Comisia Europeană a început o anchetă împotriva unui renumit producător francez de vaccinuri antigripale. Sunt vizate posibile abuzuri de poziție dominantă pe piață și practici de excludere a competitorilor, care ar putea echivala cu „denigrare anticoncurențială”, au comunicat marți reprezentanții instituției.
Inspectorii desemnați au efectuat vizite inopinate la sediile companiei din Franța și Germania, înmsoțiți de autoritățile naționale de concurență. Potrivit Reuters, grupul farmaceutic francez Sanofi a confirmat controalele și a transmis că va respecta procedurile impuse de autorități: „Suntem încrezători că activitatea noastră respectă toate reglementările în vigoare și vom coopera pe deplin cu Comisia Europeană”.
Ancheta vizează în mod specific sectorul vaccinurilor antigripale sezoniere, o piață în care Sanofi deține un rol important de mulți ani, prin divizia sa de vaccinuri, Sanofi Pasteur.
Actor cheie în piața medicamentelorGrupul farmaceutic are sediul în Franța și este activă în mai multe țări, fiind unul dintre cei mai mari producători de medicamente. Portofoliul său include tratamente pentru boli rare, diabet, imunologie, dar și o componentă puternică în domeniul vaccinurilor.
Deși nu s-a numărat printre liderii dezvoltării vaccinurilor anti-COVID-19, Sanofi a avut un rol important în pandemie, contribuind la producția de vaccinuri pentru alte companii și lucrând, totodată, la un ser propriu împreună cu britanicii de la GSK. Vaccinul său a ajuns pe piață mai târziu, după ce Pfizer-BioNTech și Moderna dominau deja distribuția pe teritoriul UE și al SUA.
Investigația este la începutComisia a precizat că nu are un termen limită pentru încheierea acestor investigații și că durata poate varia în funcție de complexitatea cazului, de cooperarea firmei și de modul în care aceasta își exercită drepturile în cadrul procedurii.
Inspecțiile surpriză sunt doar primul pas din investigație și nu înseamnă automat că firma verificată este vinovată, iar desfășurarea lor nu anticipează rezultatul final al anchetei.
Concurența scăzută costă scumpSanofi este activă și în România, unde are un portofoliu variat și patru divizii distincte, fiind una dintre cele mai importante companii farmaceutice de pe piața locală. În trecut, Sanofi a deținut fabrica de medicamente generice Zentiva din București, parte a diviziei europene de generice, care a fost separată de grup ulterior.
Dacă se confirmă existența unor practici anticoncurențiale, acest lucru ar putea avea consecințe asupra pieței vaccinurilor antigripale în întreaga Europă. Țările în care compania este activă – fie prin producție, fie prin vânzare – ar fi putut fi afectate prin limitarea accesului la alternative, reducerea concurenței și menținerea unor prețuri mai ridicate decât în condiții normale de piață.
Astfel de practici pot influența negativ disponibilitatea vaccinurilor, alegerea furnizorilor sau politicile publice de sănătate, în special în perioadele de vârf ale campaniilor sezoniere.
Articolul Un producător francez de vaccinuri antigripale este anchetat pentru posibile abuzuri de piață apare prima dată în Mediafax.
Suma va fi utilizată pentru a acoperi necesitățile bugetare în domeniul apărării, programelor sociale și eforturilor de redresare, a precizat ministerul.
Cu ultima tranșă, UE a alocat 16,4 miliarde de dolari Ucrainei, ca parte a inițiativei de împrumuturi pentru accelerarea veniturilor extraordinare (ERA).
Blocul european s-a angajat să suporte 21,2 miliarde de dolari din împrumutul de 50 de miliarde de dolari condus de G7 și destinat să stimuleze eforturile de apărare și reconstrucție ale Kievului.
De anul trecut, membrii G7 și UE au dat 28 de miliarde de dolari către Ucraina prin împrumuturile ERA.
UE, sprijin bugetar pentru Ucraina„Din februarie 2022, Uniunea Europeană a fost cel mai mare furnizor de sprijin bugetar direct pentru Ucraina – 73,3 miliarde de dolari”, a declarat ministrul finanțelor Serhii Marchenko într-un comunicat.
„Chestiunea utilizării în continuare a activelor rusești înghețate pentru nevoile Ucrainei rămâne pe agenda întâlnirilor cu partenerii europeni”.
