Șeful Guvernului a explicat că fiecare minister și autoritate publică centrală derulează în prezent audituri de personal, iar pe baza acestora vor fi adoptate hotărâri și ordonanțe de guvern menite să reducă cheltuielile. Potrivit premierului, aceste decizii trebuie finalizate într-un interval de aproximativ trei săptămâni – o lună, astfel încât în a doua jumătate a lunii ianuarie toate ministerele să fie pregătite.
„Reforma administrației este o măsură necesară, inclusiv pentru administrația centrală. Reducerile de cheltuieli trebuie făcute înainte de buget, nu după”, a afirmat Ilie Bolojan.
În ceea ce privește ținta de deficit, premierul a reiterat angajamentul Guvernului ca deficitul bugetar pe 2026 să fie sub 6,4% din PIB, obiectiv asumat pentru a limita creșterea cheltuielilor cu dobânzile și pentru a consolida finanțele publice.
Totodată, Ilie Bolojan a oferit date privind execuția bugetară pe anul trecut, precizând că deficitul s-a situat sub 8,4% din PIB.
„Pentru prima dată am respectat această țintă de deficit”, a spus premierul, explicând că rezultatul a fost obținut atât prin creșterea unor taxe, cât și printr-o mai bună colectare a veniturilor și reducerea cheltuielilor.
Potrivit acestuia, cheltuielile bugetare au fost reduse cu peste 2 miliarde de lei față de anul precedent, în special în ultimele patru luni ale anului, când au început să se vadă efectele măsurilor de austeritate. De asemenea, Guvernul a reușit să achite integral datoriile către constructori și să închidă programele de finanțare către autoritățile locale și compania națională de investiții fără restanțe reportate pentru anul următor.
Premierul a mai precizat că bugetul de investiții pentru 2025 este estimat la aproximativ 130 de miliarde de lei, echivalentul a aproape 7% din PIB, o componentă importantă fiind reprezentată de fondurile europene. Accesarea acestora va fi o prioritate majoră în anul următor, în condițiile în care România trebuie să finalizeze până în toamnă o parte semnificativă din Planul Național de Redresare și Reziliență.
„Avem de atras aproximativ 10 miliarde de euro, atât granturi, cât și împrumuturi. Este esențial să nu pierdem niciun euro din granturi și sperăm să accesăm și componenta de împrumuturi”, a declarat Ilie Bolojan.
„Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile, în așa fel încât cei care se pensionează să se pensioneze cât mai aproape de 65 de ani. Asta e valabil și pentru celelalte sisteme care se pensionează anticipat”, a declarat Ilie Bolojan.
Acesta a dat ca exemplu zona Internelor. Dacă un polițist criminalist sau de poliție judiciară ajunge la maturitatea experienței profesionale la 50 de ani, Bolojan a precizat că acesta ar mai putea lucra „încă zece ani fără niciun fel de probleme”.
„ Așa este în toată Europa. Nicăieri nu se pensionează oameni experimentați care nu sunt într-o situație de indisponibilitate fizică de a se face datoria mai repede”, a declarat premierul.
Bolojan a invocat ca motive echitatea socială, suportabilitatea bugetului public, dar și o mai mare calitate a serviciilor. Întrebat când ar putea avea această reformă, premierul a precizat că ar fi nevoie de schimbări cât mai repede posibil pentru echilibrarea sistemelor, atât cel bugetar, cât și a sistemului de pensii.
„Lucrurile trebuie făcute cât mai repede posibil, cu cât se fac cât mai repede posibil, cu atât echilibrarea sistemelor noastre se face mai repede. Noile generații se duc în economia reală, unde nu avem cu cine să lucrăm. E o problemă foarte serioasă pentru România, pentru că n-ai cum să ai o creștere economică sănătoasă dacă cei care lucrează în economie sunt foarte puțini.
Suntem pe penultimul loc în Europa, din punctul ăsta de vedere, vrem să avem o creștere economică, vrem să ne fie mai bine, atunci trebuie să fim în situația în care, din punct de vedere al unei morale sociale minimale, din punct de vedere a unei economii robuste, din punct de vedere a unor calități, a unor servicii publice, e nevoie ca să creștem vârsta de pensionare cât mai aproape de vârsta standard pentru toate domeniile”, a conchis premierul.
