The installation operation of the new hybrid turf on Cluj Arena has been completed, announced the Cluj County Council, the owner of the stadium.
A technical solution for hybridizing the natural grass surface has been implemented. Basically, for a week, an extensive action was carried out to „sew” synthetic fibers into the structure of the current turf, at a depth of 14.5 cm in the ground, respectively two cm on the surface.
The technique, performed similarly to that used in the case of the world’s major stadiums, say the authorities, guarantees a turf with increased resistance to traffic, by taking over, by the synthetic fibers, the pressure exerted on the natural fibers.
Other advantages of this technique include better surface stability and durability, up to 15 years, improved water drainage, and faster lawn regeneration, maintaining the green color for an extended period.
Also, using a hybrid lawn means lower long-term maintenance costs for the Cluj County Council, including the amortization of the initial investment, worth over 1.5 million lei.
„We have managed to create a five-star sports infrastructure in Cluj, which we can be proud of both in the country and abroad. The new turf looks very good and is fully prepared to be used at the highest level all year round, including in the cold season. Moreover, it has a usage capacity of up to five times greater compared to the previous turf, namely over 1,000 hours of effective use. We are therefore eagerly awaiting the first official match scheduled on the new surface, even on Romania’s National Day, to enjoy both the turf and the football spectacle,” said Aln Tișe, president of the Cluj City Council.
Exemplele sunt deja aici. Barcelona a echipat patru autobuze cu camere care identifică pătrunderea ilegală pe banda de autobuz. Într-o lună, au detectat aproximativ 2.500 de încălcări: aproape 80 pe zi, cu doar patru vehicule. Madrid a instalat semafoare „inteligente” care numără pietonii și a anunțat sisteme capabile să detecteze automat șoferii fără centură, scrie El Economista.
Iar DGT (Direcția Generală de Trafic) a făcut un pas și mai departe: camere pe tronsoane ale autostrăzilor compară numărul de înmatriculare la început și la final; dacă între cele două puncte ai traversat o linie continuă ca să schimbi banda, 200 de euro și amenda îți sosește în cutia poștală. Totul fără intervenție umană în prima instanță.
Noile amenzi cu inteligență artificialăAcesta marchează o schimbare de paradigmă. IA urbană încetează să fie un copilot al mobilității și devine un inspector permanent. Nu urmărește infracțiuni majore sau comportamente extrem de periculoase; vizează micile încălcări masive care, istoric, scăpau controlului din motive de cost: nu poți pune un agent la fiecare intersecție sau în fiecare autobuz, dar poți instala camere cu modele care nu obosesc, nu cer ore suplimentare și nu se lasă distrase.
Costul marginal al sancționării se apropie de zero. Rezultatul: mai multă conformare cu mai puțini agenți… și o senzație tot mai puternică de „big brother”.
Diferența față de radarul clasic nu este doar tehnică, ci și de amploare. Radarul supraveghează puncte cu risc dovedit, unde statistica arată că trebuie redusă viteza. Noile sisteme dizolvă ideea de punct fix: fiecare autobuz devine un inspector mobil, fiecare intersecție un potențial punct de control. Trecem de la supraveghere selectivă la supraveghere ubicuă.
Asta schimbă comportamentele, dar schimbă și percepția legitimității: nu e același lucru să fii „prins” într-un tronson semnalizat pentru siguranță, versus senzația că întregul oraș a devenit un circuit de control continuu.
Este bine sau rău? Întrebarea e incompletă. Relevant este ce contract social apare atunci când automatizăm sancționarea. Există beneficii evidente: suma „micilor” încălcări provoacă ambuteiaje, stres și accidente reale; descurajarea lor îmbunătățește conviețuirea. În plus, automatizarea reduce arbitrarul și poate furniza date valoroase pentru o mai bună planificare.
Dar există și costuri: fals pozitive greu de contestat, zone supravegheate excesiv, derapaj de scop (ce a fost instalat pentru mobilitate se transformă în poliție), și un „chilling effect”: conducem „pentru cameră”, prioritizând cum ne vede algoritmul în locul contextului real.