Membrii G7 au imobilizat aproximativ 300 de miliarde de dolari din activele suverane rusești la izbucnirea războiului pe scară largă, aproximativ două treimi fiind deținute de instituția financiară Euroclear, cu sediul în Belgia.
În timp ce UE și Belgia s-au opus confiscării directe a activelor, temându-se de capcane juridice și fiscale, liderii europeni au cerut din ce în ce mai mult o abordare mai radicală în utilizarea acestora în beneficiul Kievului.
Articolul UE acordă Ucrainei un împrumut de 4,7 miliarde de dolari garantat cu active rusești apare prima dată în Mediafax.
Zeci de persoane fizice au acționat în judecată Administrația Străzilor București (ASPMB) pentru a obține reparații materiale și morale în urma accidentelor de pe arterele Capitalei, arată amplul răspuns transmis de instituție la solicitarea Mediafax.
Decizie cu „efect reparator și rezonabil, fără a duce la o îmbogățire nejustificată”Solicitarea de informații, înregistrară pe 1 septembrie, venea în completarea unui caz, detaliat în exclusivitate de Mediafax, al unui bărbat care a căzut noaptea cu trotineta, în timp ce mergea pe Șoseaua Nordului din București, din cauza unei gropi nesemnalizate pe care nu a putut să o ocolească la timp. În urma incidentului, bărbatul s-a ales cu răni grave la mâini și la picioare și a primit îngrijiri medicale timp de mai multe zile.
Accidentul s-a produs în 29 iunie 2023, dar bărbatul a dat în judecată Administrația Străzilor în noiembrie, după ce a trecut perioada de îngrijiri și recuperare medicală. Dosarul a ajuns să fie judecat un an mai târziu, la Judecătoria Sectorului 1, unde bărbatul rănit a cerut daune materiale de 375 de lei, dar și daune morale de 30.000 de euro.
Deși a găsit vinovată Administrația Străzilor pentru că nu a semnalizat groapa de pe Șoseaua Nordului și nu a luat măsuri pentru a fi astupată, instanța a considerat că o despăgubire morală de 30.000 de euro este prea mare în raport cu urmările accidentului, apreciind că 4.000 de lei reprezintă o despăgubire suficientă pentru a avea „efect reparator și rezonabil, fără a duce la o îmbogățire nejustificată”.
Hotărârea Judecătoriei Sectorului 1, pronunțată la jumătatea lunii iulie, nu este definitivă, iar, de la publicarea cazului, Administrația Străzilor chiar a atacat-o, urmând ca apelul să primească termen de judecată la Tribunalul București.
Câte dosare au fost achitate deja după decizia instanțeiAdministrația Străzilor București a transmis Mediafax că, în calitate de structură de specialitate a administrației publice locale, exercită atribuții de gestiune, întreținere și modernizare a rețelei de drumuri aflate în administrare, cu respectarea cadrului legal în vigoare și a principiilor de transparență și responsabilitate publică.
Instituție a detaliat pentru Mediafax situația litigiilor generate de persoane fizice care au solicitat instanțelor acordarea de daune morale și materiale pe motivul unor accidentări cauzate de starea carosabilului.
Potrivit ASPMB, în ultimii cinci ani, la nivelul Serviciului Juridic Contencios au fost înregistrate 48 de dosare având ca reclamanți persoane fizice.
Din totalul de 48 de dosare, 40 se află în curs de judecată, unul a fost soluționat prin scoaterea Administrației Străzilor din cauză. Cinci dosare au fost pierdute definitiv, iar două au fost câștigate definitiv de către apărătorii ASPMB.
În ceea ce privește sumele solicitate de reclamanți, Administrația Străzilor a precizat că este vorba de:
La un simplu calcul aritmetic, suma totală în lei este de 4.751.962,09 de lei, la care se adaugă 3.366.437,9 de euro. La un euro rotunjit la 5 lei, ar însemna un total de 21,58 de milioane de lei.
Sumele efectiv achitate sunt mici față de cele cerute, având în vedere că a ASPMB pierdut în cinci dintre cele 48 de dosare, la acest moment.
Astfel, în urma sentințelor judecătorești definitive și irevocabile, Administrația Străzilor a achitat în ultimii 5 ani către persoane fizice suma totală de 1.381.268,36 lei, arată instituția.
