Nicușor Dan a declarat că momentul căsătoriei cu Mirabela Grădinaru va fi unul discret și a subliniat că, înainte de orice detaliu organizatoric, are nevoie de liniște și deconectare după primele luni intense ale mandatului. Președintele a precizat că nu a stabilit data, nu a pregătit inelul și nici nu a început formalitățile, pentru că „în afară de a citi documente și a participa la ședințe”, nu a avut timp să se ocupe de altceva.
„Când se va întâmpla, va fi foarte discret. O să aflați după. Cred că e nevoie de un moment de liniște și de detașare de politic-social, pe care nu l-am avut în ultimele șase luni și probabil nu-l voi avea nici în următoarele șase. Dar se va întâmpla”, a spus președintele, subliniind că relația lor funcționează natural, „fără să mai fie nevoie de prea multe cuvinte”.
Întrebat dacă va lua și numele de Grădinaru, Nicușor Dan a răspuns scurt: „Nu mi-am pus problema asta”.
Mirabela Grădinaru, rol tot mai vizibil: implicare în cauze sociale și gesturi simbolice pentru societateÎn timp ce președintele își revendică un moment de liniște, Mirabela Grădinaru, Prima Doamnă, își conturează tot mai clar rolul public. Vizibil emoționată la evenimentele recente legate de copiii prematuri sau de prevenția cancerului la sân, Mirabela devine una dintre vocile sensibile și active ale acțiunilor sociale.
„Din poziția ei, Mirabela poate impulsiona lucruri simbolice, dar extrem de importante pentru societate”, a explicat președintele, evidențiind că astfel de mesaje pot influența comportamente, mentalități și chiar direcții instituționale.
El a amintit două direcții în care aceasta s-a implicat deja: sprijin pentru familiile copiilor născuți prematur și campanii de conștientizare privind cancerul la sân.
„Suntem de atât de mult timp împreună încât nu mai e nevoie de foarte multe cuvinte între noi. Tipul acesta de gesturi simbolice este benefic pentru societate”, a spus Nicușor Dan.
„Statul nu e vinovat chiar pentru tot”, a spus Traian Băsescu la Digi 24, în cazul fetiței de doi ani, care a murit în urma anesteziei, la o policlinică privată. Traian Băsescu a menționat că suspicionează că nu au fost respectate protocoalele și că nu putem vorbi despre o responsabilitate a statului, ci de o slabă pregătire a cadrelor medicale.
Întrebat cum găsește toată această situație extrem de tragică, Traian Băsescu a răspuns:
„Îngrozitor mi s-a părut. Pe de altă parte, fără să știu și să mă bag în condițiile tehnice, în ce trebuia să facă doctorul, ce trebuia să facă asistenta, nu o să mă bag în așa ceva. Dar sunt astfel de incidente când e vorba de anestezie totală.
În experiența mea, am trecut prin câteva anestezii totale cu ocazia operațiilor și se iau măsuri extrem de meticuloase înainte de efectuarea unei astfel de anestezii.
Adică mi-au făcut analizele cum ar fi astăzi și a doua zi înainte să intru în sala de operație s-au mai făcut încă o dată analizele ca să nu fie niciun fel de risc de incompatibilitate.
Chiar dacă eu declaram și sub semnătură, nu am nimic, am mai făcut, n-am… Deci sunt extrem de atenți.
Și incidente au mai apărut cu anesteziile totale, anesteziile generale. Și cred că aici suntem în fața unui incident nefericit.
Nefericit, groaznic, în care dacă au fost lipsă de profesionalism vor stabili cei îndreptăți să facă ancheta profesională”, a spus fostul președinte.
Putem vorbi despre un eșec al statului în acest caz?„Dacă a fost un incident care a dus la decesul copilașului, vom vedea. Din declarațiile ministrului, acest nou corp al clinicii nu avea încă autorizațiile de funcționare, toate autorizațiile legale. Părinții povestesc că de fapt veneau cu echipamente din celălalt corp, cel care funcționa pe baza tuturor prevederilor.
Ar fi trebuit acea clinică să poată să fie funcțională dacă nu avea până la ultima autorizație, până la ultima virgulă?
