„M-am jucat cu gândul să-l mut din București”, spune Iordan Herford, strănepotul lui Sadoveanu, în ultima ediție a podcastului „Altceva”, cu Adrian Artene.
O ediție dedicată demistificării unor minciuni ce tind să ia locul adevărului despre personalitatea și chiar viața de zi cu zi a scriitorului, într-un online supraîncărcat cu „fantezii bolnave”, după cum spune Herford.
„Mai există aici o altă paranteză pe care am putea s-o deschidem.
Se spune că nu i s-ar fi respectat ultima dorință, anume că ar fi dorit să fie înmormântat undeva în Moldova, unde s-a și născut, și găseam că există această mențiune.
Cred că ultima dorință a renumitului pășcănean, nerespectată de altfel, dezvăluie mult din tainele sufletului său, dar și apartenența la Biserica Străbună.
„În clipele cele din urmă, până de ieri o am murmurat aproape stins, voiesc să mă înmormântați la Neamț printre călugări și voievozi.
Împlinind ordinul de la centru, însă, familia s-a văzut nevoită să-l ducă la București cu câteva zile înainte de a-și începe marea călătorie”, citează Adrian Artene.
„Bucureștiul nu are o stradă Mihail Sadoveanu!”„M-am jucat cu gândul de a-l muta de aici, din București, care nu merită să-l aibă. Nu există Mihail Sadoveanu în București!
Toți cei cărora le spun acest lucru cred că glumesc.
Bucureștiul nu are o stradă Mihail-Sadoveanu!
Acum 8-9 ani de zile, m-am interesat și am spus „eu cred că, dacă în București nu este dorit, să fie deshumat și dus la Vovidenia, Vânători-Neamț, unde este un prieten foarte drag, părintele Mihail Daniliuc, care îi respectă memoria și scrie și foarte frumos. (…)
Eu i-am spus clar și limpede: „dragă Dane, e normal că dorești acest lucru”.
Din păcate, și timpul meu este măsurat, dar m-am jucat cu gândul de a-l muta.
Dar ia timp, mormântul de la Bellu, care aparține Uniunii Scriitorilor, e lăsat de izbeliște.
Eu m-am ocupat de mormânt câțiva ani de zile”, a mai spus strănepotul lui Sadoveanu în acest tulburător podcast.
Daniel David a explicat contextul deciziei: „Legea 198/2023 impunea anumite constrângeri, lăsând însă și libertăți importante, gândite cu scopul de a fi folosite diferit de actori diferiți (ex.: școli profesionale, licee tehnologice, operatori economici etc.)”. Ministrul a precizat că se află într-o vizită în Elveția „pentru a mă reasigura că facem bine ce facem”.
Ministrul a anunțat că „vechiul model al «școlilor profesionale» fiind astfel înlocuit cu acest nou model, care are toate avantajele celui vechi, dar aduce opțiuni în plus pentru elevi”.
Conform noului sistem, „elevii vor putea obține calificarea de nivel 3 numai pe filiera tehnologică, după clasa a XI-a, cu sau fără cadrul dual”.
O parte dintre absolvenți „vor intra rapid pe piața muncii, considerându-li-se învățământul obligatoriu parcurs”, în timp ce alții „își vor continua studiile liceale, obținând nivelul de calificare 4 sau 5 (în studii postliceale sau terțiare non-universitare), după bacalaureat fiind eligibili și pentru studii universitare. Pentru un demers logic și articulat, încurajăm și susținem și învățământul dual la nivel universitar”.
„Prin acest demers – dublat de introducerea noului curriculum, care va fi disponibil în curând, inclusiv pentru filiera tehnologică – sper ca elevii să caute cu încredere această modalitate educațională, nu să o vadă, cum se mai întâmplă uneori acum, ca pe o variantă reziduală/periferică a filierelor teoretice sau vocaționale, generând în unele zone și cote crescute de analfabetism funcțional”, a mai precizat David.
Senatorul liberal Glad Varga anunță că eliminarea bonusurilor de la CCR a trecut de Senat.
„Astăzi, 17 noiembrie 2025, proiectul a fost adoptat în Senat cu 105 voturi pentru, 1 împotrivă și o abținere. Este un pas necesar. Elimină un beneficiu care nu mai avea justificare și arată că putem corecta lucruri care sunt în acord cu așteptările oamenilor. Sper ca și Camera Deputaților să dea votul final cât mai repede”, anunță senatorul liberal Glad Varga.
Acesta a inițiat, împreună cu Mircea Abrudean, președintele Senatului, cu deputata Cristina Pruna și cu alți liberali proiectul de lege care elimină indemnizația compensatorie acordată judecătorilor CCR la final de mandat.
„Vorbim despre acel bonus echivalent cu venitul net pe șase luni de activitate”.
Senatorul precizează că ideea a pornit dintr-o emisiune TV, în care una dintre teme era chiar această plată de plecare.