„Subliniem faptul că toate procedurile juridice se desfășoară cu respectarea dispozițiilor Codului Civil, Codului de Procedură Civilă și a celorlalte acte normative incidente, iar instituția depune permanent diligențele necesare pentru apărarea interesului public și pentru gestionarea eficientă a resurselor financiare. De asemenea, aspectele invocate de reclamanți în cadrul acestor litigii sunt analizate punctual de către instanțele de judecată, soluțiile pronunțate fiind respectate și puse în executare conform legii”, au conchis oficialii Administrației Străzilor pentru Mediafax.
Articolul 48 de persoane care s-au accidentat pe drumurile Capitalei au cerut 21,5 milioane de lei daune de la Administrația Străzilor apare prima dată în Mediafax.
„În lipsa măsurilor de corecţie din acest an, după cum indică execuţia bugetară la 8 luni, deficitul bugetar ar ajunge în jur de 9% din PIB”, subliniază Consiliul Fiscal.
Documentul a fost emis în contextul în care guvernul operează prima rectificare bugetară din acest an. De obicei, rectificarea are loc la jumătatea anului, după ce realitatea din teren se loveşte de proiecţia bugetară de la început de an. Cu alte cuvinte, guvernul face un buget la început de an în care alocă venituri şi cheltuieli fiecărei instituţii. La jumătatea anului se trage linie şi instituţiei care nu a cheltuit banii alocaţi, fie că este vorba de un minister, agenţie sau serviciu, i se taie cheltuielile şi se acestea se realocă instituţiilor care deja au depăşit bugetul alocat.
România trece printr-o criză bugetară din cauza căreia guvernul Bolojan a venit deja cu mai multe creşteri de taxe, dintre care cea mai notabilă este majorarea de TVA de la 19% la 21%. Cu toate acestea, remarcă Daniel Dăianu, criza bugetară este provocată tocmai de guvern. Ce nu spune Dăianu este, însă, că, dacă criza bugetară este provocată de guvern, nota de plată revine cetăţenilor.
„În România, criza bugetară este auto-provocată. Anii electorali nu pot justifica imprudenţe mari în gestionarea finanţelor publice. Deficitul bugetar din 2024 a fost adâncit în special prin creşteri de cheltuieli permanente (salarii, pensii, dobânzi – n. red.)”.
Dăianu mai subliniază că îngheţarea salariilor şi pensiilor nu a avut niciun efect în termeni practici.
„Îngheţarea salariilor bugetarilor şi non-indexarea pensiilor, măsuri adoptate în decembrie 2024, nu au stopat creşterea lor medie nominală în 2025; la pensii s-a simţit impactul anualizat al recalculării, la salarii, al creşterilor ce au fost operate în 2024. De aceea, volumul cheltuielilor cu pensii şi salarii a continuat să crească în 2025, chiar dacă inflaţia erodează din ponderea acestora în PIB.”
Dăianu mai spune ce a evocat şi Gândul într-o analiză publicată marţi: măsurile fiscale ale guvernului, adică majorările de taxe, nu au avut niciun efect asupra deficitului bugetar în execuţia bugetară din august, cea mai recentă publicată. Efectele majorărilor de taxe, conform economistului, ar urma să aibă un efect mai mare din septembrie şi, mai ales, începând cu 2026.
„Pachetul de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie are un impact pozitiv limitat asupra deficitului din 2025, influenţând execuţia bugetară începând cu luna septembrie. Efectul de reducere a deficitului bugetar va fi însă considerabil mai mare în 2026, conducând la un deficit în jur de 6,5% din PIB, ceea ce ar reprezenta o ajustare semnificativă faţă de valorile foarte ridicate din anii anteriori.”
Articolul Dăianu îl contrazice pe Bolojan. Deficitul bugetar va fi de 9%. „Criza bugetară e auto-provocată” apare prima dată în Mediafax.
Liderul deputaților USR și vicepreședinte al Comisiei de Apărare, Bogdan Rodeanu, a anunțat că în Camera Deputaților a fost adoptat, miercuri, cu 283 de voturi, proiectul de lege pe care l-a inițiat, prin care instituțiile de forță din România – ministere și servicii – vor putea investi direct în școlile de formare a subofițerilor, maiștrilor militari, ofițerilor și în centrele de perfecționare ale polițiștilor și militarilor.