Dom’le, de regulă fugim la responsabilitatea statului, una, două. Dar aici vorbim de responsabilitatea unor cadre medicale care nu aveau voie să facă intervenția într-un spațiu și cu instrumente care nu erau autorizate. Deci, până la urmă o să ajungem să spunem că statul e vinovat dacă se surpă un mal de munte.
Statul ăsta nu e vinovat chiar pentru toate. Aici discutăm, trebuia să punem statul în spatele medicilor, în spatele asistentelor. Ce trebuia să aducem cât un polițist când fac intervenția?
Nu, este o chestie de responsabilitate profesională.
Și l-am auzit pe Rogobete că se gândește el cu elanul creator de după nenorocire să ducem tipul ăsta de intervenții în spitale. Domnul Ministru, te informez că stomatologia s-a privatizat de mult. Nu mai ai secții de stomatologie în spitale, iar cei care fac operațiuni de asemenea dificultate trebuie să fie autorizați în clinicile private.
Cele care fac astfel de operațiuni trebuie să fie autorizați”, a spus Băsescu.
„Toată compasiunea și empatia pentru familie. Este un caz cutremurător”, a spus la România TV Nicușor Dan, recunoscând că nu a putut citi integral toate detaliile anchetei din cauza impactului emoțional. Președintele a făcut o paralelă puternică cu tragedia de la Colectiv: „E același lucru. Imposibilitatea sau incapacitatea statului de a supraveghea, de a gestiona, de a controla acolo unde trebuie să controleze.”
Nicușor Dan a explicat că această slăbiciune a statului nu este un accident izolat, ci o problemă sistemică: „Sunt foarte multe zone în statul român în care statul trebuie să controleze privatul și nu o face, de cele mai multe ori din corupție”. El a amintit și de preocupările sale din ultimele două decenii privind construcțiile ilegale, ilustrând o realitate mult mai largă: lipsa verificărilor eficiente și absența responsabilității instituționale.
Tragedia fetiței de 2 ani: Șeful statului cere controale realePreședintele a subliniat nevoia clară de progres și de reformă pentru ca astfel de tragedii să nu mai fie posibile. „Trebuie să progresăm. Asta este tot ce pot să spun în momentul acesta”, a încheiat Nicușor Dan.
O fetiță de 2 ani a murit joi seară la o clinică stomatologică din Sectorul 3. Copilul a intrat în stop cardio-respirator în jurul orei 19:30, iar manevrele de resuscitare nu au reușit să-i salveze viața.
„Pentru funcția de director al Societății Române de Radiodifuziune (SRR) a fost nominalizat jurnalistul Robert Schwartz, cu peste 30 de ani de experiență la Deutsche Welle, unde a condus între 2000-2020 redacția în limba română. În 2012, a primit Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor pentru contribuția sa la relațiile româno-germane. Născut în 1956 la Sibiu, a absolvit Germanistica la Universitatea din București cu nota maximă și a colaborat încă din studenție cu redacțiile germane ale Radioteleviziunii Române. A lucrat ca profesor și în 1990 a devenit primul director ales al Liceului German din București după Revoluție. Stabilit în Germania din 1991, s-a alăturat Deutsche Welle în 1992, parcurgând diverse poziții până la cea de director al departamentului în limba română. Între 2020 și 2023 a coordonat proiectul DW „Sinti și romi în Europa”, iar după pensionarea din 2023 continuă să activeze ca jurnalist independent. Este membru al unor organizații academice și culturale importante, iar în 2023 a fost ales președinte al Societății Germano-Române din Berlin”, anunță USR.
Alexandra Coliban, propunerea USR pentru Consiliul de Administrație al SRRCa membru al Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune, USR o propune pe Alexandra Coliban.
„Traducător de profesie, își desfășoară activitatea cu mare pasiune, fiind recompensată cu numeroase premii naționale și cu aprecierea cititorilor. Este membră a Filialei București a Uniunii Scriitorilor din România. Pentru a evita orice fel de insinuări: nu există nicio legătură de rudenie între Alexandra Coliban și deputatul USR Allen Coliban, e o simplă coincidență de nume”, potrivit comunicatului.
