Agregator de ştiri

Structura apei, circulația marină, sedimentele, biodiversitatea, poluanții, resursele marine și schimbările climatice sunt strâns legate, iar cercetătorii avertizează că analizarea separată a acestor componente nu poate oferi o imagine completă asupra evoluției Mării Negre, transmite Autoritatea Națională pentru Cercetare – România.

Cum este „citită” Marea Neagră

Pentru a afla ce se întâmplă atât la suprafață, cât și în adâncuri, cercetătorii folosesc măsurători oceanografice, date obținute prin satelit, modele numerice și infrastructuri de monitorizare.

Informațiile permit urmărirea temperaturii și a circulației apei, a modificărilor ecosistemelor, a poluanților și a altor procese care au loc în bazin.

Unele schimbări nu pot fi observate cu ochiul liber. Ele se produc în adâncime, în sedimente sau chiar în structura ecosistemelor și pot fi identificate doar prin măsurători repetate, efectuate pe perioade lungi. Din acest motiv, monitorizarea continuă este esențială pentru a înțelege modul în care se schimbă Marea Neagră și consecințele acestor transformări.

Cercetători din patru țări se reunesc la Constanța

Metodele prin care este studiată Marea Neagră vor fi analizate și în cadrul MARBLUE 2026, conferință internațională dedicată cercetării și dezvoltării durabile a bazinului, programată la Constanța în perioada 27-29 octombrie.

Evenimentul, organizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, INCD GeoEcoMar, Universitatea „Ovidius” din Constanța și Mare Nostrum, va reuni cercetători din România, Bulgaria, Turcia și Marea Britanie.

Conferința va aborda șase domenii: oceanografie și monitorizare, biodiversitate și conservarea ecosistemelor, resurse marine, geologie și geoecologie, planificare spațială maritimă și management costier, precum și educație despre ocean.

„Cercetarea Mării Negre înseamnă și să urmărim schimbări care nu pot fi observate cu ochiul liber. Ele se pot produce în adâncime, în sedimente sau în structura ecosistemelor și pot fi identificate doar prin măsurători repetate, pe perioade lungi. De aceea, monitorizarea continuă este una dintre condițiile pentru a înțelege cum se schimbă marea și pentru a evalua consecințele acestor schimbări”, potrivit Autorității Naționale pentru Cercetare.

Pentru România, monitorizarea Mării Negre este importantă inclusiv pentru anticiparea unor schimbări care pot afecta ecosistemele, comunitățile, resursele și activitățile economice dependente de acest spațiu.

În total, au fost completate 2.170 de chestionare de către persoane care au participat la proceduri judiciare, printre respondenți aflându-se justițiabili, avocați, consilieri juridici, practicieni în insolvență și martori.

Potrivit datelor centralizate de CSM, 82% dintre respondenți au declarat că au fost mulțumiți de modul în care s-a desfășurat procedura judiciară. De asemenea, 82% au afirmat că le-au fost respectate drepturile în timpul procedurii.

În ceea ce privește înțelegerea procedurii desfășurate în sala de judecată, 83% dintre cei care au răspuns la această întrebare au apreciat că au înțeles procedura.

Note pentru judecători

Referitor la imparțialitatea judecătorului sau a completului de judecată, 53% dintre respondenți au acordat calificativul maxim, 5, pe o scară de la 1 la 5, în timp ce 29% au acordat calificativele 3 sau 4.

Timpul de așteptare este un alt indicator evaluat. Astfel, 72% dintre respondenți s-au declarat mulțumiți de perioada dintre înregistrarea acțiunii și primul termen de judecată, iar 73% au fost mulțumiți de intervalul dintre termenele de judecată.

În ceea ce privește durata totală a procesului, 71% dintre cei chestionați au declarat că sunt mulțumiți de perioada dintre înregistrarea acțiunii și pronunțarea hotărârii.

Mulțumiți de soluția din instanță

79% dintre respondenți au fost mulțumiți de soluția pronunțată în cauza în care au participat. Totodată, 85% au apreciat că hotărârea judecătorească a fost clară și ușor de înțeles.

În privința comunicării hotărârilor, 75% dintre respondenți au declarat că acestea au fost transmise într-un interval cuprins între 30 și 90 de zile de la pronunțarea soluției. Pentru 25% dintre cazuri, comunicarea a durat între 91 de zile și peste 180 de zile.

Chestionarul a evaluat și încrederea în actul de justiție. Înainte de participarea la procedura judiciară, 74% dintre respondenți au declarat că aveau încredere în calitatea actului de justiție, în timp ce 15% au avut o poziție neutră.

După participarea la procedura judiciară, 40% dintre respondenți au spus că nivelul lor de încredere în calitatea actului de justiție a crescut, iar pentru 31% acesta a rămas neschimbat.

Din totalul participanților la chestionar, 38% erau părți într-un proces, 36% avocați, 7% consilieri juridici, 2% practicieni în insolvență și 3% martori. Alți 14% au indicat o altă calitate.

CSM precizează că numărul răspunsurilor diferă de la o întrebare la alta, deoarece unele întrebări nu au primit răspuns sau au permis selectarea mai multor variante.

 

Americanii beau mai puțin alcool decât în anii pandemiei, dar o categorie de vârstă merge în sens invers. Adulții între 50 și 64 de ani, practic generația X, sunt singurii care beau tot mai mult.

Studiul a fost publicat în Annals of Internal Medicine.