„Am fost întrebat direct dacă aș iniția o modificare legislativă. I-am răspuns da pe loc și i-am spus că pot scrie textul în aceeași zi”, afirmă senatorul.
Acesta adaugă că singura problemă era vacanța parlamentară, așa că a depus proiectul imediat ce Parlamentul a fost convocat.
„Propunerea a fost foarte simplă: eliminarea alin. (5) al art. 71 din Legea 47/1992, care prevedea această indemnizație pentru judecătorii CCR la final de mandat sau în caz de imposibilitate de exercitare din motive de sănătate.
Am lucrat la text alături de Mircea Abrudean, colegi parlamentari și Cristina Prună. L-am pus la dispoziția tuturor și l-am înregistrat oficial la Senat pe 14 iulie 2025”, afirmă liberalul.
În forma în vigoare, judecătorii CCR beneficiază, la expirarea mandatului sau în cazul încetării acestuia din motive medicale, de o indemnizație egală cu venitul net pe șase luni. Proiectul supus votului din Senat propunea eliminarea completă a acestui avantaj financiar.
Biroul Electoral de Circumscripție nr. 42 a admis până luni 17 candidaturi pentru Primăria Capitalei.
Candidații validați sunt Cătălin Drulă (USR), Ciprian Ciucu (PNL), Anca Alexandrescu (Alianța „Dreptate pentru București”), Zidaru Virgil Alexandru (independent), Daniel Băluță (PSD) Trifu Dănuț Angelo (independent), Eugen Teodorovici (independent), Gheorghe Nețoiu (independent), Ioan Mihai Lasca (PPR), Dan Gheorghe Vlad (independent), Ana Maria Ciceală (SENS), Oana Crețu (PSDU), Rareș Lazăr (România în acțiune), Angela Negrotă (independent), Liviu Gheorghe Florea (PNT-MM), Gheorghe Macovei (PRM) și George Valentin Burcea (Partidul Oamenilor Tineri).
Sunt și două candidaturi respinse: Dumitrică Stan (independent) și Asr Marcu Maria (independent).
În cazul lui Dan Cristian Popescu, BEM a amânat decizia.
Ultima zi de depunere a candidaturilor pentru Primăria Capitalei a fost 17 noiembrie, în timp ce dosarele devin definitive pe 23 noiembrie.
Campania electorală va începe pe 22 noiembrie.
Ministrul a participat la o întâlnire cu primarii municipiilor din România, la invitația Liei Olguța Vasilescu, președinta Asociației Municipiilor din România (AMR), unde a discutat despre transformarea orașelor în comunități energetic inteligente.
„De la energie produsă la energie folosită inteligent. Așa schimbăm fața orașelor din România!”, a transmis Ivan, care a anunțat că după finanțarea panourilor fotovoltaice vine „următorul pas: stocarea”.
Ministerul Energiei a finanțat 93 de municipii prin 754 de contracte, cu o valoare totală de 437 de milioane de euro pentru instalarea de panouri fotovoltaice. Pentru aceste proiecte, a fost construit un program complementar de stocare în valoare de 150 de milioane de euro.
Noul program de stocare va permite ca „energia produsă ziua să fie stocată în baterii și să lumineze străzile noaptea”, iar „sistemele inteligente să funcționeze 24/7, nu doar când bate soarele”. De asemenea, „școlile și spitalele să devină independente energetic”.
„Ce facem azi nu e doar despre fire și transformatoare. E despre cum arată un oraș sigur, eficient și pregătit pentru viitor”, a subliniat ministrul.
„Ministerul Energiei e aici: cu bani, cu know-how și cu respect pentru primarii care își modernizează comunitățile și plătesc mai puțin la facturile de energie”, conchide Ivan.
Un nou studiu, publicat în Journal of Gerontology: Medical Sciences, sugerează că metformina, un medicament utilizat pe scară largă pentru diabetul de tip 2, ar putea crește semnificativ șansele femeilor de a trăi peste 90 de ani, subliniind posibilele sale beneficii anti-îmbătrânire, scrie ScienceAlert.
Cercetători din SUA și Germania au analizat date pe termen lung privind sănătatea femeilor aflate în postmenopauză și au descoperit că cele care luau metformină aveau un risc semnificativ mai mic de a muri înainte de 90 de ani, în comparație cu cele care foloseau un alt medicament pentru diabet.
Utilizarea metforminei reduce riscul de mortalitateFolosind datele a 438 de femei, jumătate tratate cu metformină și jumătate cu sulfoniluree, cercetătorii au calculat că cele care luau metformină aveau un risc cu 30% mai mic de a muri înainte de 90 de ani.
Studiul se bazează pe dovezi anterioare care sugerează că metformina poate încetini mai multe procese biologice ale îmbătrânirii, inclusiv reducerea deteriorării ADN-ului și stimularea activității genetice asociate longevității.
