Oseguera Cervantes – „El Mencho” – a fost reperat într-o regiune turistică din vecinătatea localității Tapalpa, situată în statul Jalisco. S-a întâmplat în urma monitorizării de către serviciile secrete mexicane a unei persoane apropiate de una dintre iubitele sale, arată Il Post.
Conform declarațiilor oficiale, autoritățile au urmărit femeia respectivă până la o cabană izolată. Acolo, aparatele de zbor ale armatei, au imortalizat scena în care un bărbat o îmbrățișa în timp ce aceasta cobora din autovehicul. Individul a fost recunoscut ca fiind șeful organizației Cártel de Jalisco Nueva Generación.
Tapalpa reprezintă o destinație populară pentru turiști. Localitatea numără aproximativ 20.000 de locuitori permanenți și atrage mii de vizitatori în fiecare sfârșit de săptămână. În acel weekend, „El Mencho” se număra printre aceștia.
Operațiunea de capturare a lui „El Mencho”, planificată în mare secretSâmbătă, autoritățile au dislocat șase elicoptere militare în statele învecinate, măsură menită să prevină scurgerile de informații. În operațiune au fost angrenate trupe speciale aparținând armatei terestre și marinei. Ele au fost asistate de tehnologie aeriană fără pilot și de vehicule blindate de luptă.
Duminică, în zorii zilei, forțele de ordine mexicane au declanșat atacul. Oseguera a dispus ca o parte din subordonați să rămână să apere locuințele unde se cazase, în timp ce el s-a refugiat în pădure alături de alți patru complici.
Prima confruntare armată a fost violentă; un aparat de zbor militar a suferit avarii și a fost nevoit să efectueze o aterizare forțată. Ulterior, militarii l-au încercuit pe șeful cartelului într-o zonă forestieră. În urma unui nou schimb intens de focuri, „El Mencho” și doi dintre aghiotanții săi au fost capturați în stare critică și au decedat în timpul evacuării aeriene. Ceilalți doi au fost luați în custodie vii.
22 Februarie 2026, Mexic, Mexico City: Membri ai forțelor speciale ale Gărzii Naționale și Secretaria de Seguridad Ciudadana. Foto: Félix Márquez/dpa
Per total, acțiunea a durat aproximativ cinci ore. Doi membri ai forțelor armate au suferit răni.
Contribuția serviciilor secrete americaneClaudia Sheinbaum, președinta statului mexican, împreună cu ministrul apărării Ricardo Trevilla Trejo, au precizat că acțiunea a profitat de asistența oferită de agențiile de informații din Statele Unite, cu toate că americanii nu s-au implicat direct în intervenție.
Informațiile referitoare la implicarea Washingtonului rămân puține la număr. Conform unor surse citate de agenția Reuters, o nouă structură militară americană denumită Joint Interagency Task Force-Counter Cartel ar fi permis transferul de date între cele două țări.
Repercusiuni violente la nivel naționalDecesul lui „El Mencho” a provocat reacții extrem de agresive în diverse zone ale Mexicului. Au fost incendiate automobile și drumurile au fost blocate de către membrii ai CJNG. Situația s-a stabiliziat treptat în ultimele ore.
Violențe izbucnite în Mexic după moartea lui El Mencho”, conducătorul cartelului Jalisco Nueva Generación (CJNG). Foto: Diana Marquez/Xinhua/ABACAPRESS.COM
Neutralizarea șefului organizației reprezintă unul dintre cele mai semnificative succese împotriva criminalității organizate din Mexic din ultima perioadă, rămânând însă nesigur dacă acest eveniment constituie și o reacție la presiunile tot mai mari exercitate de administrația americană în materie de luptă antidrog.
Hotărârea adoptată în ședința de Guvern de marți permite menținerea drepturilor prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă, inclusiv acordarea tichetelor de masă pentru întregul personal pe parcursul anului 2026, cu aplicare inclusiv pentru luna ianuarie.
Ivan: Producția CE Oltenia, esențială în zilele geroaseMemorandumul fusese prezentat în primă lectură în ședința de Guvern de joi, 19 februarie, de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care a explicat că, în cele mai reci zile din această iarnă, producția companiei din Oltenia a fost decisivă pentru funcționarea în siguranță a sistemului energetic.