Cercetătorii au analizat datele unui sondaj făcut între anii 2018 și 2024, pe peste 114.000 de adulți.

La nivel general, consumul de alcool a scăzut între 2022 și 2024. Cu 2% mai puțini adulți au spus că beau, iar cu 8% mai puțini au declarat că beau în exces. Nivelurile rămân totuși peste cele din 2018, iar scăderea vine mai ales de la generația Z și mileniali.

„Tinerii adulți reprezintă cea mai mare parte a [scăderii], iar adulții cu vârste cuprinse între 50 și 64 de ani sunt singura grupă de vârstă în care consumul continuă să crească”, spune Brian P. Lee, coautor al studiului și hepatolog la Keck Medicine of USC.

Datele mai arată că, în timpul pandemiei, consumul excesiv a crescut mai mult la femei decât la bărbați. La ele, este acum cu aproximativ 13% peste nivelul de dinainte de pandemie.

Cercetătorii nu au o explicație sigură

Lee crede că pandemia le-a dat multor oameni de 50 de ani un motiv să bea mai mult. Când motivul a dispărut, obiceiul a rămas. Această generație a crescut într-o perioadă în care câteva pahare seara erau ceva obișnuit.

Christopher Kahler, de la Universitatea Brown, adaugă un alt motiv. Mulți dintre cei de peste 50 de ani au copiii plecați de acasă și mai mulți bani disponibili. Alcoolul le este prezentat ca parte a unei vieți bune.

Riscurile cresc însă odată cu vârsta. „Aceeași cantitate de alcool provoacă mai multe daune ficatului unei persoane de 55 de ani decât celui unei persoane de 25 de ani”, explică Lee.

Alcoolul este legat de boli de inimă, boli de ficat, anumite tipuri de cancer și declin cognitiv. Mai crește tensiunea, strică somnul și poate interacționa cu medicamentele luate frecvent după 50 de ani.

„Momentul potrivit pentru a discuta cu medicul tău este atunci când observi că bei mai mult, nu când te doare ceva”, spune Lee.

Într-o postare încărcată pe Facebook, Irineu Darău precizează că „1.324 de organizații au finalizat cu succes chestionarul online de autoevaluare a nivelului propriu de maturitate al securității cibernetice”.

Ținta jalonului din PNRR era de 1.000 de entități, potrivit acestuia.

Ministrul interimar al Economiei susține că acest rezultat este datorat efortului „depus de DNSC, care a mobilizat într-un timp scurt organizații din mediul public și privat”.

„Interesul a fost mare: în total, peste 1.600 de organizații din sectorul public și privat s-au înscris pentru auditare, ceea ce arată că securitatea cibernetică devine o preocupare reală pentru instituțiile și companiile din România”, continuă Darău.

Mai mult, acesta menționează că securitatea cibernetică nu mai este doar o problemă pentru specialiștii IT.

„Pentru o companie, înseamnă protejarea activității și a datelor. Pentru o instituție, înseamnă continuitatea serviciilor. Pentru o economie tot mai digitalizată, înseamnă reziliență”, afirmă el.

În acest context, „nu este suficient să digitalizăm oricum România: trebuie să o digitalizăm în siguranță”, afirmă ministrul interimar.

„PNRR nu înseamnă doar jaloane bifate. Înseamnă și infrastructură, instrumente și competențe care rămân în România. Iar în securitate cibernetică, munca nu se încheie odată cu jalonul”, a conchis Irineu Darău.

Fondurile de pensii private întâmpină dificultăţi tot mai mari în a găsi oportunităţi de investiţii la Bursa de Valori Bucureşti, unde lichiditatea redusă îngreunează atât cumpărarea, cât şi vânzarea participaţiilor, spune Radu Crăciun, profesor asociat, ASEBUSS şi fost director general al BCR Pensii, invitat recent în cadrul emisiunii de business ZF Live.

Novere Capital (NC), platformă de investiţii imobiliare mutată la finalul lui august de pe AeRO pe Piaţa Reglementată a BVB, vrea să crească la 85-90% ponderea activelor care aduc chirii, a spus CEO-ul Dan Petrişor la conferinţa ZF Piaţa de Capital.

Capitalul polonez a devenit în ultimii doi ani una dintre cele mai active prezenţe pe piaţa românească de fuziuni şi achiziţii, iar investitorii din Polonia au făcut peste zece achiziţii în România, în domenii-cheie, de la FMCG la IT şi energie, iar bursa de la Bucureşti a devenit terenul preferat: la aproape un an după ce Maspex a preluat producătorul de vinuri Purcari, Polpharma a lansat o ofertă de preluare pentru Biofarm, cel mai vechi producător de medicamente listat la Bucureşti, într-o tranzacţie de aproximativ 280 de milioane de euro.

Fostul premier Ludovic Orban susţine că PSD şi AUR ar trebui lăsate să formeze împreună un guvern şi îi cere preşedintelui Nicuşor Dan să încredinţeze mandatul de premier taberei pe care o consideră responsabilă pentru actuala criză politică.

Grupul Cris-Tim, listat la Bursa de Valori Bucureşti şi controlat de familia de antreprenori locali Timiş, îşi întăreşte prezenţa pe segmentele de hrană gata preparată şi sendvişuri prin achiziţia companiilor Via Trend şi Snack 4U de la Oresa Ventures, unul dintre cei mai vechi investitori finan­ciari din România.