Șeful Guvernului a subliniat că, în lipsa unor informații din interiorul CCR, din relatările publice reiese existența unei „minorități de blocaj” care ar fi dus la amânarea deciziei, deși, în opinia sa, astfel de chestiuni ar trebui tranșate cât mai rapid pentru a permite intrarea în vigoare a legii și pentru a evita tergiversările.
„Cu cât aceste decizii se iau mai repede, cu atât legea poate să intre în vigoare și nu se amână lucrurile. Sper să se găsească resorturile și înțelepciunea ca pe data de 16 ianuarie să se ia o decizie”, a afirmat Bolojan, făcând referire la următorul termen stabilit de CCR.
Premierul a insistat că proiectul de lege nu este îndreptat împotriva unei categorii profesionale și nu reprezintă o inițiativă de imagine sau o ambiție politică, ci răspunde unei necesități de echitate socială și sustenabilitate bugetară.
El a arătat că pensionările la vârste de 48-52 de ani, cu pensii apropiate de ultimul salariu, sunt greu de justificat în contextul în care majoritatea populației active lucrează până la 65 de ani, iar sistemul public de pensii funcționează cu subvenții consistente de la bugetul de stat.
„Dacă vrem o economie mai puternică în anii următori, trebuie să avem mai mulți oameni care lucrează în economia reală și un sistem de pensii sustenabil”, a spus premierul, adăugând că majorarea vârstei de pensionare în cazurile de pensionare anticipată este inevitabilă.
Întrebat despre faptul că patru dintre judecătorii CCR care nu au intrat în ședință au fost numiți de Partidul Social Democrat, Ilie Bolojan a evitat să sugereze o coordonare politică, precizând că nu dorește să amplifice tensiuni instituționale.
El a afirmat că speră ca deciziile judecătorilor să fie luate în mod independent, „așa cum le dictează conștiința”.
Totodată, premierul a avertizat că, deși blocajul poate continua teoretic în lipsa cvorumului necesar, o astfel de practică este „anormală” pentru o instanță constituțională și nu ar trebui să se bazeze pe tactici de amânare.
„Cei care ocupă aceste funcții bine plătite au datoria să fie prezenți la ședințe și să ia decizii”, a concluzionat Ilie Bolojan.
Următoarea ședință a Curții Constituționale pe tema pensiilor magistraților este programată pentru 16 ianuarie.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat sâmbătă, la Digi24, că România nu recunoaște actuala conducere a Venezuelei și speră într-o tranziție pașnică spre un regim cu legitimitate democratică.
Șeful Guvernului a precizat că, deși Venezuela se află la mare distanță de România, evoluțiile din America de Sud sunt atent monitorizate.
„Este o țară a cărei conducere nu a fost recunoscută nici de comunitatea internațională, nici de România, în urma alegerilor apreciate ca fiind falsificate anul trecut”, a spus Ilie Bolojan.
El a adăugat că România nu are ambasadă la Caracas, iar puținii cetățeni români din Venezuela sunt sprijiniți prin intermediul reprezentanței Uniunii Europene.
Referindu-se la acțiunile Statelor Unite în regiune, premierul a subliniat că relațiile dintre Washington și Caracas sunt tensionate de mulți ani.
Potrivit acestuia, SUA acuză regimurile de la Caracas de trafic de droguri, încurajarea criminalității și a migrației ilegale. „(…) relațiile dintre Statele Unite și Venezuela. Ele au fost niște relații conflictuale de foarte mulți ani de zile. Statele Unite acuzând conducerile dictatoriale ale Venezuelei din ultimii ani de trafic de droguri, de încurajarea criminalității, a migrației legale și, așa cum știm, de o perioadă de timp, marina Statelor Unite este în zona țărmului Venezuelui și lovește ambarcațiunile care sunt suspecte de trafic de droguri și așa mai departe”, a explicat Bolojan.