Aici apar întrebările pe care o democrație matură ar trebui să le rezolve înainte de a multiplica numărul de camere:
Acuratețe și revizuire umană. Care este rata de eroare a fiecărui sistem? Ce procent este verificat manual înainte de sancționare? Ce se întâmplă în cazurile limită (evitarea unui impact, ambulanță, lucrări semnalizate prost)?
Transparență tehnică. Ce model este folosit, de la ce furnizor, cu ce versiune și cu ce date a fost antrenat? Nu cerem dezvăluirea secretelor industriale, dar documentația publică necesară auditării comportamentului și eventualelor biasuri.
Confidențialitate și retenție. Care este baza legală exactă, cât timp sunt păstrate imaginile și plăcuțele de înmatriculare, cine are acces și cu ce trasabilitate? Minimizarea ca regulă: ce nu este necesar pentru sancționare nu se păstrează.
Căi eficiente de contestare. Dacă o mașină te acuză, cum poți contesta fără să devină un calvar birocratic? Reguli clare: suspendare provizorie a sancțiunii când prezinți dovezi rezonabile; termene scurte; explicabilitate: ce a observat sistemul, în ce cadru, cu ce prag.
Criterii de instalare. Unde sunt amplasate și de ce? Care este indicatorul de succes: încasări, reducerea accidentelor, fluidizarea traficului? Fără indicatori publici, tentația de a le transforma într-un impozit mascat devine prea mare.
Audituri independente. Nu o dată la un deceniu, ci periodic, cu publicarea rapoartelor și corecții obligatorii dacă se detectează biasuri sau rate de eroare inacceptabile.
Comparația cu radarele ajută la înțelegerea riscului: când utilizarea lor a fost reglementată, a existat obligația de semnalizare, omologare și controale metrologice. În cazul IA de viziune, lucrurile sunt similare, dar mai complexe, deoarece nu măsoară un număr (km/h), ci interpretează o scenă: o motocicletă care atinge o linie, o mașină al cărei centură „pare” necuplată, o bandă de autobuz „ocupată” de un curier oprit 20 de secunde. Ambiguitatea contextuală cere mai multe garanții, nu mai puține.
Și cetățeanul? Aici intră cultura. Acceptăm camera care ne protejează într-un loc periculos pentru pietoni; ne e mai greu să acceptăm camera care sancționează la distanță orice micro-încălcare pe care înainte o rezolva un agent cu discernământ (și, uneori, cu bun-simț). Algoritmul nu are zile bune sau proaste; asta poate fi o virtute… sau un defect când norma cere proporționalitate. Legitimitatea nu va veni doar din respectarea legii, ci din modul în care o aplicăm: cu reguli clare, limite vizibile și contragreutăți reale.
Poziția e practică: să nu negăm potențialul de descurajare și eficiență — ar fi naiv —, dar să impunem bariere de siguranță încă din proiectare:
Inteligența artificială este deja pe stradă. Întrebarea nu este dacă ne va amenda — deja o face —, ci în ce condiții. Dacă lăsăm ca logica ieftinului și ubicuității să dicteze ritmul, vom transforma orașul într-un panou de control care descurajează la fel de mult abuzurile cât și excepțiile rezonabile. Dacă, în schimb, cerem explicabilitate, limite și căi reale de contestare, poate obținem un echilibru: mai multă conformare, mai puțină arbitraritate și o tehnologie în slujba conviețuirii, nu a încasărilor.
Pentru că noutatea nu este că schimbarea benzii peste linie continuă e interzisă. Noutatea este că acum, există întotdeauna cineva care se uită. Iar într-o democrație, a privi implică și obligații: de a explica, limita și răspunde.
Decizia propunerii legislative pentru Ținutul Secuiesc a fost formalizată în cadrul reuniunii Consiliului Național al AMT, sâmbătă, la Cristuru Secuiesc, scrie Capital. Potrivit președintelui AMT, Zoltán Zakariás, obiectivul principal al inițiativei este de a promova un dialog social susținut și amplu, asigurându-se că dorința comunității maghiare de autodeterminare este dezbătută în mod formal și aprofundat în Parlamentul României.