„Din punctul meu de vedere, este un pas necesar și firesc, în contextul în care, în cele mai geroase zile din această iarnă, ne-am bazat pe producția de la CE Oltenia pentru a susține Sistemul Energetic Național”, a transmis ministrul. El a precizat că tichetele de masă vor fi acordate întregului personal CEO și că, imediat după aprobarea Memorandumului, sumele aferente vor fi încărcate pe cardurile salariaților.
Fără litigii de muncă la CE Oltenia„Prin exceptarea Societății Complexul Energetic Oltenia SA de la aplicarea prevederilor art. XL și art. XLI din Legea 296/2023, activitatea societății nu va fi perturbată, fiind înlăturat riscul unor posibile litigii de muncă pentru revendicarea drepturilor prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă și în contractele individuale de muncă”, a comunicat Executivul.
Decizia Guvernului vine în contextul în care art. XL și art. XLI din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung impun restricții asupra unor cheltuieli cu personalul la instituțiile publice și companiile de stat, inclusiv limitări privind acordarea anumitor beneficii salariale. În lipsa unei exceptări, aceste prevederi ar fi putut afecta acordarea tichetelor de masă.
Economii din reorganizareLa discuțiile sindicaliștilor cu premierul Ilie Bolojan, reprezentanții Complexului Energetic Oltenia au prezentat un set de măsuri de eficientizare, optimizare și reorganizare care urmează să fie aplicate în 2026, în vederea redresării societății.
Potrivit informării Executivului, „totalul economiilor în anul 2026 la nivelul societății, în urma aplicării măsurilor de eficientizare, reorganizare și disponibilizare, va fi de circa 440 de milioane de lei”.
Interviurile pentru conducerea DIICOT se desfășoară pe parcursul a două zile, având în vedere numărul mare de candidați.
Astăzi, începând cu ora 9.30, se desfășoară doar audierile pentru funcția de procuror șef DIICOT.
Prima care va fi audiată de comisie va fi Ioana Bogdana Albani, fostul procuror şef adjunct al Direcției.
A doua audiere va fi a actualului procuror șef al DIICOT, Alina Albu, care și-a depus candidatura pentru un nou mandat la șefia DIICOT.
În cursa pentru funcția de procuror șef DIICOT a intrat și Antonia Diaconu – șefa DIICOT Pitești, care va susține interviul de la ora 12.30
A patra candidatură pentru șefia DIICOT este a actualului procuror Miron Codrin Horațiu – șeful ST Timișoara al DIICOT.
A cincea candidatură, care va susține interviul de la ora 15.30, este cea a procurorul militar Bogdan Pîrlog, de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucuresti, care și-a depus candidatura și pentru funcția de procuror șef al DIICOT și pentru șefia DNA.
Cei 5 candidați pentru șefia DIICOT susțin interviurile în fața comisiei de interviu de la ministerul Justiției, după ce și-au depus proiectele de management pentru funcțiile de conducere respective.
Candidaturile pentru funcțiile de procuror șef adjunct DIICOT vor fi audiate joi, pe parcursul întregii zile.
În perioada 23 și 26 februarie 2026 sunt susținute interviurile în fața comisiei de către candidații care s-au înscris pentru funcțiile de procuror șef și procuror șef adjunct al Parchetului General, DNA și DIICOT.
Pe 2 martie 2026 – vor fi afișate rezultatele selecției realizate de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu.
Tot pe 2 martie 2026 – vor fi transmise de ministrul Justiției propunerilor motivate către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în vederea emiterii avizului consultativ motivat pe candidaturi. Potrivit legii, CSM are la dispoziție 30 de zile să transmită avizul către ministru.
În cazul unui aviz pozitiv de la CSM, Ministrul Justiției trimite propunerile către Președintele României, Nicușor Dan.
În cazul unui aviz negativ de la CSM, Ministrul Justiției organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit avizul negativ, poate continua cu aceeași propunere sau o poate retrage, urmând a declanșa o nouă procedură de selecție în maximum 60 de zile de la retragerea propunerii inițiale.
