Substanțele care fac unele dintre cele mai populare produse de curățenie atât de eficiente împotriva microbilor ar putea avea și efecte nedorite asupra organismului, scrie CNN. Este vorba despre compușii cuaternari de amoniu, cunoscuți sub denumirea de QAC. Aceștia se găsesc în numeroase produse dezinfectante, șervețele antibacteriene, săpunuri, produse de igienizare, dar și în unele produse de îngrijire personală.
Un semnal de alarmă de la cercetătoriCercetătorii atrag atenția că expunerea la aceste substanțe a crescut semnificativ în ultimii ani, iar studiile efectuate pe animale și celule umane ridică întrebări privind efectele asupra sistemului respirator, imunității și reproducerii. Totuși, nu există în prezent suficiente dovezi pentru a demonstra că utilizarea obișnuită a acestor produse provoacă aceleași efecte la oameni. Specialiștii subliniază că rezultatele studiilor pe animale trebuie interpretate în funcție de doză și de modul de expunere.
Substanțele sunt peste totQAC-urile sunt utilizate de mai multe decenii și au devenit extrem de răspândite în timpul pandemiei de COVID-19, când oamenii au început să își dezinfecteze frecvent mâinile, suprafețele și obiectele din jur. Astăzi, aceste substanțe pot fi întâlnite în produse pentru locuințe, școli, grădinițe, spitale, centre pentru persoane vârstnice și spații de lucru. Ele apar și în unele șervețele pentru bebeluși, odorizante, produse de spălat rufe, picături pentru ochi și spray-uri nazale. Unul dintre cei mai utilizați compuși este clorura de benzalconiu, cunoscută și sub denumirea BAC sau ADBAC. Un alt compus frecvent întâlnit este DDAC, care poate fi combinat cu BAC în aceeași formulă.
Substanțele pot apărea în diverse produse medicale. Imagine ilustrativă. Sursa foto: Pexels
Ce au descoperit cercetătoriiO parte importantă a îngrijorărilor vine din experimentele efectuate pe animale. Cercetătoarea Patricia Hunt de la Washington State University a observat în laboratorul său probleme reproductive la șoareci, după expunerea la QAC-uri. Într-un studiu realizat împreună cu cercetătoarea Terry Hrubec, șoarecii expuși timp de șase luni la aceste substanțe au prezentat o reducere importantă a capacității de a rămâne gestante și de a duce sarcina la termen.
De curănd au fost observate inclusiv probleme severe în dezvoltarea fetușilor. În studiile ulterioare, cercetătorii au identificat inflamații la nivelul placentei și au observat efecte asupra sistemului reproducător masculin la șoareci, inclusiv scăderea numărului și mobilității spermatozoizilor în unele experimente. Aceste rezultate nu demonstrează însă că aceleași efecte apar la oameni. „Aceasta este întotdeauna marea întrebare atunci când trecem de la studiile pe animale la oameni”, a explicat Terry Hrubec, citată de CNN.
QAC-urile au fost detectate și în organismul umanO altă sursă de îngrijorare este faptul că acești compuși au fost identificați în probe biologice umane. Studii-pilot au detectat QAC-uri în sânge, lapte matern, urină și materii fecale. Cercetătorii investighează, de asemenea, posibilitatea ca unele dintre aceste substanțe să se acumuleze în organe precum plămânii, rinichii, inima și tractul digestiv. Alte cercetări au analizat efectele QAC-urilor asupra celulelor nervoase și a mielinei, substanța care acoperă fibrele nervoase și facilitează transmiterea semnalelor între neuroni.
Există și studii care indică posibile efecte asupra mitocondriilor, structurile celulare responsabile de producerea energiei. Specialiștii avertizează însă că prezența unei substanțe în organism nu înseamnă automat că aceasta provoacă o boală. Industria produselor de curățenie respinge comparația dintre QAC-uri și substanțe precum PFAS și susține că rezultatele studiilor de laborator nu pot fi transferate automat la utilizarea normală a produselor.
