Potrivit organizației internațională IPC (Clasificarea Integrată a Fazei Securității Alimentare), nivelul foametei din Gaza, fapt ce din perspectiva Comisiei Europene oferă temei legal pentru suspendarea accesului Israelului la o componentă esențială a programului Horizon, care sprijină tehnologii de vârf. Dacă propunerea va fi aprobată, Israelul nu va mai avea acces la fonduri din acest program.
Documentul Comisiei subliniază că „90% dintre gospodării se confruntă cu o lipsă severă de apă”, în timp ce malnutriția și lipsa medicamentelor pun în pericol întreaga populație din Gaza.
Israelul respinge acuzațiile, afirmând că problemele umanitare se datorează altor factori, precum interceptarea ajutoarelor de către Hamas și deficiențe în distribuția acestora de către ONU. Totuși, cifrele arată că nivelul de ajutor umanitar actual este cu mult sub cel din perioada anterioară conflictului, când intrau zilnic în Gaza aproximativ 500 de camioane.
În prezent, Israelul este unul dintre cei mai mari beneficiari ai programului Horizon, cu 46 de companii participante și circa 200 de milioane de euro primiți din 2021 până în prezent, dintre care 135 de milioane sub formă de granturi și 65 de milioane ca investiții.
Comisia a precizat că, deși Israelul a instituit o „pauză umanitară zilnică” și a făcut unele progrese privind accesul ajutoarelor, situația din Gaza rămâne gravă.
Articolul Comisia Europeană propune suspendarea parțială a Israelului din programul de cercetare Horizon apare prima dată în Mediafax.
Potrivit unui comunicat semnat de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi Federaţia Naţională „Alma Mater”, sindicatele îşi exprimă revolta împotriva prevederilor Legii nr. 141/2025 referitoare la sistemul educaţional.
„Dând dovadă de cinism şi iresponsabilitate, Guvernul Bolojan, provoacă în învăţământ o criză fără precedent în ultimii 35 de ani, având în vedere că aceste măsuri înseamnă, practic, reorganizarea a o bună parte a învăţământului preuniversitar, într-un interval de timp de aproximativ o lună. Grav este că toate aceste măsuri au fost luate, din condei, fără să se facă, aşa cum era firesc, un studiu de impact. Ministrul Educaţiei şi Cercetării, domnul Daniel David, ar fi trebuit să aibă tăria, să-l atenţioneze pe Prim-ministrul Guvernului României, domnul Ilie Bolojan, că sistemul de învăţământ este unul complex, iar salariaţii acestuia nu sunt doar nişte simple obiecte de inventar, ci sunt fiinţe umane care nu pot fi discreditate şi umilite, aşa cum procedează acum guvernanţii”, se arată în comunicat.
Sindicaliştii susţin că creşterea normei didactice de predare cu 2 ore va avea consecinţe grave asupra cadrelor didactice.„Realitatea din majoritatea şcolilor ne arată că vor fi profesori titulari care vor intra în restrângere de activitate şi profesori suplinitori calificaţi care, foarte probabil, nu îşi vor mai găsi un loc de muncă. Referitor la profesorii titulari, există riscul major ca aceştia să nu-şi mai primească salariile întregi, asta pentru că va fi imposibil să li se asigure norma completă de 20 de ore. A le acorda acestora <şansa> de a primi 2 ore, pentru completare, la distanţe apreciabile este cinism. Este posibil ca cheltuielile pentru navetă să fie mai mari decât contravaloarea celor 2 ore. De asemenea, mărirea normei de predare va însemna mărirea sarcinilor de muncă, pe lângă celelalte îndatoriri profesionale, ceea ce va conduce la creşterea presiunii psihice”, arată federaţiile sindicale.
Acestea sunt nemulţumite de comasarea a sute de unităţi de învăţământ care va conduce la concedieri de personal didactic auxiliar şi chiar administrativ, de creşterea efectivelor de elevi în clasă, care va conduce la revenirea la efectivele de elevi/preşcolari „istorice“ şi, evident, la comasări de grupe/clase, având drept consecinţă scăderea calităţii actului educaţional şi reducerea numărului de posturi/norme, dar şi de scăderea dramatică a tarifului pentru plata cu ora.
„În luarea acestor măsuri fără precedent pentru învăţământ şi în special pentru învăţământul preuniversitar, un rol foarte activ l-a avut ministrul educaţiei şi cercetării, domnul Daniel David. În marea majoritate a declaraţiilor publice, domnul ministru a lovit în sistemul de învăţământ şi în salariaţii acestuia, unele dintre aceste declaraţii fiind chiar diversioniste.Reamintim o parte dintre acestea:
‘Norma didactică de predare în România este sub media Uniunii Europene’. FALS! Conform cercetătorilor de la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, norma de predare este de 18 ore pe săptămână în România, ceea ce plasează ţara noastră la nivelul mediu al normei europene. ‘Educaţia are o contribuţie mare la deficitul pe care îl avem’. Altfel spus, cu o finanţare de aproximativ 3% din PIB, în condiţiile în care media finanţării educaţiei în Uniunea Europeană este de aproximativ 4.7% din PIB, educaţia a dat peste cap deficitul bugetar. Să ne amintim că domnul Mircea Miclea şi-a dat demisia din funcţia de ministru al educaţiei pentru faptul că educaţiei nu i s-a dat 5% din PIB. În concepţia domnului ministru Daniel David, educaţia poate fi performantă şi dacă este subfinanţată.
„Dacă doreşti să fii titular al sistemului, atunci n-ai cum să rămâi foarte mult legat de o şcoală>. Altfel spus, dacă în şcoala unde eşti titular nu ţi se pot asigura cele 20 de ore de predare, mergi unde găseşti, adică la 30-40 km. Ce vor face cadrele didactice cărora nu li se pot asigura cele 20 de ore, fiind titulari în 2-3 şcoli? Vor mai adăuga încă o şcoală şi vor sta în mijloacele de transport mai mult decât stau în faţa elevilor”, sunt o parte dintre exemplele sindicaliştilor.
Sindicaliştii cer demisia ministrului şi anunţă că începând de miercuri circa 150 de membri de sindicat vor picheta sediul Ministerului Educaţiei şi Cercetării. De asemenea, pe 8 septembrie, în prima zi a noului an şcolar, peste 30.000 de membri de sindicat vor participa la Mitingul Educaţiei.
Articolul Sindicatele din învăţământ cer demisia ministrului Daniel David apare prima dată în Mediafax.
Începând cu data de 1 august, linia de tramvai 41 va fi suspendată temporar, informează Societatea de Transport București (STB).
Măsura este necesară pentru lucrări de infrastructură în intersecția dintre Bulevardul Ghencea și strada Constantin Titel Petrescu.
STB va introduce două linii navetă de autobuz: linia 641, care va circula între terminalul Ghencea și Piața Presei și linia 643, care va funcționa între Dedeman Ghencea și Podul Grant, pe tronsonul cu cel mai mare flux de călători.
Intervalul de succedare între autobuzele celor două linii navetă va fi de 3 până la 5 minute, pentru a reduce timpul de așteptare.
Lucrările de infrastructură sunt estimate să dureze aproximativ patru săptămâni.
Articolul Linia 41 suspendată temporar din 1 august. STB introduce două linii navetă de autobuz apare prima dată în Mediafax.