Președintele României poate refuza, motivat, numirile în funcțiile de conducere, dar trebuie să aducă la cunoștința publicului și motivul refuzului.
Decretul Președintelui României cu numirile în funcție sau refuzul motivat al acestuia se poate da în maximum 60 de zile de la data trimiterii propunerii de către ministrul Justiției.
Șefii marilor parchete au mandate legale de doar 3 ani, care pot fi reînnoite doar o singură dată.
În special în zonele de munte, stratul de zăpadă depus pe carosabil a impus intervenția utilajelor de deszăpezire.
Potrivit Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Iași, „a nins abundent în zona montană a județului Suceava, unde circulația s-a desfășurat în condiții de iarnă”. Secția Drumuri Naționale Câmpulung Moldovenesc a intervenit pe sectoarele afectate, împrăștiind material antiderapant și acționând pentru îndepărtarea zăpezii de pe carosabil.
Intervenții în Pasul PalmaÎn Pasul Palma, pe DN 17A, unde viscolul ridică frecvent troiene, utilajele de deszăpezire au curățat constant carosabilul pentru ca șoferii să poată circula în siguranță. Reprezentanții DRDP Iași au precizat că „traficul pe acest sector se desfășoară în condiții de iarnă, pe fondul ninsorii abundente” și le-au recomandat șoferilor să circule cu prudență.
Pe parcursul zilei, intervențiile au continuat pe drumurile naționale din zona montană a județului. „Pe anumite sectoare se circulă cu dificultate, carosabilul fiind umed și acoperit cu zăpadă frământată, tratată cu material antiderapant”, au precizat drumarii.
Rafale de până la 70 km/hMeteorologii au emis avertizări de vreme severă pentru zona Moldovei, anunțând viscol puternic, zăpadă troienită și vizibilitate redusă în zona montană. Începând de miercuri dimineață, intră în vigoare un nou cod galben, de această dată pentru intensificări ale vântului, valabil în 25 februarie, între orele 10.00 și 20.00.
Avertizarea vizează cea mai mare parte a Moldovei, precum și local Transilvania, vestul și sud-vestul Olteniei și nordul Dobrogei, unde vântul va atinge viteze de 50–70 km/h.
Autoritățile ieșene le recomandă șoferilor să plece la drum doar dacă este necesar, să își echipeze corespunzător autovehiculele pentru sezonul rece și să adapteze viteza la condițiile de trafic.
Noile saloane VIP vor avea peste 600 de metri pătrați și vor fi amplasate în terminalul de plecări: unul în zona Schengen și celălalt în zona Non-Schengen. Companiile interesate pot depune oferte pentru unul sau pentru ambele spații, iar contractele vor fi încheiate pe o perioadă de 10 ani.
Potrivit operatorului aeroportuar, noile spații vor integra „soluții moderne de amenajare”, zone dedicate relaxării, oferte gastronomice adaptate diversității pasagerilor și facilități digitale menite să îmbunătățească experiența de călătorie.
Procedura de atribuire se desfășoară în cadrul unei competiții organizate la Bursa Română de Mărfuri.
CNAB: O experiență premium pentru pasageriDirectorul general al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), Bogdan Mîndrescu, a precizat că proiectul deschide „un nou capitol al serviciilor oferite de Business Lounge-urile Aeroportului Henri Coandă”. Oficialul a descris inițiativa drept „o experiență premium care va răspunde exigențelor pasagerului modern”.
Potrivit companiei, „demersul face parte dintr-un proces mai amplu de modernizare a aeroportului, prin care compania urmărește creșterea calității serviciilor și diversificarea ofertei comerciale, astfel încât Aeroportul Otopeni să devină un reper regional în zona serviciilor aeroportuare premium”.
Bogdan Ivan a reprezentat oficial România la Transatlantic Gas Security Summit, un summit ministerial organizat marți la Washington, unde a semnat, alături de reprezentanți ai Statelor Unite și ai mai multor state din Europa Centrală și de Est, o declarație comună pentru consolidarea securității aprovizionării cu gaze naturale în regiune.
