald Trump să candideze pentru un al treilea mandat.