Rodeanu a subliniat că legea creează cadrul legal pentru achiziții eficiente și rapide, evitând procedurile birocratice care încetineau procesul de dotare și modernizare. Astfel, investițiile în infrastructură, echipamente și resurse educaționale vor fi orientate exact acolo unde este nevoie, în funcție de realitățile de securitate și de programele strategice ale instituțiilor.
„Resursa umană este cea mai importantă. Poți avea cele mai moderne sisteme, dar fără maiștri și subofițeri instruiți la timp, capabilitățile nu pot fi utilizate la adevăratul lor potențial. Punerea în legalitate a acestui mecanism garantează că tehnicienii militari vor fi pregătiți la cel mai înalt nivel”, a declarat Bogdan Rodeanu.
El a precizat că legea reprezintă un pas esențial pentru profesionalizarea resursei umane din instituțiile de forță, considerată „cea mai modernă și mai puternică armă cu care ne apărăm țara”, și pentru asigurarea siguranței României în fața provocărilor de securitate actuale.
Articolul Legea pentru modernizarea școlilor militare și perfecționarea polițiștilor și militarilor a fost aprobată apare prima dată în Mediafax.
Măsura vine în contextul unei serii de atacuri cu drone şi rachete ucrainene care au perturbat grav operaţiunile rafinăriilor ruseşti, o componentă cheie a economiei de război a Kremlinului. Unele instalaţii au fost nevoite să oprească producţia pe termen nelimitat.
Rusia ia în considerare importul de combustibil din China, Coreea de Sud şi Singapore pentru a-şi stabiliza piaţa internă, scrie The Kyiv Independent.
Pentru a facilita importurile, guvernul rus intenţionează să elimine taxele de import pentru combustibilul care intră prin anumite puncte de control din Extremul Orient. Statul va subvenţiona, de asemenea, importatorii, acoperind diferenţa dintre preţurile pieţei globale şi preţurile mai mici ale combustibilului pe piaţa internă, utilizând fonduri din bugetul federal.
Rosneft, Independent Oil and Gas Company (NNK) şi compania de stat Promsyrieimport vor putea furniza benzină din Asia, permiţând transportul a aproximativ 150.000 de tone de benzină pe lună către Rusia centrală din rafinăriile de petrol din Siberia.
De asemenea, Moscova intenţionează să stimuleze importurile de benzină din Belarus şi să ridice interdicţia asupra monometilanilinei, un aditiv care creşte octanajul utilizat pentru a creşte producţia de combustibil la rafinării. Substanţa chimică este interzisă în Rusia din 2016 din cauza toxicităţii sale şi a riscurilor potenţiale de cancer.
Într-un apel scris adresat prim-ministrului rus Mihail Mişustin, viceprim-ministrul Alexander Novak a avertizat că riscul unei deteriorări suplimentare a aprovizionării interne cu combustibil a Rusiei rămâne, în ciuda intervenţiilor planificate de guvern, a raportat Kommersant, citând documentul.
Potrivit Financial Times, atacurile ucrainene au vizat cel puţin 16 dintre cele 38 de rafinării de petrol din Rusia începând cu august 2025, reducând exporturile ruseşti de motorină la cel mai scăzut nivel din 2020.
Donald Trump a presat în repetate rânduri UE să oprească importurile de energie din Rusia, afirmând că măsurile mai dure ale SUA depind de reducerea dependenţei Europei de Moscova.
Articolul Rusia va importa benzină din Asia, întrucât aproape 40% din capacitatea de rafinare este oprită apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, s-a întâlnit miercuri cu Vladimir Bolea, viceprim-ministru și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova.
Cu această ocazie, Șerban l-a felicitat pe oficialul moldovean pentru rezultatele obținute la alegerile de duminică, apreciind că acestea reflectă determinarea Republicii Moldova în parcursul său european. Ministrul român și-a exprimat totodată sprijinul în negocierile cu Comisia Europeană pentru finanțarea prin programul SAFE, care va facilita conexiunile cu Republica Moldova.
Cei doi oficiali au discutat și despre importanța finalizării autostrăzilor A7 și A8, a căror punere în funcțiune va stimula dezvoltarea economică și comercială a României și Republicii Moldova.