Miza economică pentru RomâniaMinistrul Energiei a subliniat în postările de pe rețele sociale că, dacă proiectul Coridorului Vertical este dus la capăt, companiile românești ar putea obține venituri sau profituri de până la sute de milioane de euro anual. Vorbind despre venituri suplimentare sau profituri anuale, oficialul român a avansat estimări cuprinse între 250 și 500 de milioane de euro.
„Dacă ducem la capăt proiectul de tranzit al gazelor, companiile românești pot obține venituri suplimentare anuale de până la 500 milioane de euro”, a transmis Ivan.
Ce este Coridorul VerticalCoridorul Vertical este un proiect regional care leagă rețelele de gaze din sudul Europei de cele din centrul continentului, pe direcția Grecia – Bulgaria – România – Ungaria, cu posibilitate de extindere spre Slovacia și Ucraina. Practic, este o „autostradă” de conducte existente și modernizate, care permite gazelor să circule de la sud la nord, nu doar din est spre vest, cum se întâmpla în mod tradițional.
Prin acest sistem, gazele pot ajunge în regiune din terminalele de gaz natural lichefiat din Grecia, unde sunt aduse pe mare din state precum SUA sau Qatar, dar și din zona Mării Caspice, din Azerbaidjan. În același timp, coridorul poate transporta gaz extras din Marea Neagră sau din alte surse europene, facilitând schimburile între statele din regiune.
Importanța proiectului este legată de lecțiile ultimelor crize energetice. „Vulnerabilitățile din 2006, 2009, 2014 și după 2022 au arătat că dependența de o singură sursă nu este o opțiune. Diversificarea rutelor și integrarea regională înseamnă stabilitate economică și putere de negociere mai mare”, a explicat Ivan.
Ce a semnat România la WashingtonDeclarația comună semnată de România în cadrul summitului transatlantic promovează diversificarea rutelor și surselor de aprovizionare cu gaze, consolidarea interconectărilor regionale între statele din Europa Centrală și de Est, precum și întărirea cooperării transatlantice în domeniul securității energetice.
Potrivit ministrului, „energia nu mai e doar despre resurse, ci despre putere economică, competitivitate și independență strategică”, iar „România își consolidează astfel poziția de hub regional – cu beneficii directe pentru economie și pentru firmele românești”.
În industria prelucrătoare, companiile care investesc în sectoare ce contribuie la reducerea deficitului comercial vor putea beneficia de granturi sau credite fiscale acordate pe o perioadă de până la șapte ani. Obiectivul este stimularea producției interne și diminuarea dependenței de importuri în domenii considerate strategice.
TECH-UP RomâniaUn pilon important îl reprezintă schema „TECH-UP România”, dedicată cercetării și tehnologiilor înalte. Proiectele eligibile pot primi granturi cumulate cu o deducere de 200% a cheltuielilor pentru active corporale și necorporale, ceea ce reduce baza impozabilă la impozitul pe profit. Valoarea investițiilor trebuie să fie cuprinsă între 5 și 50 de milioane de lei.
Autoritățile susțin că programul este conceput pentru a ajuta firmele inovatoare să transforme mai rapid rezultatele cercetării în produse comercializabile și să accelereze adoptarea tehnologiilor de frontieră.
Investiții în apărareÎn paralel, pachetul prevede o structură de sprijin dedicată industriei de apărare, gestionată de Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei. Sunt vizate planuri de investiții cu o valoare minimă de 10 milioane de lei, care urmăresc modernizarea capacităților industriale și stimularea producției interne de echipamente și tehnologii cu utilizare în domeniul apărării.
Tehnologii „zero net”De asemenea, sunt prevăzute scheme de finanțare pentru investiții în materiile prime critice și în tehnologiile „zero net”, în acord cu „cadrul european privind aprovizionarea sigură și durabilă cu materii prime critice”.
Proiectele eligibile trebuie să aibă o valoare minimă de 75 de milioane de lei și pot viza atât valorificarea resurselor minerale, cât și producția de componente sau produse finale bazate pe tehnologii cu emisii reduse. Schema este aliniată obiectivelor europene privind tranziția industrială și reducerea dependențelor externe.