De ce expunerea poate fi mai mare decât pareO problemă importantă este frecvența utilizării. În perioada pandemiei, cantitatea de QAC detectată în praful din locuințe a crescut cu 62% într-un studiu, iar nivelurile detectate în sânge au crescut cu 77% într-un alt studiu realizat într-un singur an. Expunerea poate fi mai ridicată în spațiile în care dezinfectarea se face foarte des. Un cercetător de la Emory University a găsit niveluri de QAC în praful din grădinițe și centre pentru persoane vârstnice de aproximativ trei ori mai mari decât în locuințele obișnuite. Acest lucru îi preocupă în special pe cercetători în cazul copiilor și al persoanelor care lucrează zilnic cu produse dezinfectante.
Nu trebuie dezinfectat totulUna dintre concluziile importante ale specialiștilor este că curățarea și dezinfectarea nu sunt același lucru. Pentru multe situații cotidiene, apa și săpunul pot fi suficiente pentru îndepărtarea microbilor de pe suprafețe. Dezinfectarea devine mai importantă atunci când există un risc concret de transmitere a unei boli infecțioase.
„Mesajul nostru nu este să încetați să curățați sau să dezinfectați”, a declarat Amina Salamova, cercetătoare în domeniul sănătății mediului. „Mesajul nostru este să înțelegeți când puteți doar să curățați și când este nevoie să dezinfectați.” Experții recomandă, de asemenea, verificarea etichetelor produselor. Termeni precum „antibacterian”, „antimicrobian”, „dezinfectant”, „igienizant” sau „elimină microbii” pot indica prezența unor substanțe antimicrobiene.
Ce produse sunt recomandate de specialiștiPentru situațiile în care dezinfectarea este necesară, cercetătorii citați de CNN indică produse pe bază de acid citric, peroxid de hidrogen sau alcool etilic drept alternative care pot evita QAC-urile. În acest moment, cercetarea privind efectele pe termen lung ale compușilor cuaternari de amoniu este încă în desfășurare. Îngrijorarea oamenilor de știință nu este că produsele dezinfectante ar fi automat periculoase, ci că expunerea repetată la substanțe foarte răspândite ar putea avea efecte care nu au fost încă suficient înțelese.
1 iulie 2026 nu a arătat la fel pentru toți canadienii. De fapt, unii dintre locuitorii de peste ocean aspiră la o regiune independentă, ghidată de un curent MAGA.
Jurnaliștii de la Politico au documentat cum au celebrat cetățenii din Mirror, Alberta. Separatiștii s-au adunat cu toții într-un local și au dat drumul manifestațiilor. Au ridicat pancarde cu inscripția „Ne-a ajuns” și au purtat șepci pe care scria „Trump 2024”.
Curentul MAGA, mai puternic ca niciodată în AlbertaLa cafeneaua din Alberta nu veți găsi steagul arborat steagul național, în schimb oamenii s-au înfășurat în steagul provinciei și au strigat mai tare ca niciodată că vor să părăsească Canada.
Alberta este o regiune importantă pentru țară, o regiune bogată în petrol, dar pe care fostul premier al Canadei a numit-o punctul zero al mișcării separatiste. În perioada pandemiei de COVID, albertienii au refuzat să se conformeze măsurilor impuse de guvernul Canadian.
Internetul a devenit o sursă importantă pentru ei, cu care și-au hrănit ideologiile. Sandy Moore, o bătrânică din provincie, spune că concluzia ei este simplă: Trump este singurul care o poate salva. Intervievată de jurnaliștii de la Politico, a spus că face parte din această mișcare pentru a-și proteja nepoții de clasa politică, care, adaugă ea își propune „o nouă ordine mondială”.
Cum ar arăta Canada fără AlbertaAlberta este a patra cea mai mare regiune din Canada, cu o suprafață de peste 600.000 de km². Deși este localizată în vestul teritoriului, la graniță cu pământul american, Alberta ar fi un gol pe care canadienii l-ar resimți puternic.
