Agregator de ştiri

Cercetătorii, companiile și administrația publică ar urma să primească acces la resurse de calcul și instrumente necesare dezvoltării și testării unor noi modele și aplicații.

Reuniunea de lansare a proiectului a avut loc luni la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București, a anunțat Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC).

Supercomputer optimizat pentru inteligență artificială

RO AI Factory este dezvoltată în cadrul inițiativei europene EuroHPC, care urmărește construirea unei rețele de infrastructuri dedicate inteligenței artificiale.

Potrivit ANC, proiectul românesc va integra un supercomputer optimizat pentru AI, infrastructuri de date și servicii destinate dezvoltării și antrenării modelelor de inteligență artificială.

Utilizatorii vor avea, de asemenea, acces la resurse de calcul de înaltă performanță și la instrumente destinate utilizării sigure și responsabile a inteligenței artificiale.

Infrastructura va putea fi folosită de cercetători, companii și instituții publice pentru dezvoltarea și testarea unor soluții bazate pe AI.

Printre domeniile în care ar putea fi utilizate aceste capacități se numără sănătatea, agricultura, energia, industria și serviciile publice. Resursele vor putea servi inclusiv la analizarea unor volume mari de date și la simularea unor procese complexe.

Firmele românești, de la utilizatori la dezvoltatori de AI

Unul dintre obiectivele proiectului vizează întreprinderile mici și mijlocii. Potrivit informațiilor prezentate de ANC, EuroHPC descrie RO AI Factory drept o infrastructură care ar trebui să contribuie la transformarea IMM-urilor din simpli utilizatori ai tehnologiei în dezvoltatori activi de soluții bazate pe inteligență artificială.

Vicepreședintele Autorității Naționale pentru Cercetare, Daniel George Surdu, a declarat că dezvoltarea inteligenței artificiale presupune mai mult decât accesul la tehnologia propriu-zisă.

„Inteligența artificială are nevoie de infrastructură, date, competențe și oameni care să le poată transforma în soluții. RO AI Factory creează cadrul în care aceste resurse pot fi puse în relație și utilizate de cercetare, economie și administrație”, a afirmat Surdu.

Oficialul a subliniat importanța dezvoltării unei capacități naționale în domeniu, conectată în același timp la infrastructurile europene.

„Pentru România, este important să avem capacitatea de a dezvolta și testa tehnologii AI în propriul nostru ecosistem de cercetare și inovare și să conectăm această capacitate la infrastructura europeană”, a mai declarat vicepreședintele ANC.

Proiectul intră în etapa de implementare

Reuniunea organizată la ICI București marchează deschiderea etapei de implementare a RO AI Factory și reunește organizațiile implicate în dezvoltarea diferitelor componente ale proiectului.

Acestea vor lucra, între altele, la infrastructura de date, instrumentele de inteligență artificială, mecanismele pentru acces securizat la date și dezvoltarea competențelor necesare utilizării noilor tehnologii.

Proiectul include și dezvoltarea unui cadru pentru inteligență artificială de încredere, precum și conectarea infrastructurii românești la inițiativele europene din domeniu.

Prin RO AI Factory, cercetarea, mediul economic și administrația publică din România ar urma să beneficieze de puterea de calcul, datele și expertiza necesare pentru dezvoltarea unor aplicații AI în infrastructura europeană de calcul de înaltă performanță.

Antreprenorul Zoltán Teszári, discret şi rar prezent în spaţiul public, a pornit afacerea din cablul TV şi a transformat-o într-un grup regional evaluat la miliarde de lei.

MATEROM a inaugurat la Sibiu primul showroom LEPAS din România, adăugând rolul de importator naţional al unui nou brand auto unei afaceri construite pornind de la distribuţia de piese

Românii sunt cei care contribuie cu circa 80% la finanţarea sănătăţii într-un an, o dată prin contribuţia obligatorie de 10% din venitul brut la asigurările de sănătate, iar a doua oară prin plata directă din buzunar pentru servicii medicale şi medicamente.

FRH a condamnat ferm cele întâmplate la meciul disputat duminică, 4 octombrie, la Timișoara, și a anunțat că situația va fi analizată de conducerea federației pentru stabilirea măsurilor care se impun.