Întrebat dacă situația din Venezuela poate fi comparată cu războiul din Ucraina, premierul a respins o astfel de paralelă.
„Sunt lucruri total diferite, care nu au legătură unele cu altele”, a declarat el, adăugând că Washingtonul aplică propria doctrină de securitate.
Ilie Bolojan a mai spus că România se va alinia poziției Uniunii Europene, iar Ministerul Afacerilor Externe se află în consultări pentru formularea unei poziții comune.
În ceea ce privește siguranța cetățenilor români, premierul a precizat că, până în prezent, nu există informații privind probleme sau solicitări de ajutor din partea acestora în Venezuela.
Potrivit generalului Armatei SUA, Dan Caine, în timp ce avioanele se apropiau de Venezuela, elicopterele SUA au fost atacate. Acesta a precizat că unul a fost lovit, dar a rămas în continuare capabil să zboare.
„Am ajuns la complexul lui Maduro la ora 1:01 dimineața, ora standard a Estului, sau 2:01 dimineața, ora locală din Caracas”, a declarat generalul Dan Caine.
Forțele de arestare SUA au descins în complexul lui Maduro. Autoritățile SUA au izolat zona, în timp ce au făcut arestări.
Potrivit generalului Forțelor Armate SUA, Maduro și soția sa s-au predat, fiind luați în custodie. A existat un schimb de focuri, însă oficialul a precizat că niciun ofițer SUA nu a fost rănit.
După capturarea lui Maduro, dar și a soției sale, forțele de arestare au plecat.
„Au fost chemate elicoptere pentru a evacua forța de extracție, în timp ce avioane de vânătoare și avioane pilotate de la distanță au asigurat acoperirea aeriană și focul de acoperire. Au avut loc multiple confruntări de autoapărare”, a declarat generalul Dan Caine.
Potrivit oficialului, misiunea ar fi durat aproximativ 2 ore și jumătate.
El a răspuns: „Cuba va fi cu siguranță un subiect despre care vom discuta, pentru că în prezent este o națiune aflată în declin. Ne dorim să ajutăm poporul cubanez, la fel cum vrem să sprijinim și comunitatea cubanezilor care au fost nevoiți să părăsească țara și trăiesc aici, în Statele Unite.”
Trump l-a adus în discuție pe Marco Rubio, fiu al unor cubanezi exilați, iar Rubio a subliniat că „atunci când președintele vorbește, cuvintele lui trebuie luate în serios”.
„Dacă aș locui în Havana și aș face parte din guvern, aș fi cu siguranță îngrijorat”, a conchis Trump.
Donald Trump a afirmat că Statele Unite se implică direct în administrarea Venezuelei, după atacul recent din capitala țării, susținând că Washingtonul va asigura o conducere „corectă și echitabilă” și va reporni industria petrolieră.
Întrebat cine se află la putere în acest moment, Trump a spus că SUA vor „conduce țara împreună cu un grup” și vor reconstrui infrastructura petrolieră, un proces care va costa miliarde de dolari.
Potrivit liderului american, cheltuielile vor fi suportate inițial de companiile petroliere, care vor fi ulterior despăgubite.
Trump a declarat că industria petrolieră a Venezuelei funcționa mult sub capacitate și că SUA va „face petrolul să curgă așa cum ar trebui”.
El a susținut că banii obținuți vor ajunge la populația venezueleană și la cei care au fost nevoiți să părăsească țara din cauza actualului regim, pe care l-a numit „un infractor”.
Președintele american a mai spus că SUA este deja prezentă în Venezuela și este pregătită să intervină din nou, dacă va fi necesar.
În același timp, Trump a acuzat conducerea de la Caracas că a preluat ilegal industria petrolieră construită de americani, afirmând că administrațiile anterioare nu au reacționat.
„Nu puteam să-i lăsăm să scape. Ne-au furat petrolul, iar noi am construit acea industrie. Am întârziat, dar am făcut ceva”, a declarat Donald Trump.
Declarația a fost făcută după intervențiile președintelui Donald Trump și ale secretarului de Război, Pete Hegseth.