Petrolul și gazele din Alberta reprezintă o monedă de schimb pentru separatiști. Ei își propun să devină al 51-lea stat din SUA, iar pentru asta sunt dispuși să pună pe masă averea pe care o moștenesc odată cu resursele care le sunt oferite de pământul băștinaș.
Guvernul Canadian vrea să-i întoarcă din drum tot prin această perspectivă economică. Deși este o investiție riscantă, avânt în vedere hotărârea cu care locuitorii regiunii spun că vor să plece, executivul a anunțat că va crea o conductă pentru exportul de petrol.
În timp ce prim-ministrul Canadei vorbește despre solidaritate în discursurile recente, pe 19 octombrie este programat un referendum neobligatoriu. Dacă trece, acesta ar reprezenta un prim pas pentru inițierea procesului de ieșire a Albertei din Canada.
Rusia a recrutat 459 de peruani pentru războiul împotriva Ucrainei, a anunțat Ministerul de Externe din Peru citat de Live Ukraine. Dintre aceștia, 11 au fost uciși și 114 sunt dați dispăruți. În plus, trei peruani au fost capturați de forțele ucrainene. De asemenea, patru peruani au fugit din Rusia după ce au fost recrutați. În total, 31 de cetățeni peruani au fost evacuați din Rusia: 28 s-au întors în Peru, în timp ce trei au rămas în Europa, a mai transmis ministerul țării sud-americane.
Peru a raportat, pentru prima dată, numărul de cetățeni recrutați. Totodată, Guvernul a trimis note diplomatice către Rusia, dar nu a primit niciun răspuns. Ca urmare, Lima a apelat la Comitetul Internațional al Crucii Roșii pentru asistență.
Campanie masivă de recrutare a cetățenilor străini pentru armata din RusiaRusia desfășoară o campanie masivă de recrutare a cetățenilor străini pentru a participa la războiul din Ucraina. Informații neconfirmate oficial vorbesc despre zeci de mii de recruți din peste 100 de țări din întreaga lume. Străinii sunt atrași în armata rusă prin promisiuni financiare tentante și prin acordarea cetățeniei ruse.
Mai multe organizații internaționale au avertizat că, frecvent, recrutările nu sunt transparente și se realizează prin abuzuri grave. Guvernele unor țări precum India, Nepal sau Cuba au cerut oficial Moscovei oprirea recrutării cetățenilor lor. Țările menționate au făcut anchete interne și au destructurat rețele locale de traficanți de persoane care colaborau cu armata rusă.
Războiul din Ucraina, rivalitatea dintre marile puteri și revenirea lui Donald Trump la Casa Albă au transformat extinderea într-o problemă de securitate și geopolitică, nu doar într-un proces politic și economic, potrivit unei analize Financial Times.
Extinderea UE, presată de schimbările geopoliticeDupă invazia Rusiei în Ucraina, extinderea UE a căpătat o importanță strategică pentru Bruxelles. Oficialii europeni consideră că apropierea de statele candidate poate consolida securitatea continentului și poate permite Uniunii Europene să concureze mai eficient cu marile puteri globale.
Muntenegru, Ucraina, Republica Moldova și Albania au înregistrat progrese importante în procesul de aderare. În același timp, Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina și Kosovo au avansat mult mai lent, iar în unele cazuri au existat chiar regrese.
„Extinderea nu mai este doar o cale pentru candidați să ne ajungă din urmă. Astăzi, este și o politică de securitate”, a declarat Marta Kos, comisarul european pentru extindere.
Dilema UcraineiUcraina reprezintă una dintre cele mai complicate probleme pentru extinderea UE. Kievul solicită accelerarea procesului de aderare și speră ca integrarea europeană să avanseze rapid, inclusiv în contextul unui eventual acord de pace cu Rusia.
Oficialii europeni recunosc însă că Ucraina trebuie să facă progrese importante în domenii precum combaterea corupției, independența justiției și respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii.