Turism și digitalizarePachetul include și scheme dedicate turismului și inovării digitale, care urmăresc modernizarea infrastructurii turistice și accelerarea digitalizării în antreprenoriat. Programele vizează atât investiții în capacități turistice și servicii conexe, cât și sprijin pentru companiile care adoptă soluții digitale și tehnologii moderne în activitatea curentă.
Aceste instrumente vor fi administrate de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
Nazare: Reducem dependența de importuri„Construim un ecosistem care să atragă proiecte strategice majore și să reducă dependența de importuri”, a explicat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, subliniind că direcția generală este orientată spre consolidarea competitivității industriale și tehnologice, în limitele cadrului european privind ajutorul de stat.
Ministerul Finanțelor va pune la dispoziția BID suma de 1 miliard de lei în anul 2026, pentru implementarea de scheme de garantare și crearea de fonduri de investiții destinate finanțării proiectelor strategice. Banca va putea interveni în numele și în contul statului, în baza unor mandate aprobate prin hotărâre de Guvern, pentru susținerea sectoarelor prioritare.
BID intră în fonduri privateÎn pachet sunt incluse și modificări care vizează Legea nr. 411/2004, astfel încât Banca de Investiții și Dezvoltare să poată participa, alături de stat, la fonduri private de investiții. Măsura urmează „să contribuie la creșterea gradului de siguranță a plasamentelor fondurilor de pensii administrate privat și la susținerea finanțării economiei naționale, prin stimularea investițiilor pe termen lung”, a transmis ministerul.
Finanțare pentru exportUn miliard de lei va fi transferat și către Exim Banca Românească, în calitate de Agenție pentru Credite la Export. Fondurile sunt destinate susținerii creditelor la export și tranzacțiilor internaționale.
Potrivit oficialilor Ministerului Finanțelor, suplimentarea capitalului Exim ar urma să atragă finanțare privată și să contribuie la reducerea deficitului comercial.
Stimulente pentru investițiile la bursăPersoanele fizice vor putea deduce investițiile în acțiuni sau ETF-uri în limita a 400 de euro pe an, deducere menită să încurajeze participarea populației la piața de capital.
În același timp, companiile care se listează la bursă vor beneficia de o deducere de 50% a cheltuielilor de admitere la tranzacționare în primul an, reducând costurile asociate listării.
Autoritățile mizează pe atragerea unui număr mai mare de investitori individuali și pe creșterea finanțării companiilor prin bursă, considerată o alternativă la creditarea bancară.
Granturi de până la 20.000 de euro pentru diasporaProgramul „Investim Acasă”, cu un buget de 100 milioane de euro pentru perioada 2026–2029, este destinat românilor din diaspora care doresc să deschidă afaceri în România. Beneficiarii vor putea primi granturi de până la 20.000 de euro, dar și garanții de stat pentru creditele contractate.
Pe lângă finanțarea nerambursabilă, programul prevede și alte forme de sprijin, precum credite fiscale, bonificații de dobândă sau aport la capital, în funcție de structura proiectului.
Cine poate aplicaSunt eligibile start-up-urile înființate de cetățeni români din străinătate care își mută activitatea în România și investesc în domenii productive sau servicii cu valoare adăugată ridicată. Proiectele trebuie să fie susținute de un plan de afaceri și să includă angajamentul menținerii investiției și a locurilor de muncă pentru o perioadă minimă.
Ministerul Finanțelor estimează că programul ar putea mobiliza investiții de aproximativ 250 de milioane de lei în economie, prin efectul de antrenare al garanțiilor acordate prin Banca de Investiții și Dezvoltare.
Măsurile fac parte din pachetul mai amplu de relansare economică adoptat de Guvern, care urmărește creșterea investițiilor interne, modernizarea economiei și reducerea dependenței de importuri.
Potrivit Ministerului de Finanțe, plătitorii de impozit pe profit, microîntreprinderile și persoanele fizice care depun Declarația Unică vor beneficia de o reducere de 3% din impozitul datorat pentru anul 2025, dacă își achită obligațiile fiscale până la 15 aprilie 2026.