Articolul Ciprian Șerban, întâlnire cu ministrul Infrastructurii din Moldova. Finalizarea A7 și A8, pe agendă apare prima dată în Mediafax.
Declaraţia a fost făcută imediat după sosirea în Danemarca.
„Suntem într-o confruntare cu Rusia”, a declarat Emmanuel Macron înainte de summit-ul care reuneşte cei 27 de şefi de stat şi de guvern din UE, potrivit Le Figaro.
„De câţiva ani [Rusia] a fost un actor foarte agresiv în spaţiul nostru informaţional. Am văzut acest lucru în timpul alegerilor (…) Un actor care amplifică atacurile cibernetice. Care, evident, a lansat un război de agresiune în Ucraina. Care foloseşte ameninţări nucleare şi care astăzi, după cum putem vedea clar, provoacă atacuri în spaţiul aerian”, a explicat preşedintele francez.
În ultimele zile, în Danemarca au fost raportate mai multe incursiuni ale unor drone neidentificate, acestea fiind atribuite Moscovei.
Tot miercuri, prim-ministrul danez Mette Frederiksen a îndemnat Europa să pregătească un „răspuns foarte puternic” la „războiul hibrid” al Kremlinului. De asemenea, Rusia este acuzată că se află în spatele pătrunderii a aproximativ douăzeci de drone în spaţiul aerian polonez la începutul lunii septembrie şi a trei avioane de vânătoare în spaţiul aerian estonian câteva zile mai târziu.
Articolul Anunț dur de la Copenhaga: „Suntem într-o confruntare cu Rusia”. Cum vede Macron amenințarea asupra Europei apare prima dată în Mediafax.
Un raport al organismului de supraveghere Brexit din Regatul Unit arată că un număr semnificativ de cetățeni ai UE care locuiesc pe termen lung în Regatul Unit după Brexit se confruntă cu discriminare la locul de muncă și în serviciile publice.
La cinci ani după ce Regatul Unit a părăsit blocul comunitar, mai mult de o treime au raportat că s-au simțit discriminați de către organismele publice. Unul din cinci a declarat că a întâmpinat dificultăți în accesarea drepturilor sale, inclusiv dreptul la muncă, dreptul de a călători în și din țară și dreptul la tratament egal în serviciile publice.
„La cinci ani de la Brexit, rezultatele sondajului susțin înțelegerea noastră actuală conform căreia, deși gradul de conștientizare a drepturilor este în creștere, barierele în accesarea acestor drepturi rămân pentru unii cetățeni. De asemenea, este probabil ca tipul de probleme cu care se confruntă cetățenii UE și SEE AELS să continue să evolueze în complexitate”, a declarat Miranda Biddle, directorul executiv al Autorității Independente de Monitorizare (IMA).
IMA este organismul înființat prin Legea privind retragerea din 2020 pentru a asigura respectarea drepturilor cetățenilor de a trăi, de a munci, de a se pensiona și de a avea acces la servicii de sănătate și asistență socială.
Brexitul a reprezentat perturbări uriașe pentru cele 7,1 milioane de persoane din UE, Spațiul Economic European și țările din Asociația Europeană a Liberului Schimb, cum ar fi Norvegia, care au statut de rezidenți stabiliți sau pre-rezidenți în Regatul Unit.
Articolul Cel puțin o treime dintre cetățenii UE din Regatul Unit se consideră discriminați apare prima dată în Mediafax.
Washingtonul este din ce în ce mai îngrijorat de dependența sa puternică de Taiwan, unde gigantul de cipuri TSMC furnizează marea majoritate a semiconductorilor avansați din lume către clienți majori precum Nvidia, designer de cipuri pentru inteligență artificială, și Apple.
Însă mulți din Taiwan, un stat autoguvernat, consideră priceperea sa în fabricarea de cipuri un „scut de siliciu” care ar putea descuraja o potențială invazie din partea Chinei și ar putea atrage sprijin internațional pentru securitatea sa.
Taiwanul „nu va fi de acord” să producă 50% din semiconductorii săi – vitali pentru tot, de la electronice și iPhone-uri până la antrenamentul inteligenței artificiale și sistemelor de armament – pe teritoriul american, a declarat miercuri vicepremierul taiwanez Cheng Li-chiun.
Articolul Presiuni privind mutarea producției de cipuri în SUA. Ce soluții are Taiwanul apare prima dată în Mediafax.