Un diplomat european citat de Financial Times a descris situația drept o „dilemă complexă”: Bruxellesul nu poate ignora problemele structurale ale Ucrainei, dar nici nu își permite să lase țara fără o perspectivă europeană clară după anii de război.
Muntenegru ar putea fi primul testMuntenegru este în prezent unul dintre cele mai avansate state candidate. Țara a îndeplinit cerințele pentru mai mult de jumătate dintre cele 33 de capitole de negociere, iar oficialii europeni speră că toate capitolele ar putea fi închise până la sfârșitul anului.
Premierul Irlandei, Micheál Martin, a sugerat că un eventual succes al Muntenegrului ar putea reprezenta un semnal puternic pentru celelalte state candidate.
„Dacă am putea aduce Muntenegru [în UE], ar fi un semn tangibil pentru toți ceilalți că procesul funcționează”, a declarat Martin pentru Financial Times.
Succesul Muntenegrului ar putea demonstra că procesul de aderare funcționează și ar putea determina Bruxellesul să accelereze discuțiile privind viitoarea extindere a UE.
Extinderea UE ar putea avea loc în etapeUna dintre principalele probleme discutate la Bruxelles este capacitatea Uniunii Europene de a funcționa cu un număr mai mare de membri. Franța și Germania au susținut ideea unei integrări în etape, prin care statele candidate să primească progresiv mai multe beneficii pe măsură ce implementează reformele necesare.
Modelul ar reprezenta o schimbare față de sistemul actual, în care avantajele apartenenței depline sunt obținute după finalizarea întregului proces de aderare.
Marta Kos consideră că metodologia actuală trebuie adaptată, întrucât aceasta este construită pe un model vechi de câteva decenii.
Propunerile au primit reacții diferite din partea statelor candidate. Ucraina s-a arătat reticentă față de compromisuri, în timp ce Serbia a transmis că este dispusă să accepte anumite condiții în schimbul accesului la piața unică și al unor beneficii concrete.
O miză pentru securitatea EuropeiOficialii și analiștii europeni avertizează că blocarea procesului de extindere a UE ar putea avea consecințe geopolitice. Dacă Bruxellesul nu oferă o perspectivă clară statelor din Balcanii de Vest și altor țări candidate, influența unor puteri rivale ar putea crește în regiune.
Lunile rămase din 2026 ar putea deveni, astfel, decisive pentru viitorul extinderii Uniunii Europene. Un progres în cazul Muntenegrului, combinat cu un acord asupra reformelor necesare pentru funcționarea unei Uniuni mai mari, ar putea deschide calea către o nouă etapă a integrării europene.
În schimb, dacă Bruxellesul nu reușește să ajungă la un acord, statele candidate și-ar putea pierde răbdarea, iar adversarii geopolitici ai Europei ar putea exploata această vulnerabilitate.
Pilonul 2 de pensii a depășit, pentru prima dată, pragul de 100 de miliarde de lei câștig net obținut pentru participanți, potrivit unui anunț făcut de Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
La sfârșitul lunii iulie 2026, câștigul generat de fondurile de pensii private obligatorii a ajuns la 108,6 miliarde de lei, echivalentul a 20,7 miliarde de euro.
Potrivit calculelor APAPR, publicate pe pilonul2.ro, activele nete administrate de fondurile de pensii private au ajuns la 246,7 miliarde de lei, aproximativ 47 de miliarde de euro. Aceste sume sunt administrate în numele celor 8,5 milioane de participanți înscriși în sistem.
Fondurile de pensii private au făcut până acum plăți totale de 7,9 miliarde de lei, adică aproximativ 1,5 miliarde de euro, către peste 350.000 de participanți și beneficiari. APAPR spune că aceste plăți reprezintă o dovadă că sistemul produce rezultate și după perioada de acumulare.