Catrinel Trofin, propunerea pentru CA al Televiziunii RomânePentru funcția de membru al Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune, USR o propune pe Catrinel Trofin, „specialistă în relații internaționale, jurnalism și comunicare strategică, cu o carieră de peste trei decenii în instituții diplomatice, mass-media internațională (Euronews, RFI) și administrație publică”. Deține studii în geografie, franceză și relații internaționale și vorbește fluent franceza, având cunoștințe avansate de spaniolă și engleză.
USR promite profesionalism și independență în instituțiile publice de media„Nominalizările făcute de USR pentru conducerea Societății Române de Radiodifuziune și pentru consiliile de administrație ale SRR și SRTv reflectă o opțiune fermă pentru profesionalism, experiență internațională și competență în domeniile media, cultură și administrație publică. Prin propunerea unor personalități cu profil profesional solid, USR transmite angajamentul de a susține un management independent, credibil și orientat spre modernizarea serviciilor publice de radio și televiziune, precum și spre consolidarea rolului lor democratic în societate”, se menționează în finalul comunicatului USR.
Nicușor Dan a fost întrebat cum poate fi tranșat problema pensiilor magistraților.
„În primul rând că noi trebuie să corectăm acum niște greșeli care s-au făcut cu mult timp în urmă. Adică noi, dacă nu mă înșel, între 2017 și 2022 am avut pur și simplu în sistemul de justiție pensia mai mare decât salariul. Am dat niște interviuri la niște jurnaliști străini și le-am spus asta și m-au pus să repet. Credeau că n-au înțeles bine limba engleză”, a declarat Nicușor Dan la România TV.
Șeful statului afirmă că toată lumea înțelege necesitatea reducerii pensiilor magistraților.
„Cred că toată lumea este de acord că trebuie să scădem pensiile magistraților. Întrebarea este cu cât? Și trebuie să creștem vârsta de pensionare. Întrebarea este cât de graduală să fie trecerea asta. Pe scurt, este o discuție tehnică. E un dialog care trebuia să se creeze mai devreme”, a precizat Nicușor Dan.
Nicușor Dan: Nu e adevărat că magistrații sunt de vină pentru oricePreședintele a avertizat însă că dezbaterea publică riscă să se radicalizeze.
„Am stabilit că nu e normal să ai pensia cât salariul, pe de altă parte, a devenit acum foarte ușor să spui că magistrații sunt de vină pentru orice. Și nici asta nu e adevărat, pentru că sunt mulți oameni între ei care-și fac treaba, care lucrează în weekend-uri. Și atunci trebuie să găsim un echilibru, un dialog”, a subliniat Nicușor Dan.
Întrebat despre o eventuală schimbare a Constituției, președintele a respins scenariul.
„Nu este intenția mea în niciun caz, pentru că este o problemă. Toată societatea o vede, faptul că în momentul ăsta pensia e cât salariu, și toată societatea vede soluția. Trebuie să micșorăm pensiile în raport cu salariul. Nu e nevoie de vreo modificare a Constituției ca să facem asta”, a declarat președintele.
„Teoretic, până la 28 noiembrie trebuie să dăm legea”Referindu-se la jalonul PNRR privind pensiile speciale, Nicușor Dan a spus că există un anumit grad de flexibilitate din partea Comisiei Europene.
„Tot timpul există un grad de flexibilitate în discuțiile cu Comisia. Teoretic, până la 28 noiembrie noi trebuie să dăm legea. Ca să dăm legea trebuie să existe avizul, trebuie să treacă și de control de constituționalitate și trebuie să o promulg. Deci ar fi patru etape. Acum e posibil să avem o oarecare flexibilitate dacă trecem de niște etape din astea în raport cu Comisia Europeană”, a spus președintele.
„Este un dosar care a fost deschis acum mulți ani și care nu avansează”, a spus Nicușor Dan în studioul România TV despre numirea urmăritului penal, Vlad Voiculescu, în funcția de consilier prezidențial onorific.
„Ce să înțeleagă oamenii simpli prin această numire?”, a fost întrebarea din studio.
„Bineînțeles că eu nu o să spun „procurorul o are sau nu are dreptate”.
Ce pot să spun este că este un dosar care a fost deschis acum mulți ani și care nu avansează.