Conform lui Caine, planificarea interagențională a operațiunii a început cu luni în urmă și s-a bazat pe „decenii de experiență în integrarea operațiunilor complexe aeriene, terestre, spațiale și maritime”.
Operațiunea a implicat colaborarea directă a CIA, NSA și a National Crime Agency (NCA), fiind descrisă ca „meticulos planificată”.
„Au fost mobilizate peste 150 de aeronave în întreaga emisferă vestică, toate coordonate pentru a ajunge simultan la momentul și locul stabilit, astfel încât să fie obținut un efect concentrat, cu scopul de a introduce o forță de interdicție în centrul Caracasului, menținând în același timp elementul surprizei tactice”, a explicat Caine.
Generalul a subliniat că succesul acestei operațiuni depindea de funcționarea impecabilă a tuturor componentelor implicate:
„Eșecul unui singur element al acestei mașinării bine puse la punct ar fi pus în pericol întreaga misiune, iar eșecul nu este niciodată o opțiune pentru forțele combinate americane”.
„Vom conduce țara până când vom putea realiza o tranziție sigură, adecvată și judicioasă”, afirmă Donald Trump.
„Așadar, vom conduce țara până când vom putea realiza o tranziție sigură, adecvată și judicioasă”, a spus Trump
Trump: Marile companii petroliere americane vor intra în Venezuela„Vom trimite marile companii petroliere americane, cele mai mari din lume, să investească miliarde de dolari, să repare infrastructura grav deteriorată, infrastructura petrolieră, și să înceapă să genereze venituri pentru țară”, a precizat Trump.
UPDATE Trump: Atacul asupra Venezuelei a fost un asalt „nemaiîntâlnit de la al Doilea Război Mondial”Donald Trump vorbește acum presei la Mar-a-Lago despre asaltul asupra Venezuelei.
El le spune reporterilor:„Aseară târziu și azi dimineață, la indicația mea, Forțele Armate ale Statelor Unite au desfășurat o operațiune militară extraordinară în capitala Venezuelei, demonstrând puterea militară copleșitoare a Americii. Au fost utilizate forțe aeriene, terestre și navale pentru a lansa un atac spectaculos, un atac cum nu s-a mai văzut de la al Doilea Război Mondial”.
El a spus că scopul atacului asupra unei „fortărețe militare puternic fortificate din inima Caracasului” a fost „aducerea în fața justiției a dictatorului Nicolas Maduro”.
„Aceasta a fost una dintre cele mai uimitoare, eficiente și puternice demonstrații de putere și competență militară americană din istoria Statelor Unite”, adaugă el.
UPDATE A început conferințaDonald Trump a început conferința.
UPDATE Donald Trump urmează să țină o conferință de presă despre evenimentele care s-au desfășurat în VenezuelaPreședintele SUA va susține o conferință la reședința sa Mar-a-Lago din Palm Beach, Florida, unde și-a petrecut perioada sărbătorilor. Conferința urmează să începă în câteva minute.
Mediafax va prezenta cele mai importante declarații din conferință.
UPDATE Trump a publicat o primă poză cu Maduro în captivitate Declarații scurte la Fox NewsTrump a spus că s-a aflat într-o cameră din complexul său Mar-a-Lago, înconjurat de mai multe persoane, inclusiv generali, și că a putut vedea „fiecare aspect” al acțiunii, pe care a descris-o drept „extrem de complexă”. El a lăudat „viteza” și „violența” manevrei și a susținut că militarii ar fi pătruns prin uși metalice pentru a-l scoate pe Maduro „în câteva secunde”.
Capturarea lui Maduro și a soției sale, Cilia Flores, a fost anunțată anterior de Trump într-o postare pe Truth Social, în care a afirmat că cei doi au fost „capturați și scoși din țară” în urma unor lovituri „de amploare” asupra Venezuelei. O sursă citată de Reuters a indicat că în echipa de capturare s-ar fi aflat și forțe speciale americane, inclusiv Delta Force, iar oficiali americani au sugerat că Maduro va fi judecat în SUA, unde a fost inculpat încă din 2020 pentru acuzații legate de narcoterorism.