„În spatele acestor cifre se află milioane de români care economisesc pentru viitorul lor. Depăşirea pragului de 100 de miliarde de lei câştig net obţinut pentru participanţi este cea mai clară dovadă că Pilonul 2 îşi îndeplineşte misiunea pentru care a fost creat: transformarea contribuţiilor lunare ale românilor în economii solide pentru viitor. Totodată, faptul că peste 350.000 de persoane au beneficiat deja de plăţi din fondurile de pensii private demonstrează că acest sistem produce rezultate concrete şi măsurabile şi după perioada de acumulare. După mai bine de 18 ani de funcţionare, Pilonul 2 este nu doar un mecanism de economisire pentru pensie, ci şi un pilon de stabilitate economică şi financiară pentru România”, a declarat Cristian Pascu, preşedintele APAPR.
Potrivit comunicatului, în prezent, 8,5 milioane de români sunt înscriși la fondurile de pensii private obligatorii, ceea ce reprezintă majoritatea populației active a țării.
Dintre aceștia, peste 4,6 milioane contribuie în mod regulat, în fiecare lună, cu 4,75% din venitul brut. Contribuția face parte din CAS, care este în total de 25%.
APAPR susține că Pilonul 2 reprezintă, în prezent, al doilea cel mai valoros activ financiar al populației, după depozitele bancare, și „principala sursă de economisire pe termen lung pentru români”, în special pentru cei cu venituri mici.
O mare parte din banii acumulați prin Pilonul 2 sunt investiți în România. Aproximativ 95% din activele fondurilor de pensii private sunt plasate pe piața locală, „ceea ce face din Pilonul 2 unul dintre cei mai importanţi investitori instituţionali ai economiei româneşti”.
Circa două treimi din active sunt „plasate în titluri de stat, iar peste un sfert sunt investite în companii listate la Bursa de Valori Bucureşti”.
Potrivit APAPR, prin aceste investiții, fondurile de pensii „contribuie atât la finanţarea sustenabilă a statului român, cât şi la dezvoltarea companiilor locale, la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă, menţinând în acelaşi timp un profil de risc prudent.”.
Asociația susține că, după mai bine de 18 ani de funcționare, Pilonul 2 a devenit o „componentă esenţială a sistemului de pensii din România”.
Reprezentanții asociației mai precizează că românii pot verifica în orice moment la ce fond de pensii private contribuie. Pe portalul pilonul2.ro, utilizatorii pot afla fondul la care sunt înscriși și își pot deschide un cont online pe site-ul administratorului pentru a vedea suma acumulată, istoricul contribuțiilor și alte informații despre propriul cont.
Ancheta privind atacul armat de la o școală din apropierea Bangkokului scoate la iveală noi informații despre comportamentul adolescentului acuzat că și-a ucis bunicii și apoi a deschis focul asupra colegilor și personalului școlii, transmite CNN. Poliția spune că băiatul, în vârstă de 14 ani, manifesta de aproximativ unul-două ani un interes pentru folosirea armelor de foc și că a urmărit pe rețelele sociale conținut violent. Autoritățile thailandeze nu au stabilit însă, până în acest moment, că adolescentul ar fi exersat efectiv folosirea unei arme.
Poliția a găsit conținut violent pe calculatorAtthapol Anusit, adjunct al comisarului Regiunii de Poliție 1, a declarat că anchetatorii au analizat calculatorul personal al adolescentului. „După examinarea PC-ului, s-a constatat că acest copil urmărea pe rețelele sociale conținut care implica violență”, a declarat oficialul. Poliția susține, de asemenea, că adolescentul folosise rețelele sociale pentru a învăța cum să folosească o armă de foc. Anchetatorii au audiat până acum 17 martori și au ridicat mai multe probe de la locurile asociate atacului, inclusiv arma de foc, tuburi de cartușe și un cuțit găsit în geanta adolescentului.