Adică ceea ce cred că este legitim (și mai ales în momentul în care vorbim de niște oameni care sunt expuși politic, care sunt, în fine, europarlamentari sau au funcții de reprezentare a statului român), eu cred că Parchetul poate să facă un efort pentru a tranșa aceste cazuri”, a pus Nicușor Dan.
„Nu sunt motive de distanțare”Președintele a adăugat că, deocamdată, nu sunt motive pentru o distanțare, pentru că dosarul lui Voiculescu nu a înaintat:
„În sensul de a clasa sau a merge mai departe. Și dacă se pune în mișcare urmărirea penală sau se întâmplă niște lucruri, evident că atunci înseamnă că trebuie să luăm o distanță. Pentru moment, este un dosar care a fost deschis acum multă vreme și pentru care nu avem niciun progres.
Vă aduc aminte! Eram primarul Capitale și am fost acuzat de Agenția Națională de Integritate că am făcut fel de fel de lucruri și a durat vreo patru ani de zile până când Înalta Curte a zis că eu n-am făcut nimic care să fie vreo incompatibilitate.
Dar în toți acești patru ani, de câte ori în numele primăriei discutam cu o bancă de la care ne împrumutam, trebuia să dau explicații”, a spus Nicușor Dan.
Președintele României, Nicușor Dan, afirmă că nivelul de trai al românilor a scăzut în ultimele șase luni, pe fondul unei inflații de 10%. Potrivit acestuia, puterea de cumpărare s-a redus semnificativ, în special pentru familiile cu venituri mici, în urma măsurilor de austeritate.
„Trebuie să spunem foarte clar că românii o duc mai rău, în momentul ăsta, față de acum, să zicem, șase luni. Faptul că avem o inflație de 10%, asta înseamnă că fiecare român cumpără cu 10% mai puțin decât putea să cumpere și pentru unii dintre ei, care erau la limită, asta este chiar foarte dificil”, a spus la România TV președintele.
De ce au fost necesare măsurile de austeritateNicușor Dan explică faptul că România a fost nevoită să adopte măsuri rapide pentru reducerea deficitului, întrucât investitorii internaționali avertizau cu retragerea capitalului.
„România este împrumutată de niște fonduri de investiții, bănci, și oamenii ăștia au spus: nu reduceți deficitul, unii dintre noi se vor retrage, alții dintre noi vă vor împrumuta și mai scump.”
Președintele subliniază că, fără aceste intervenții, inflația ar fi putut ajunge la 20–30% în cazul retragerii investitorilor.
Perspective economice: 2026 dificil, 2027 cu speranțe de creștereDeși situația actuală este complicată, șeful statului consideră că economia românească are oportunități importante în următorii ani.
„O să mai avem 2026, care o să fie dificil, dar din 2027 există toate speranțele de creștere pentru economia românească.”
Taxe și schimbări fiscale care vor intra în vigoarePreședintele amintește că, în afară de măsurile deja aplicate, nu sunt anunțate alte schimbări majore pentru populație. Totuși, există taxe care vor intra în vigoare în 2026.
„O să mai existe niște taxe care au fost deja anunțate, de exemplu, taxa pe proprietate, care a fost votată în august de Parlament și care o să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026. (…) Va mai fi o mică afectare a veniturilor la început de 2026 și cam asta ar trebui să fie tot.”
O altă prioritate este pregătirea bugetului pentru 2026, perioadă în care statul va fi obligat să reducă o parte dintre cheltuieli.
Au fost un succes măsurile de austeritate luate până acum?Întrebat dacă măsurile guvernamentale au fost un eșec, Nicușor Dan afirmă că, la nivel macroeconomic, România a evitat un scenariu periculos.
„Dacă ne uităm macro, a fost un succes. România a evitat retrogradarea pe piețele financiare la o categorie nerecomandată investitorilor. Asta a fost evitat și nu se mai pune problema să ne întoarcem acolo.”
Totuși, președintele admite că impactul asupra populației a fost unul dificil:
„Dacă privim modul în care măsurile astea au afectat viața oamenilor, aici putem să vorbim, poate că lucrurile puteau să fie făcute altfel, astfel încât efectul pe viața oamenilor să fie mai mic.”