Incidentul s-a produs în timpul partidei, după ce mai mulți părinți aflați în tribune s-au certat pe fondul unor nemulțumiri legate de arbitraj. Conflictul a degenerat, iar doi dintre bărbați s-au lovit și s-au îmbrâncit printre scaune, sub privirile sportivelor. Imaginile apărute ulterior în spațiul public au determinat Poliția să înceapă verificări pentru identificarea persoanelor implicate.

Cazul se află deja pe masa Comisiei de Disciplină a FRH și urmează să fie analizat la prima ședință.

„Măsurile pe care Federația le are în vedere se înscriu în principiile Politicii de Safeguarding a FRH, care pune în centrul activității sportive siguranța, integritatea, demnitatea și bunăstarea copiilor și stabilește principiul toleranței zero față de orice formă de violență”, se mai arată în comunicatul FRH.

Reprezentanții forului național accentuează responsabilitatea părinților pentru un comportament adecvat.

„Regulamentul subliniază inclusiv responsabilitatea părinților de a adopta un comportament respectuos față de sportivi, antrenori, arbitri, oficiali și ceilalți părinți”, mai transmite FRH.

Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, Institutul Clinic Fun­deni, Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş“, Institutul Naţional de Endocri­nologie „C.I. Parhon“, Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. dr. Agrippa Ionescu“ şi Spitalul de Urgenţă „Prof. dr. Dimitrie Gerota“ sunt şase dintre marile spitale publice din Bucureşti în care investiţiile în infrastructură, digitalizare, terapie intensivă, laboratoare şi clădiri noi încearcă să ţină pasul cu cererea tot mai mare pentru servicii medicale.

Festivalul britanic Glastonbury revine după tradiționalul an sabatic și va avea loc între 23 și 27 iunie 2027, la Worthy Farm, potrivit Euronews. Biletele au fost puse în vânzare la ora 10:00, iar la 10:42 See Tickets a confirmat că întreaga alocare pentru accesul general fusese vândută.

Peste 400 de lire pentru un bilet

Prețul a fost unul dintre subiectele care au stârnit cele mai multe reacții. Un bilet pentru 2027 costă 408 lire sterline, inclusiv taxa de rezervare de 5 lire. Este pentru prima dată când prețul depășește pragul de 400 de lire.

Suma echivalează cu aproximativ 480 de euro și este cu aproape 30 de lire mai mare decât în 2025. Prețurile au crescut constant în ultimele decenii. În 2010, un bilet costa 286 de lire, iar în anul 2000 prețul era de numai 87 de lire.

Majorarea pentru 2027 a provocat nemulțumiri în rândul unor fani, care susțin că festivalul a devenit prea scump. În ciuda criticilor, cererea a rămas suficient de mare pentru ca biletele să dispară în mai puțin de o oră.

Scena ediției din 2025. Festivalul Glastonbury 2027 va avea loc între 23 și 27 iunie 2027. Sursa foto: X

Nimeni nu știe încă cine va cânta

Situația neobișnuită este că spectatorii și-au cumpărat biletele fără să știe line-up-ul festivalului. Organizatorii nu au anunțat oficial niciun artist pentru ediția din 2027. Printre numele vehiculate în presa britanică și în rândul pariorilor se află Sam Fender, Taylor Swift, Rihanna și Little Simz.

Au apărut, de asemenea, speculații privind The Rolling Stones, Radiohead și Fontaines D.C. Două nume importante au fost însă eliminate din discuție de organizatoarea Emily Eavis. Ea a respins speculațiile privind apariția Madonnei și a trupei Oasis.

Eavis a confirmat în schimb că toți headlinerii festivalului au fost deja contractați. „Suntem foarte încântați”, a declarat ea în august pentru BBC Radio 4, precizând că pregătirile pentru ediția din 2027 evoluează bine. Line-up-ul complet este așteptat în următoarele luni.

Fanii mai au o șansă în primăvară

Cei care nu au reușit să cumpere bilete nu au pierdut complet șansa de a ajunge la Glastonbury. O nouă rundă de vânzări este programată în primăvara lui 2027. Atunci vor fi oferite biletele returnate și cele pentru care cumpărătorii nu achită diferența rămasă.