Contextul economic și riscurile de reorganizareReintroducerea proiectului pentru Ținutul Secuiesc coincide cu o perioadă de sensibilitate economică, în care orice potențiale schimbări administrative-teritoriale ar putea avea repercusiuni substanțiale. Politicienii AMT susțin că o pregătire meticuloasă este esențială pentru a se asigura că eforturile legislative sunt eficiente și nu au un impact negativ asupra comunității maghiare.
Cel mai recent proiect de lege a fost respins în decembrie 2023, soartă împărtășită și de propunerile anterioare ale Consiliului Național Secuiesc (CNS) și Consiliului Național Maghiar din Transilvania (EMNT). În ciuda acestor eșecuri din trecut, AMT rămâne angajat în promovarea autonomiei comunității atât la nivel local, cât și național.
Abordări contrastante: UDMR și AMTAdoptând o strategie diferită de cea a UDMR (Uniunea Democrată a Maghiarilor din România), care s-a ferit în mod tradițional de proiectele de autonomie teritorială, AMT încearcă să revigoreze discuțiile privind statutul Ținutului Secuiesc. Liderii săi sugerează că provocările economice actuale pot crea un mediu mai propice pentru dezbaterea acestei chestiuni sensibile.
Revenirea proiectului în Parlament subliniază caracterul continuu al discuțiilor privind autodeterminarea și drepturile minorităților. Lunile următoare vor fi decisive în determinarea modului în care autoritățile române și societatea civilă vor răspunde la această inițiativă a AMT și CNS, alegerile viitoare putând juca un rol semnificativ în conturarea viitorului autonomiei Ținutului Secuiesc.
Cotidianul La Stampa arată că principala metodaă de „marketing” fraudulos folosită este cunoscută sub numele de „spoofing” și constă în mascarea numărului de telefon real al inițiatorului apelului. Astfel, pe ecranul telefonului poate fi afișat un număr de încredere, cum ar fi unul local sau chiar numărul oficial al unei bănci sau al unui furnizor de servicii. Această practică este într-o continuă expansiune în țara noastră, numeroși cetățeni raportând că primesc zilnic zeci de astfel de telefoane prin care sunt presați să accepte contracte pretins avantajoase.
Scenariul „contractului blocat”: o capcană frecventăUn scenariu des întâlnit în rândul acestor fraude implică o strategie în doi pași. Inițial, victima este contactată cu o ofertă extrem de atractivă. Ulterior, un al doilea apel o informează în mod fals că vechiul său contract a fost suspendat și că riscă să rămână fără servicii esențiale (curent, gaz, internet) dacă nu încheie de urgență un nou acord. Adevărul este că aceste presupuse blocaje sunt fictive, având ca unic scop presarea victimei pentru a furniza date personale sau a efectua plăți.
Măsuri de protecție esențialeRefuzați să încheiați orice acord verbal prin telefon. Un contract valabil necesită consimțământ informat și, de regulă, o formă scrisă.
Cereți ca orice ofertă sau contract să vă fie trimis în scris, pentru a-l analiza în detaliu înainte de a semna.
Blocați imediat numerele de telefon de la care primiți apeluri suspecte și sesizați autoritățile competente, precum ANCOM sau Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).
Nu comunicați niciodată informații sensibile, precum datele cardului bancar, CNP-ul sau alte detalii personale, unor persoane necunoscute care vă contactează telefonic.
Experții atrag atenția că acest tip de marketing abuziv vizează cu precădere categoriile vulnerabile ale populației. Ei subliniază necesitatea adoptării unei legislații mai severe și a implementării unor soluții tehnologice capabile să identifice și să blocheze apelurile frauduloase. Experiența Italiei ar trebui să servească drept un avertisment serios pentru România: în prezent, cea mai eficientă apărare împotriva acestor înșelătorii rămâne o atitudine vigilentă și o bună informare a publicului larg.
Potrivit ANM, în săptămâna 17-24 noiembrie, valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în extremitatea de sud-est.
Cu excepția regiunilor nord-estice, unde cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale, regimul pluviometric va fi excedentar, mai ales în sud-vestul teritoriului.
În săptămâna 24 noiembrie-1 decembrie, temperaturile medii se vor situa peste cele normale pentru acest interval la nivelul întregii țări, dar mai ales în regiunile estice.