„În loc să se preocupe de specula din zona combustibililor, să se preocupe de situația stocurilor și a rafinării interne, să preia administrarea Lukoil sau să ceară amânarea intrării în vigoare a sancțiunilor americane cum au făcut și obținut bulgarii, Miruță se plimbă, în conflict de interese, pe banii altei țări, și se mai și laudă cu asta”, a scris pe Facebook Adrian Câciu.
Acesta susține că situația prețurilor la pompă ar fi degradată în perioada în care ministrul ar fi lipsit din țară.
„Neglijență în serviciu (a explodat prețul la pompă pe sectorul pe care îl gestionează ministerul pe care îl coordonezi). Dacă vă aud cu piața liberă, când am barilul mai ieftin cu 27 de dolari, fac tensiune…”, afirmă fostul ministru.
Critici legate de eticăCâciu îl acuză pe Miruță și de probleme de etică: „Pe altele, care țin de moralitate, nu le mai enumăr, că nu există așa ceva la acest om.”
El critică și demersul politic inițiat împotriva ministrului Energiei.
„Ce drăguț că Simion face pace cu USR și depune moțiune împotriva lui Ivan, deși problema Lukoil e la Miruță”, a scris acesta.
În final, Câciu îl menționează și pe liderul PNL, Ilie Bolojan: „De la Bolojan nu am așteptări să îl remanieze pe Miruță. Aș paria chiar că Bolojan a aprobat această deplasare plătită de alții…”.
Sute de persoane s-au oprit pe marginea străzilor pentru a filma trecerea celor aproximativ 600 de animale din turma ciobanului Thomas Gackstatter, un eveniment care are loc anual și atrage tot mai multă atenție, relatează AP.
Oile, folosite pentru întreținerea spațiilor verziOile se îndreptatu spre pășunile de iarnă din zona de vest a Nürnbergului, după ce, pe timpul verii, turma lui Gackstatter a fost folosită în diverse spații verzi ale orașului pentru a menține iarba la un nivel optim.
Traseul are peste 10 kilometri și include trecerea prin piața centrală, Hauptmarkt, potrivit agenției de presă dpa. Gackstatter afirmă că, din informațiile sale, Nürnberg este singurul oraș din Germania unde oile traversează centrul orașului. Orașul din landul Bavaria are aproximativ 540.000 de locuitori.
Înainte de trecerea turmei, autoritățile au solicitat publicului să elibereze ruta. De asemenea, utilizarea dronelor a fost interzisă.
Nürnberg nu este singurul oraș german unde oile sunt folosite pentru întreținerea spațiilor verzi. Practica există și în Berlin, Potsdam, Augsburg, Ulm și alte localități. Pășunatul contribuie la menținerea biodiversității și reduce costurile autorităților cu tunsul ierbii.
Pentru crescătorii de animale, această soluție oferă și un loc unde să-și țină oile într-o perioadă în care spațiile deschise devin tot mai rare.
„Lucrăm pentru a asigura un nou început al negocierilor, astfel încât, în cele din urmă, să existe o perspectivă de a pune capăt acestui război”, a declarat duminică președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un comunicat.
„Contăm, de asemenea, pe reluarea schimburilor de prizonieri de război. Au loc în prezent numeroase întâlniri, negocieri și apeluri pentru a face acest lucru posibil”, a adăugat Zelenski, potrivit Politico.
Următorul schimb de prizonieri ar putea avea loc înainte de SărbătoriRustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a anunțat pe Telegram că a discutat, cu sprijinul mediatorilor din Turcia și Emiratele Arabe Unite, despre reluarea schimburilor de prizonieri.
„Ca rezultat al acestor negocieri, părțile au convenit să activeze acordurile de la Istanbul. Acestea se referă la eliberarea a 1.200 de ucraineni”, a spus Umerov.
Acordurile de la Istanbul, mediate de Turcia în 2022, stabilesc regulile pentru schimburile de prizonieri de război dintre Rusia și Ucraina.
Zelenski a spus în iulie că 5.857 de ucraineni au fost eliberați din captivitatea rusă în urma schimburilor efectuate de la începutul invaziei totale ordonate de președintele rus Vladimir Putin, acum aproape patru ani.