Un profesor îi confiscase un pistol BB cu un an înainteUn alt detaliu important al anchetei este legat de un incident petrecut anul trecut. Un profesor îi confiscase atunci adolescentului un pistol BB, un tip de armă cu aer comprimat, după ce acesta îl adusese la școală. Poliția spune că adolescentul locuia de aproximativ 12 ani împreună cu bunicii săi, după separarea părinților. Mama lui a declarat pentru Reuters că nu observase semne care să indice că fiul ei ar fi avut probleme. „Era un copil inteligent și vesel”, a spus femeia. Ea susține că l-a întrebat inclusiv dacă fusese victima bullyingului, însă adolescentul îi răspunsese că nu exista nimic neobișnuit.
Thailanda: suspectul de 14 ani al atacului armat urmărea pe rețelele sociale materiale despre arme și conținut violent și învăța cum să folosească o armă de foc. Sursa foto: X
Autoritățile schimbă regulile de securitate în școliAtacul a determinat Ministerul Educației din Thailanda să anunțe un nou set de măsuri pentru școli. În următoarele trei luni, autoritățile intenționează să introducă evaluări privind sănătatea mintală, mecanisme prin care persoanele considerate vulnerabile să poată fi trimise către specialiști și exerciții pentru situații de urgență. Planul include și măsuri împotriva bullyingului, precum și proceduri mai stricte pentru depistarea obiectelor care nu ar trebui să ajungă în școli. Decizia vine după cel mai grav atac armat în masă produs în Thailanda din 2022. Peste 20 de persoane au fost rănite în atac, iar victimele au inclus șase persoane ucise în incinta școlii. Înainte de a ajunge la școală, adolescentul și-ar fi ucis bunicii.
Ulterior, băiatul s-a sinucis.Mama adolescentului spune că nu a bănuit nimic Mama adolescentului a povestit că a aflat despre implicarea fiului său în atac abia după ce a auzit despre incident. Ea spune că a încercat să îl contacteze prin mesaje și telefon. „I-am spus doar: dacă este ceva în neregulă, contactează-mă, sunt îngrijorată”, a relatat femeia. Ea și-a cerut scuze pentru faptele fiului său și a spus că familia este devastată. „Nimeni nu s-a gândit că acest lucru se va întâmpla”, a afirmat mama adolescentului. Ancheta continuă, iar poliția încearcă să stabilească exact cum a intrat adolescentul în posesia armei și în ce măsură comportamentul său anterior putea indica un risc.
Fostul ministru atrage atenția asupra tratatului semnat recent de Turcia, Arabia Saudită și Pakistan la Mecca și consideră că acesta reprezintă un semnal important privind schimbarea echilibrelor de putere din Orientul Mijlociu.
Mihai Fifor: „România nu mai contează în politica externă mare”Fifor afirmă că România „nu mai contează în politica externă mare” și acuză guvernele succesive că au schimbat constant prioritățile de politică externă, fără să construiască și să urmărească obiective strategice pe termen lung.
În opinia sa, această lipsă de consecvență a dus la „diluarea până aproape de dispariție a relevanței României ca actor regional”.
„România e pe nicăieri”, scrie fostul ministru al Apărării, înainte de a critica modul în care Bucureștiul și-ar fi ratat șansa de a avea un rol mai important în regiune.
Critici la adresa politicii externe de la BucureștiFifor susține că România ar fi trebuit să își consolideze sistematic relațiile cu Varșovia și Ankara, pe care le consideră esențiale pentru o construcție regională serioasă pe Flancul Estic și la Marea Neagră.
„Bucureștiul a luat o pauză de la a conta”, afirmă Fifor, descriind situația drept o „dulce derivă dâmbovițeană”.
El avertizează că lumea se schimbă rapid, iar statele care nu își construiesc propriile relații strategice riscă să își piardă influența.
Alianța Turcia-Arabia Saudită-Pakistan, analizată de FiforFostul ministru se referă apoi la tratatul semnat la Mecca de Turcia, Arabia Saudită și Pakistan, despre care spune că nu trebuie privit doar ca o apropiere între statele lumii musulmane.
În opinia sa, cele trei țări sunt unite mai degrabă de o nevoie pragmatică de securitate, într-un moment în care garanțiile tradiționale nu mai par la fel de sigure.