La cumpărarea inițială a fost necesar un avans de 100 de lire. Restul de 308 lire trebuie plătit între 1 și 7 aprilie 2027. Ediția din 2027 va avea loc între 23 și 27 iunie, iar interesul demonstrat de vânzarea biletelor arată că festivalul își păstrează atractivitatea chiar și înainte ca artiștii să fie anunțați.

Ministerul Apărării din Arabia Saudită a anunțat că luni, 100 de avioane de luptă au participat la operațiuni împotriva rebelilor Houthi din Yemen. Acestea sprijină armata guvernului yemenit, recunoscut în plan internațional. Autoritățile din Yemen luptă cu gruparea rebelă Houthi, susținută de Iran, care a ocupat o parte importantă  a țării.

Luni, Rashad al-Alimi, iderul guvernului yemenit a anunțat lansarea operațiunii „Zori Noi pentru Yemen”. El a afirmat că țara va evolua către „o nouă eră” cu sprijinul aliaților săi.

Tot luni, forțele guvernamentale yemenite au transmis că au preluat controlul asupra strâmtorii Bab el-Mandeb. Informația a fost contrazisă de rebeli. Sky News Arabia citează surse yemenite și afirmă că rebelii Houthi neagă că forțele guvernamentale ar fi înregistrat vreun progres în zona Bab el-Mandeb.

De ce este importantă Strâmtoarea Bab el-Mandeb de lângă Yemen

Strâmtoarea Bab el-Mandeb este una dintre cele mai importante rute maritime din lume.Aceasta se află în apropierea Yemenului, separă Africa de Peninsula Arabică și face legătura între Oceanul Indian și Marea Roșie. Prin strâmtoare trec vapoarele care se îndreaptă către sau vin din Canalul Suez, unul dintre cele mai aglomerate coridoare comerciale din întreaga lume.

Atacurile aeriene și o ofensivă terestră neașteptată ale rebelilor Houthi au transformat Marea Roșie și Strâmtoarea Bab el-Mandeb în zone de mare risc.

Bursele mondiale au început săptămâna în creștere, într-o perioadă în care investitorii așteaptă o serie de date importante privind economia Statelor Unite. La Tokyo, indicele Nikkei 225 a câștigat 2,4%, potrivit AP.

Investitorii au fost încurajați de diminuarea temerilor privind inflația, ceea ce reduce probabilitatea unei noi majorări a dobânzii de către Rezerva Federală. Totuși, în lipsa altor informații capabile să influențeze semnificativ piețele, creșterile bursiere au fost în general moderate.

Evoluții mixte pe bursele europene

Indicele CAC 40 din Franța a pierdut 1,1% în debutul ședinței, coborând la 7.813,40 puncte, în timp ce DAX din Germania a rămas aproape neschimbat, cu un avans de mai puțin de 0,1%, până la 25.242,92 puncte.

FTSE 100 din Marea Britanie a crescut cu 0,5%, la 10.511,80 puncte.

Contractele futures pentru S&P 500 și Dow Jones Industrial Average au scăzut cu 0,1%.

Nikkei a trecut pentru scurt timp de 70.000 de puncte

În Asia, indicele de referință Nikkei 225 al Japoniei a urcat cu 2,4%, încheind ședința la 69.946,86 puncte. Mai devreme în cursul zilei, acesta depășise pentru scurt timp pragul de 70.000 de puncte, pentru prima dată în ultimele trei luni.

Indicele australian S&P/ASX 200 a rămas aproape neschimbat, cu un avans de mai puțin de 0,1%, până la 8.686,40 puncte. Hang Seng din Hong Kong a câștigat 0,3%, ajungând la 24.040,34 puncte.

Tranzacțiile au fost suspendate la Shanghai și în Coreea de Sud din cauza sărbătorilor naționale.

Acțiunile companiilor din domeniul inteligenței artificiale au atras cumpărătorii. În Japonia, Tokyo Electron a câștigat 5,5%, iar acțiunile gigantului de investiții în tehnologie SoftBank Group au urcat cu 3%.

Taiwan Semiconductor Manufacturing Co. (TSMC) a crescut cu 3%.