Umerov a precizat că discuțiile tehnice pentru stabilirea detaliilor următorului schimb „vor avea loc în viitorul apropiat”.
Umerov a declarat că obiectivul este ca ucrainenii eliberați să poată sărbători acasă Crăciunul și Anul Nou.
Italienii s-au săturat de alternarea orei de vară cu cea de iarnă și vor permanentizarea orei de vară, iar, pentru asta, au strâns 350.000 de semnături.
Pe baza acestora, mâine, luni, în Camera Deputaților din Parlamentul italian, începe procesul legislativ care urmărește să standardizeze ora de vară pe tot parcursul anului.
Proiectul e girat de autoritatea de sănătate din Italia și de o organizație-non profit, pe numele ei, „Consumerismo”.
Este foarte posibilă pentru 2026Vorbim, într-o primă fază, de un proiect de lege în care se vor aduce argumente dinspre zona de sănătate și, de asemenea, dinspre cea de consumism, pentru că lăsarea întunericului devreme descurajează consumerismul.
Lăsând, însă, la o parte, beneficiile aduse profiturilor economice, textul de lege se va concentra pe beneficiile aduse sănătății și pe economiile făcute la energie, într-o Europă în care prețurile la gaz cresc nemilos, în contextul războiului din Ucraina.
Parlamentarii italieni își propun o formă finală a proiectului de lege până în iunie 2026, ceea ce ar putea însemna că revenirea la ora permanentă de vară să se facă începând chiar de anul viitor.
Imbatabilele argumente pentru ora de varăCa să susțină punctul de vedere al celor 350.000 de italieni care au semnat pentru permanentizarea orei de vară, presa italiană aduce imbatabile argumente despre economiile la energie:
„Între 2004 și 2025, trecerea la ora de vară a dus la economii la facturile de energie în valoare totală de 2,3 mld de euro, echivalentul a peste 12 miliarde de kWh de consum de energie mai mic și a redus emisiile de CO2 în atmosferă cu între 160.000 și 200.000 de tone pe an, adică echivalentul celei absorbite prin plantarea a 2 până la 6 milioane de copaci noi”, scrie gazettadelsud.it.
Permanentizarea orei de vară ar însemna economii de 180 de milioane de euro și 720 de milioane de kWh, spun economiștii italieni.
Nu-i de colo, dacă te gândești!
Numai beneficii!Adăugați la asta beneficiile pentru sănătate: reglarea ritmului circadian (ceasul intern al corpului, sistemul biologic de reglare a proceselor din organism, pe care ni le dăm mereu peste cap, la fiecare schimbare de oră), o calitate mai bună a vieții prin expunerea mai îndelungată la lumina soarelui, o calitate mai bună a somnului (eliminarea orei sezoniere va aduce beneficii calității somnului).
În plus, nici posesorii de restaurante și localuri nu sunt foarte mulțumiți de această schimbare de oră, pentru că lăsarea întunericului devreme le gonește clienții.
Permanentizarea orei de vară ar aduce o siguranță mai mare pe străzi, iar acestea sunt beneficiile de pe lista scurtă a acestui subiect intens dezbătut de mulți ani.
UE nu are niciodată nimic de spus pe această temăDe fapt, discuții pe tema schimbării orei au mai fost în Uniunea Europeană, nici una fără un rezultat concret.
Prin 2018 mai fusese făcută o propunere, fără ca statele – membre să ajungă la un acord final.
În 2018, Parlamentul European a votat pentru eliminarea schimbării ceasului, dar procesul e blocat în Consiliul UE.
În 2023 a fost adresată o întrebare scrisă la Consiliu – tema era „abolirea schimbărilor sezoniere”, însă nici aceasta nu a găsit un consens.
În 2024, europarlamentarul Anna Cavazzini a revenit cu întrebarea la Consiliul UE („care e poziția actuală a Consiliului?”), însă Consiliul a spus că „nu are nimic de adăugat față de poziția precedentă”.
Bunăoară, oamenii își doresc, europarlamentarii mai încearcă, UE și Consiliul UE spun că „nu au nimic de adăugat”.