Măsura a fost prezentată de autorități drept un stimulent pentru disciplina fiscală și pentru plata anticipată a obligațiilor bugetare.
Simplificări fiscale suplimentareÎn plus, începând din martie 2026, Declarația Unică va fi precompletată automat în Spațiul Privat Virtual (SPV), măsură care are ca scop simplificarea procedurilor și reducerea birocrației pentru contribuabili, a transmis ministerul.
Executivul a majorat și plafonul pentru aplicarea TVA la încasare, la 5 milioane de lei în 2026 și 5,5 milioane de lei în 2027. Astfel, firmele vor putea plăti TVA doar după încasarea facturilor. Autoritățile susțin că această modificare va reduce presiunea pe fluxurile de numerar ale companiilor, în special în cazul firmelor care se confruntă cu întârzieri la plată.
Reguli noi pentru microîntreprinderiRegimul microîntreprinderilor este, de asemenea, flexibilizat. Termenul pentru angajarea unui salariat în cazul firmelor nou-înființate este extins de la 30 la 90 de zile.
Totodată, în situația în care microîntreprinderea are un singur angajat, iar contractul acestuia încetează, ieșirea din regimul fiscal specific nu se va mai produce automat în același trimestru, ci începând cu trimestrul următor celui în care nu a fost îndeplinită condiția.
Utilaje excluse din plafonActul normativ mai prevede că vânzările ocazionale de utilaje nu vor mai fi incluse în plafonul de 100.000 de euro care determină trecerea la impozitul pe profit, iar plafonul pentru încadrarea bunurilor ca mijloace fixe este majorat de la 2.500 la 5.000 de lei, ceea ce permite deducerea directă a cheltuielilor și simplificarea evidenței contabile.
„Guvernul reconfirmă că prioritatea zero este transformarea structurală a economiei. Mixul de măsuri adoptate generează efecte concrete pentru populație și mediul de afaceri, începând chiar din acest an”, a precizat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Actul normativ face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri de relansare economică și stimulare a investițiilor, adoptat în aceeași ședință de Guvern.
Bayer Leverkusen a remizat acasă, 0-0, cu Olympiacos, rezultat suficient pentru calificare după 2-0 în prima manșă. Tot în play-off, Newcastle United a învins-o pe Qarabağ FK cu 3-2 și a închis dubla la un categoric 9-3 la general.
Inter – Bodø/Glimt 1-2 (1-3 în tur)A fost final de drum european pentru Inter, finalistă în ediția precedentă a Ligii Campionilor. Pe stadionul Giuseppe Meazza din Milano, italienii au început curajos și au controlat prima parte, cu numeroase lovituri de colț și ocazii la poarta apărată de Nikita Haikin.
Momentul decisiv a venit în repriza secundă, când o eroare gravă comisă de Manuel Akanji în defensiva gazdelor a dus la deschiderea scorului pentru oaspeți. Jens Petter Hauge a profitat și a marcat, iar ulterior Hakon Evjen a făcut 2-0, ducând scorul cumulat la 5-1 și tranșând practic calificarea.
Inter a redus din diferență pe final, în urma unui corner. Reușita nu a schimbat însă soarta dublei, iar formația lui Chivu a părăsit competiția încă din play-off.
Bayer Leverkusen – Olympiacos 0-0 (2-0 în tur)Germanii au gestionat avantajul obținut în Grecia și au obținut o remiză albă suficientă pentru calificare. Olympiacos a încercat să preseze încă din start, însă defensiva lui Leverkusen a rezistat, iar scorul din tur a fost decisiv.
Leverkusen merge astfel în optimile de finală.
Newcastle – Qarabag 3-2 (6-1 în tur)După 6-1 în prima manșă, Newcastle a controlat și returul de pe teren propriu. Englezii au deschis rapid scorul și au mai punctat o dată în prima parte, iar dubla a fost practic închisă.
Qarabag a încercat să revină în repriza secundă, însă victoria cu 3-2 a gazdelor a confirmat diferența clară dintre cele două echipe. Newcastle ajunge în optimi cu 9-3 la general.