Cantitățile de precipitații estimate pentru această perioadă vor fi excedentare în toate regiunile, dar mai ales în cele sud-vestice.
În săptămâna 1-8 decembrie, temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări.
Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă, în toate regiunile.
În săptămâna 8-15 decembrie, mediile valorilor termice se vor situa ușor peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.
Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări, a precizat ANM.
Politicieni, oficiali militari și experți în apărare vor fi prezenți marți și miercuri la Berlin pentru o conferință de securitate de două zile, dedicată întăririi apărării în Europa, informează dpa.
Peste 140 de participanți urmează să susțină discursuri și să participe la sesiuni de discuții.
Scopul întâlnirii este de a analiza răspunsuri la diferite amenințări cu care se confruntă NATO și Uniunea Europeană, inclusiv „măsuri de a stimula producția de arme și adoptarea de noi tehnologii”.
Printre vorbitori se numără miniștrii apărării german Boris Pistorius și suedez Pal Jonson.
La Berlin este așteptată, de asemenea, „o întâlnire informală a liderilor a trei țări, Germania, Franța și Regatul Unit, în formatul E3”.
Un purtător de cuvânt al guvernului federal a informat jurnaliștii despre această întâlnire.
Potrivit surselor oficiale, aceasta va avea loc după Summitul European privind Suveranitatea Digitală de la Berlin.
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, urmează să se întâlnească cu președintele francez Emmanuel Macron și cu prim-ministrul britanic Keir Starmer „în formatul E3 marți, 18 noiembrie, după summit”, a precizat purtătorul de cuvânt al guvernului.
Conferința de Securitate de la Berlin este unul dintre cele mai importante evenimente europene din domeniul politicii de securitate și apărare.
Statele Unite trimit în Caraibe portavionul USS Gerald R. Ford, descris de Marina americană drept „cea mai capabilă și letală platformă de luptă din lume”, în cadrul unei operațiuni prin care administrația Trump încearcă să crească presiunea asupra Venezuelei.
Washingtonul acuză regimul de la Caracas că este implicat în rețele extinse de trafic de droguri, potrivit CNN. USS Gerald R. Ford, o navă de peste 100.000 de tone și 334 de metri lungime, este cel mai mare portavion construit vreodată de SUA. Nava are aproape 4.600 de membri în echipaj, cu 20% mai puțin decât generația precedentă, datorită sistemelor modernizate și eficiente.
Cele două reactoare nucleare produc o putere de trei ori mai mare decât cele din clasa Nimitz, permițând utilizarea tehnologiilor avansate precum sistemul electromagnetic de lansare a avioanelor (EMALS).
Acesta folosește câmpuri magnetice în loc de abur, permițând lansări mai rapide, cu încărcături mai grele și autonomie extinsă pentru avioanele de vânătoare.
Ford este dotat și cu 11 ascensoare electromagnetice de armament, care accelerează transferul munițiilor către puntea de zbor, precum și cu un sistem digital avansat de prindere a avioanelor la aterizare, ce crește ritmul operațiunilor aeriene.
Puntea sa este mai lată decât cea a portavioanelor Nimitz, iar structura de comandă de pe puntea superioară este mai mică și poziționată mai în spate, pentru a facilita mișcările aeronavelor. Forța ofensivă principală este formată din avioane F/A-18, capabile să transporte rachete aer-aer, aer-sol, antinavă și bombe ghidate cu laser, cu o rază maximă de luptă de peste 2.000 de kilometri.
Portavionul mai transportă aparate specializate pentru bruiaj electronic, avertizare timpurie și elicoptere, însă nu este încă adaptat pentru operarea avioanelor F-35C, modificările fiind programate pentru o perioadă de mentenanță viitoare.
Deși a fost lansat în 2017, USS Gerald R. Ford a întâmpinat numeroase probleme tehnice, ceea ce a întârziat prima sa misiune până în 2022. Prima desfășurare în luptă a avut loc în 2023, când portavionul a operat în estul Mediteranei, în contextul tensiunilor declanșate după atacul Hamas din 7 octombrie.