În timpul ăsta, Italia se mișcă.
Cui trebuie să-i „mulțumim” pentru schimbarea orei?Lui Benjamin Franklin, care, în 1784, a scris, într-un text satiric că oamenii ar economisi lumânări dacă s-ar trezi mai devreme vara. (Nu a fost nimic pus în practică, a fost doar o bazaconie).
Fizicianului britanic William Willett, care, în 1907, a propus avansarea ceasului pentru mai multă lumină după-amiaza. (Idee, inițial, respinsă de Parlamentul britanic)
Germaniei și Austro-Ungariei, în 1916, în timpul Primului Război Mondial, care au introdus oficial ora de vară – motivul era economisirea cărbunelui și energiei în timpul războiului.
Ideea a fost preluată rapid de Marea Britanie și Franța.
Doar Italia, dintre toate statele UE, se mișcăÎntre cele Două Războaie Mondiale, s-a renunțat la ora de vară, dar aceasta a fost introdusă sporadic în mai multe state, în funcție de situația lor energetică.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, majoritatea țărilor beligerante au revenit asupra orei de vară, pentru economisirea resurselor.
După război, unele țări au renunțat, altele l-au păstrat.
În anii ’70, criza petrolului a determinat multe state să treacă din nou la ora de vară, cu scopul de a economisi energie electrică.
În Europa, trecerea la ora de vară a devenit regulă comună pentru fluidizarea transporturilor, comerțului și telecomunicațiilor, iar din 1996, toată Uniunea schimbă ora în același week-end.
Se cuvine să menționăm și Directiva Parlamentului European din 2019, care le dă statelor libertatea de a alege, dar nimeni, până la Italia, nu a avut o atitudine tranșantă.
FRF acuză huiduirea imnului României, scandări xenofobe persistente și o gestionare deficitară a incidentelor de către arbitraj.
FRF transmite într-un comunicat că „scandările xenofobe s-au auzit încă de la încălzire”, iar momentul intonării imnului național al României, care „ar trebui să fie un act de respect reciproc între națiuni”, a fost întâmpinat cu huiduieli „atât de zgomotoase încât imnul aproape că nu s-a mai auzit în arena din Zenica”.
FRF spune că regretă profund această atitudine și reamintește că respectarea simbolurilor naționale este „un gest elementar de fair-play”.
Federația notează că xenofobia din tribune a continuat pe durata partidei, fiind observată și de arbitrul Michael Oliver abia în minutul 55, după sesizările repetate ale staffului român.
Procedura UEFA în trei pași, activată târziuÎn întreruperea provocată de accidentarea lui Marius Marin, arbitrul Michael Oliver „a anunțat declanșarea procedurii în trei pași”, solicitând efectuarea unui anunț oficial pentru oprirea scandărilor. Acesta a fost făcut doar în limba locală și „întâmpinat cu fluierături”.
Scandările au reapărut spre final, însă „arbitrul a ales să nu intervină”.
Deși oficialii români „au insistat și i-au repetat că încă se scandează, nu a existat nicio reacție din partea domnului Oliver”.
Sesizare către FIFA privind organizarea meciului și comportamentul fanilor gazdăFRF denunță și modul în care fanii români au fost scoși din stadion, descriind intervenția drept „agresivă”.
„Regretăm profund modul în care fanii români au fost tratați”, transmite FRF, subliniind că orice evacuare trebuie să respecte „demnitatea spectatorilor”.
Departamentul juridic al Federației pregătește o sesizare către Comisia de Disciplină FIFA, în care va reclama „organizarea partidei, infrastructura teribilă a stadionului, dar, mai ales, comportamentul suporterilor gazdă”.
FRF condamnă și un incident produs de un grup de suporteri româniFederația Română de Fotbal notează „cu regret” și gestul unor suporteri români care au afișat un mesaj jignitor evocând un comandant militar condamnat pentru crime împotriva umanității.
FRF „respinge categoric și cu fermitate un astfel de comportament”.
La meciul România – San Marino FRF va implementa o campanie națională dedicată combaterii discriminării, lansată sub mesajul: „fotbalul trebuie să rămână un spațiu al unității și al respectului reciproc”.