În Venezuela, vicepreședinta Delcy Rodríguez a spus că nu cunoaște locul în care se află Maduro și a cerut „dovada că este în viață”, în timp ce ministrul Apărării, Vladimir Padrino, a condamnat intervenția. Reuters relatează că explozii au fost auzite în Caracas în cursul nopții, iar guvernul venezuelean a acuzat SUA de atacuri și în alte state.
Trump: SUA va fi implicată în industria petrolieră din VenezuelaStatele Unite vor fi „foarte implicate” în industria petrolieră din Venezuela după operațiunea de capturare a liderului venezuelean Nicolás Maduro, a declarat sâmbătă președintele Donald Trump pentru Fox News.
„Avem cele mai mari companii petroliere din lume, cele mai mari, cele mai importante, și vom fi foarte implicați în acest proces”, a declarat președintele SUA la Fox News.
Președintele SUA urmează să susțină o conferință de presă la ora 18:00 ( ora României) ce va putea fi urmărită pe site-ul Mediafax. Este de așteptat ca acesta să detalieze în acestă conferință planurile viitoare ale SUA cu privire la Venezuela.
„Vom conduce țara până când vom putea realiza o tranziție sigură, adecvată și judicioasă”, afirmă el.
Afirmațiile au fost făcute în cadrul conferinței de presă de la reședința din Mar-a-Lago, Florida.
„Așadar, nu vrem să ne implicăm, să lăsăm pe altcineva să preia conducerea. Și ne vom afla în aceeași situație în care ne-am aflat în ultimii ani. Așadar, vom conduce țara până când vom putea realiza o tranziție sigură, adecvată și judicioasă.”, a conchis președintele american.
Sursa făcea parte dintr-o rețea extinsă de alte surse de informații, inclusiv informații aeriene și semnale, care au contribuit la operațiunea rezultată în urma unei planificări meticuloase de câteva luni și a parteneriatului dintre CIA și Departamentul Apărării.
Directorul CIA, John Ratcliffe, a declarat anterior că agenția va acorda prioritate recrutării de surse umane.
Nu s-a putut stabili imediat când a fost recrutată sursa.
Guvernul SUA a oferit o recompensă de 50 de milioane de dolari pentru informații care să ducă la arestarea lui Maduro.
Potrivit prognozei valabile din această seară de la ora 20:00 și până duminică dimineață la ora 8:00, cerul va fi înnorat, iar precipitațiile se vor extinde începând din sud și vor cuprinde până mâine dimineață tot restul țării.
În Dobrogea și în sudul Olteniei și al Munteniei va ploua. În Banat vor fi precipitații mixte, cu lapoviță și ninsoare. În dealurile subcarpatice ale Olteniei și Munteniei, în jumătatea sudică a Moldovei și local în Transilvania și Crișana vor predomina ninsorile, iar în zona de munte și izolat în Maramureș va ninge.
Potrivit ANM, În sud-vestul țării vor fi cantități de apă de 10…15 l/mp și, pe arii restrânse, de peste 20…25 l/mp. Izolat, cu o probabilitate mai mare în sud, vor fi și depuneri de polei.
Stratul de zăpadă care se va depune ar putea avea grosimi de 5-15 centimetri, în zonele montane, dar și de deal din nordul Olteniei și al Munteniei.
În Transilvania, Banat, Crișana, dar și în jumătatea sudică a Moldovei se va depune un strat de zăpadă cu o grosime de 1-5 centimetri.
Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări, la începutul intervalului, pe litoral și pe
crestele montane, cu viteze de 50, până la 70 km/h, iar la altitudini de peste 1.700 m în Carpații Orientali rafalele vor atinge de la 70-80 de km/h. Temporar ninsoarea vi fi viscolită, iar vizibilitatea va fi redusă.
Temperaturile minime vor fi cuprinse între 12 grade în estul Transilvaniei și 5 grade pe litoral. Izolat se va forma ceață.