Tragerea la sorți pentru optimile Ligii Campionilor este programată vineri, 27 februarie, de la ora 14.00, ora României.
„Brâncuși se fărâmă sub iresponsabilitatea autorităților din Primăria Târgu Jiu. Se rup bucăți din istoria noastră”, a scris marți pe rețelele sociale Iani Gârbaciu, subprefectul județului Gorj. El a explicat că o bucată din Ansamblul realizat de Constantin Brâncuși s-a desprins și că situația ar fi fost ținută ascunsă timp de mai multe zile.
„Am aflat și eu aseară (luni, 23 februarie 2026 n.r), cu stupoare, faptul că acum nouă (9!) zile, pe 16 februarie, o bucată de 15 cm din banca de piatră, parte a Ansamblului “Calea Eroilor”, patrimoniu UNESCO, s-a desprins, iar timp de patru zile, acest lucru a fost ascuns cu bună știință de către Primăria Târgu Jiu și Centrul Brâncuși, fără ca Ministerul Culturii, Institutul Național al Patrimoniului, Poliția sau Comitetul UNESCO să fie anunțate, așa cum obligațiile legale impuneau în mod clar”, a făcut cunoscut Gârbaciu.
Fragmentul, depozitat într-un magazin de suveniruriPotrivit acestuia, fragmentul desprins „nu a fost securizat conform niciunui protocol de intervenție stabilit pentru monumente de patrimoniu mondial”, ci „a fost ridicat și depozitat (…) într-un magazin de suveniruri din Parcul Central, ca și cum ar fi fost o piatră oarecare”.
„Ce specialiști? O rezolvăm noi, șmecherește!”, a scris subprefectul, criticând modul în care a fost gestionată situația.
Gârbaciu: Au ales să ascundă incidentulIani Gârbaciu spune că „la fel de grav ca incidentul în sine” este „tăcerea deliberată care a urmat, ce poate produce pagube ireparabile”, și afirmă că, pe 19 februarie, ministrul Culturii s-a aflat la Târgu Jiu, de Ziua Brâncuși, fără să fi fost informat despre cele întâmplate. El îi nominalizează pe primarul municipiului, Marcel Romanescu, și pe viceprimarul Adrian-Marcel Tudor-Drăghici, despre care afirmă că ar fi știut despre situație „din primul moment”.
„În loc să declanșeze imediat procedurile legale, au ales să ascundă incidentul, să câștige timp și să trateze o problemă de patrimoniu mondial cu o iresponsabilitate care depășește orice limită administrativă sau morală. Probabil au făcut tot ce le-a stat în putere să ascundă subiectul, s-au bazat că nu se află!”, susține subprefectul de Gorj.
Târgu Jiu vs Paris„Ansamblul Monumental Calea Eroilor este cea mai de preț moștenire a noastră, pe care suntem obligați să o apărăm, să o transmitem generațiilor viitoare exact așa cum am primit-o, nu ruptă, nu ascunsă, nu tratată cu dispreț”, scrie Gârbaciu.
„Acum, când scriu acest text, Adrian Tudor este “delegat”, în numele târgujienilor și al lui Brâncuși la Londra și Paris, vorbind doct despre artist și despre importanța patrimoniului și firește, despre responsabilitatea noastră față de moștenirea sa, în timp ce, la Târgu Jiu, o bucată din Ansamblu ajunge să fie depozitată pe masa unui magazin de suveniruri, iar incidentul ținut la secret”, a transmis revoltat subprefectul.
Comparație cu încercarea mutării Coloanei„Cu ce se deosebesc aceștia astăzi de Radu Varia?”, scrie Garbaciu, făcând referire la Radu Varia, istoricul de artă implicat în trecut în controverse legate de Ansamblul de la Târgu Jiu, după ce a susținut ideea mutării din oraș a Coloanei Infinitului.
Adrian-Marcel Tudor-Drăghici, unul dintre viceprimarii municipiului Târgu Jiu, a participat la Paris la o serie de manifestări și întâlniri organizate în cadrul programului „Brâncuși 150”, dedicat aniversării a 150 de ani de la nașterea sculptorului.