Datele din SUA reduc temerile privind dobânzile

În această săptămână urmează să fie publicate noi date privind starea sectorului serviciilor din SUA, șomajul și încrederea consumatorilor.

Vineri, S&P 500 a crescut cu 0,7%. Dow Jones Industrial Average a avansat cu 0,5%, iar indicele compozit Nasdaq a urcat cu 1,2%.

Datele publicate săptămâna trecută privind piața muncii din SUA au contribuit la diminuarea temerilor legate de o inflație mai ridicată. Guvernul american a anunțat că angajatorii din întreaga țară au creat luna trecută cu 29.000 mai multe locuri de muncă decât au desființat.

Cifra a fost sub estimările economiștilor și a marcat o încetinire față de august, când numărul net al angajărilor fusese de 133.000.

Piețele au interpretat datele drept un semnal că Rezerva Federală va fi mai puțin tentată să majoreze dobânda de referință. Fed a majorat recent principala dobândă pentru prima dată în trei ani, în încercarea de a ține sub control creșterea costului vieții.

Petrolul scade, după o perioadă de oscilații puternice

Pe piața energiei, petrolul american de referință a pierdut 1,7%, ajungând la 89,57 dolari pe baril. Petrolul Brent, referința internațională, a scăzut cu 1,3%, până la 100,95 dolari pe baril.

Prețurile petrolului au oscilat puternic în ultima perioadă, pe fondul incertitudinilor privind modul în care războiul cu Iranul va remodela industria petrolieră mondială.

Pe piața valutară asiatică, dolarul american a coborât luni la 157,71 yeni, de la 157,83 yeni. Euro s-a tranzacționat la 1,1204 dolari, în scădere de la 1,1257 dolari.

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2026 a fost acordat în comun cercetătorilor Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel, „pentru descoperirile lor privind canalele ionice activate de lumină și optogenetica”.

Cei trei cercetători au fost recompensați pentru contribuțiile care au stat la baza dezvoltării optogeneticii, o metodă care permite controlarea activității anumitor celule cu ajutorul luminii și care a devenit un instrument important în cercetarea biomedicală, în special pentru studierea sistemului nervos.

Anunțul pentru Medicină este primul din calendarul Nobel 2026. Premiul pentru Fizică urmează marți, 6 octombrie, iar cel pentru Chimie va fi anunțat miercuri, 7 octombrie.

Cine sunt cei trei laureați ai Nobelului pentru Medicină

Karl Deisseroth, născut la 18 noiembrie 1971, la Boston, în Statele Unite, este afiliat Howard Hughes Medical Institute și Stanford University. El primește o treime din Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2026, acordat pentru descoperirile privind canalele ionice activate de lumină și optogenetica.

Peter Hegemann, născut la 11 decembrie 1954, la Münster, în Germania, este afiliat Humboldt University of Berlin. Cercetătorul german primește, la rândul său, o treime din premiu, pentru contribuțiile recompensate de Comitetul Nobel în domeniul canalelor ionice activate de lumină și al optogeneticii.

Georg Nagel, născut la 24 august 1953, la Weingarten, în Germania, este afiliat University of Würzburg. El împarte Premiul Nobel pentru Medicină 2026 cu Deisseroth și Hegemann, primind o treime din distincție pentru descoperirile care au stat la baza dezvoltării optogeneticii și a utilizării canalelor ionice activate de lumină.

Nominalizările pentru Nobelul pentru Medicină sunt secrete

Spre deosebire de alte mari premii internaționale, publicul nu cunoaște lista candidaților aflați în cursa pentru Nobel. Regulile Fundației Nobel prevăd că informațiile despre nominalizări, inclusiv identitatea persoanelor nominalizate și a celor care au făcut propunerile, rămân confidențiale timp de 50 de ani.

Prin urmare, numele vehiculate public înaintea anunțului nu reprezintă o listă oficială de nominalizări pentru Premiul Nobel.

Procesul începe cu invitații adresate persoanelor care au dreptul să propună candidați. Nimeni nu se poate autopropune pentru un Premiu Nobel. Nominalizările sunt valabile pentru anul respectiv și nu sunt transferate automat de la un an la altul.

În cazul Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, procesul implică comunitatea științifică internațională. Istoric, mii de oameni de știință eligibili au fost invitați să propună candidați, iar foștii laureați ai Nobelului pentru Medicină și anumite categorii de profesori au drept de nominalizare.