În București, cerul va fi mai mult noros. Trecător va ploua și vor fi condiții de polei. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura minimă se va situa în jurul valorii de 0 grade.
Tatuajul nu înseamnă doar un desen care rămâne pe piele, ci și substanțe chimice care ajung să interacționeze cu organismul. Odată injectată în derm, cerneala nu rămâne pe loc, iar sistemul imunitar o tratează ca pe un corp străin.
Potrivit studiilor publicate de Science Alert, pigmenții din cerneala de tatuaj sunt preluați de celulele imunitare, care încearcă să îi elimine. Însă, pentru că particulele sunt prea mari, ele rămân blocate în țesuturi. „Organismul recunoaște particulele de pigment ca material străin, dar nu le poate elimina complet”, explică cercetătorii, acesta fiind motivul pentru care tatuajele devin permanente.
Pigmenții nu rămân doar în pieleProblema este că cerneala nu rămâne doar în piele. Studiile citate indică faptul că „particulele de pigment pot migra prin sistemul limfatic. Ele se pot acumula în ganglionii limfatici”, structuri esențiale pentru coordonarea răspunsului imunitar. Încă nu sunt pe deplin cunoscute efectele pe termen lung ale acestei acumulări.
Cerneala de tatuaj este un amestec chimic complex. Mulți pigmenți folosiți astăzi au fost creați inițial pentru vopsele industriale, materiale plastice sau toner de imprimantă, nu pentru utilizare în corpul uman. Mai mult, unele cerneluri conțin „urme de metale grele. Printre acestea, sunt nichelul, cromul, cobaltul sau plumbul”, cunoscute pentru potențialul lor toxic și alergenic.
Culorile cu risc mai mareAnumite culori ridică probleme mai frecvent decât altele. Conform cercetărilor, „cernelurile roșii, galbene și portocalii sunt mai des asociate cu reacții alergice și inflamații cronice”.
Reacțiile pot să apară după luni sau chiar ani de la realizarea tatuajului. Acestea pot include mâncărimi persistente, umflături sau granuloame – noduli inflamatori formați atunci când sistemul imunitar nu poate elimina complet un material străin.
Tatuajele și răspunsul la vaccinuriDe asemenea, pigmenții din tatuaje pot influența și răspunsul imunitar la vaccinuri. Cercetătorii au observat că „prezența cernelii de tatuaj a fost asociată cu un răspuns imun redus la vaccinul COVID-19”. Acest lucru nu înseamnă că vaccinurile devin nesigure, ci că pigmenții pot „interfera cu semnalizarea imună”, mecanismul prin care celulele imunitare comunică între ele.
Riscuri încă greu de evaluatÎn privința cancerului de piele, nu există dovezi epidemiologice solide care să lege direct tatuajele de apariția bolii la oameni. Totuși, experimentele de laborator arată că „anumiți pigmenți se pot degrada în timp sau sub acțiunea razelor UV ori a laserului”. Astfel, „formează substanțe toxice sau chiar cancerigene”. Riscurile sunt dificil de evaluat pe termen scurt deoarece multe tipuri de cancer se dezvoltă pe parcursul a zeci de ani, spun specialiștii.
Când igiena și regulile lipsescLa acestea se adaugă și riscurile de infecție. Ca orice procedură care perforează pielea, tatuarea poate duce, în condiții de igienă precară, la infecții bacteriene sau virale, inclusiv Staphylococcus aureus sau hepatite.
Deși Uniunea Europeană a înăsprit legislația, la nivel mondial reglementarea rămâne inegală. În lipsa unor reguli uniforme, cernelurile de tatuaj ajung pe piață cu un nivel de control mai scăzut decât cel aplicat produselor cosmetice sau medicale.
Pentru majoritatea oamenilor, tatuajele nu provoacă probleme grave de sănătate. Însă cercetătorii avertizează că ele reprezintă „o expunere chimică pe viață”. Iar expunerea cumulativă la aceste substanțe, ale căror efecte pe termen lung sunt încă studiate, crește pe măsură ce tatuajele devin mai mari, mai numeroase și mai colorate.