Fifor consideră că fiecare dintre cele trei state aduce elemente diferite în această ecuație. Turcia dispune de forță militară, experiență operațională și o industrie de apărare tot mai autonomă, Arabia Saudită vine cu resurse financiare, energie și influență regională, iar Pakistanul cu o armată numeroasă și capacitate nucleară.
„Adevărata întrebare nu este cine se află la masă, ci cine lipsește”Unul dintre punctele centrale ale analizei lui Fifor este absența Iranului din această formulă.
„Iranul”, răspunde el la întrebarea privind cine lipsește de la masa negocierilor, susținând că apariția unui pol de putere construit fără Teheran reprezintă o schimbare importantă pentru echilibrul regional.
Fifor avertizează că această construcție nu trebuie interpretată exclusiv prin raportarea la Iran. În ecuație se află și Israelul, întrucât apropierea dintre Turcia, Arabia Saudită și Pakistan poate modifica balanța regională.
Fifor: Arabia Saudită își caută „alternative” la garanțiile SUAPostarea lui Mihai Fifor se concentrează și asupra rolului Statelor Unite în Orientul Mijlociu.
El amintește atacurile din 2019 asupra instalațiilor petroliere saudite de la Abqaiq și Khurais și susține că episodul a arătat Riyadhului diferența dintre a fi protejat de SUA și a avea certitudinea că Washingtonul va interveni militar atunci când interesele saudite sunt atacate.
Fifor consideră că Arabia Saudită își diversifică astfel opțiunile strategice. Riyadhul își dezvoltă relațiile cu China, discută cu Rusia, s-a reconciliat cu Iranul prin medierea Beijingului și își consolidează relația militară cu Pakistanul și Turcia.
„Își transformă dependențele în opțiuni”, afirmă Fifor.
„Nu asistăm la nașterea unei lumi antiamericane”În viziunea lui Fifor, schimbările din Orientul Mijlociu nu înseamnă apariția unei lumi antiamericane, ci sfârșitul confortului oferit de ordinea unipolară.
El susține că state precum Turcia, India și Arabia Saudită își construiesc relațiile într-o manieră flexibilă, putând fi simultan aliați, competitori sau parteneri economici, în funcție de domeniu.
Mesaj pentru România: „Nu putem externaliza securitatea”Fifor leagă schimbările geopolitice de situația României și susține că NATO trebuie să rămână fundamentul securității naționale, iar parteneriatul strategic cu Statele Unite este vital.
În același timp, avertizează că România nu își poate externaliza complet securitatea. Articolul 5 al NATO, spune el, nu poate produce muniție în fabricile românești, nu poate asigura securitatea energetică și nu poate înlocui o strategie națională sau o industrie proprie de apărare.
Relația cu Turcia și Polonia, esențială pentru BucureștiFostul ministru al Apărării insistă asupra importanței relației cu Turcia, despre care spune că ar fi trebuit să fie unul dintre pilonii strategiei României la Marea Neagră.
„Turcia nu este doar un aliat NATO aflat pe celălalt mal al Mării Negre”, afirmă Fifor, subliniind forța militară a Ankarei, industria sa de apărare și influența regională în creștere.
În același timp, el susține că Bucureștiul ar fi trebuit să construiască mai consecvent relația cu Varșovia, pe axa nord-sud a Flancului Estic.
„Alianțele nu înlocuiesc puterea unui stat”În încheiere, Fifor spune că România trebuie să își folosească poziția geografică și alianțele pentru a-și consolida propria capacitate strategică.
„Alianțele nu înlocuiesc puterea unui stat, ci o multiplică, dacă acea putere există”, afirmă el.
Fostul ministru încheie într-o notă critică la adresa Bucureștiului, avertizând că România riscă să rămână în afara noilor configurații geopolitice.
„Lumea nu ne așteaptă. Iar de data asta, miza nu este să prindem poza, ci să nu rămânem în afara ei”, conchide Fifor.