Cum este ales câștigătorul

Termenul pentru transmiterea nominalizărilor este 31 ianuarie. Ulterior începe evaluarea candidaților, proces care se desfășoară pe parcursul mai multor luni și implică inclusiv experți din afara organismelor Nobel.

Candidații considerați cei mai importanți pot fi analizați în profunzime, iar activitatea lor științifică poate fi evaluată în repetate rânduri.

În septembrie, comitetul înaintează recomandările către instituția care acordă premiul, iar decizia finală este luată prin vot. Pentru Medicină, laureații sunt aleși de Nobel Assembly de la Karolinska Institutet, organism format din 50 de membri. Decizia nu aparține, așadar, exclusiv comitetului care examinează candidaturile.

Documentele referitoare la nominalizări, evaluări și deliberări sunt păstrate secrete timp de 50 de ani.

De la Medicină la Fizică, Chimie și Pace

Anunțul de luni deschide calendarul Premiilor Nobel din 2026, programat în perioada 5-12 octombrie.

După Premiul pentru Fiziologie sau Medicină din 5 octombrie, Premiul Nobel pentru Fizică va fi anunțat pe 6 octombrie, iar cel pentru Chimie pe 7 octombrie. Premiul Nobel pentru Literatură va fi anunțat joi, 8 octombrie, iar Premiul Nobel pentru Pace vineri, 9 octombrie. Seria se va încheia luni, 12 octombrie, cu Premiul Sveriges Riksbank pentru Științe Economice în memoria lui Alfred Nobel.

Premiile Nobel au fost acordate începând din 1901, în baza testamentului lui Alfred Nobel. Cele cinci domenii prevăzute de acesta au fost fizica, chimia, fiziologia sau medicina, literatura și pacea. Premiul pentru Științe Economice a fost instituit ulterior, în 1968, de banca centrală a Suediei, în memoria lui Alfred Nobel.

Ceremonia de decernare are loc în mod tradițional la 10 decembrie, data morții lui Alfred Nobel.

Patru bucătari americani au explicat ce face diferența, atunci când faci chiftele, potrivit Allrecipes. Toți au indicat aceeași greșeală: carnea frământată prea mult.

Cu cât amestecul este strâns și manipulat mai mult, „cu atât proteinele devin mai compacte, ceea ce poate duce la chiftele dense, uscate și fără viață”, avertizează MacKenzie Smith.

Compoziția nu trebuie frământată. Ajunge să o amesteci cu mâinile umede, doar cât ingredientele se omogenizează.

Primul sfat este să nu te temi de grăsime

Ea dă gust și păstrează chiftelele suculente. Carnea prea slabă se întărește și se usucă. Bucătăreasa Mary Payne Moran recomandă două părți vită și o parte porc.

Dacă folosești carne de pui, poți adăuga grăsime prin brânză, ou, ulei de măsline sau maioneză. Ricotta, Boursin sau parmezanul sunt variantele preferate.

Al doilea sfat ține de liant

Pesmetul sau panko sunt cele mai folosite, dar merg și biscuiții sărați sau chipsurile zdrobite. „Ele rețin umezeala și grăsimea și modifică textura”, spune bucătarul George Formaro.

Urmează umezeala

Pesmetul trebuie înmuiat în lapte înainte de a fi amestecat cu carnea. Bucătarii numesc acest amestec „panadă”. Pesmetul reține lichidul în timpul gătirii, iar chiftelele ies mai moi.

George Duran, bucătar din New York, folosește și ceapa. O transformă în pastă în robotul de bucătărie și o amestecă direct cu pesmetul. Astfel obține umezeală și aromă în același timp.

Ultimul pas cere delicatețe

Smith amestecă întâi pesmetul, ceapa și condimentele, apoi adaugă carnea. Încetează să amestece în clipa în care compoziția s-a omogenizat. „Odată ce s-a omogenizat, nu-l mai ating!”, spune ea.

Chiftelele se formează apoi cu o lingură sau un pahar gradat, fără a fi rostogolite la nesfârșit în palme.

„Un pic de aer în amestec este de ajutor”, spune Duran.