Designul studiului limitează certitudinea, dar oferă informații valoroasePentru că participanții nu au fost repartizați aleatoriu în grupurile de tratament, studiul nu poate demonstra o relație de cauzalitate, așa cum ar face un studiu clinic randomizat.
De asemenea, nu a existat un grup placebo, iar dimensiunea totală a eșantionului a fost relativ redusă.
Totuși, un punct forte major a fost perioada lungă de monitorizare (14 până la 15 ani) care a permis cercetătorilor să observe efectele asupra longevității, ceva imposibil în studiile clinice clasice.
Interes în creștere pentru medicamentele care încetinesc îmbătrânirea biologicăMetformina este considerată un medicament care ar putea încetini îmbătrânirea biologică și ar putea întârzia apariția bolilor asociate vârstei.
Cercetătorii afirmă că viitoarele studii clinice randomizate ar putea aduce clarificări suplimentare, mai ales într-o lume cu o populație tot mai îmbătrânită și cu interes crescând pentru prelungirea vieții sănătoase.
Conflictul vizează modul în care PSG l-a tratat la începutul sezonului 2023-24, când francezul a fost pus să se antreneze separat și nu a fost inclus în turneul de pregătire din Asia după ce a refuzat să semneze un nou contract.
Fostul atacant al parizienilor, aflat acum la Real Madrid, include în suma solicitată indemnizații pentru concediere abuzivă, salarii restante, prime și hărțuire morală, potrivit AFP.
Clubul PSG a ripostat la acțiunea fotbalistului, solicitând 180 de milioane euro daune, invocând un transfer eșuat de 300 de milioane euro către Al Hilal, pe care Mbappé l-a refuzat.
După șapte sezoane la PSG, Mbappé a plecat vara trecută la Real Madrid ca liber de contract, unde câștigă aproximativ 30 de milioane euro pe an.
După debutul la AS Monaco în sezonul 2015/2016, Kylian Mbappé a ajuns la PSG în 2017, inițial sub formă de împrumut și transferat definitiv un an mai târziu, pentru suma de 180 de milioane de euro.
Mbappé a evoluat din de 7 sezoane la PSG, perioadă în care a câștigat 6 titluri în Ligue 1, 4 Cupe ale Franței, două Cupe ale Ligii Franței și 3 Supercupe ale Franței.
În cele 308 meciuri jucate pentru PSG, Mbappe a marcat 256 de goluri și a oferit 110 pase decisive.
Polițiștii Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase Ilfov, cu sprijinul Direcției Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române au desfășurat o acțiune în baza Planului de acțiune „Pirotehnic 2025–2026”, pentru prevenirea și combaterea operațiunilor ilegale cu articole pirotehnice.
Astfel, oamenii legii au mers la punctul de lucru al unei societăți dintr-un complex comercial, din județul Ilfov, care ar aparține unui bărbat de 65 de ani. Aici, a fost identificat un container autorizat să comercializeze articole pirotehnice din categoriile F1 și P1. Totodată, în același container a fost descoperită cantitatea de aproximativ 2 tone de articole pirotehnice aparținând categoriilor F2 și T1, pentru care nu exista drept de operare.
Întreaga cantitate a fost ridicată de polițiști, pentru continuarea cercetărilor.
Se fac cercetări în cadrul unui dosar penal deschis, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept”, faptă prevăzută și pedepsită de art. 37 alin. (2) din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, urmărirea penală fiind sub supravegherea unui procuror de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea.
Acțiunile de acest fel continuă pentru prevenirea incidentelor și creșterea siguranței publice, în special în perioada premergătoare sărbătorilor de iarnă.
Etiopia a confirmat un focar de virus Marburg în regiunea sa sudică, a anunțat Africa Centres for Disease Control and Prevention (Africa CDC), după identificarea a cel puțin nouă cazuri suspecte, scrie The Guardian.
Boala cauzată de virusul Marburg (MVD) este o febră hemoragică extrem de letală, similară cu Ebola, provocând febră, sângerări severe, vărsături și diaree, cu o perioadă de incubație de până la 21 de zile.
Confirmare rapidă și măsuri de răspunsVirusul a fost confirmat de Laboratorul Național de Referință al Etiopiei, în zona Jinka, după ce Africa CDC a primit primele alerte privind un posibil virus hemoragic.
Autoritățile susțin că au acționat rapid pentru a investiga și limita focarul, Africa CDC lucrând alături de oficialii sanitari etiopieni pentru a reduce riscul de răspândire regională către țările vecine.
Risc ridicat de fatalitate, opțiuni limitate de tratamentInfecțiile cu virusul Marburg au o rată a mortalității cuprinsă între 25% și 80%, iar în prezent nu există niciun vaccin aprobat sau tratament antiviral specific pentru MVD, ceea ce face esențială depistarea timpurie și tratamentul simptomatic.
Focare recente din Tanzania și Rwanda au fost controlate prin măsuri stricte de sănătate publică și tratamente axate pe rehidratare și gestionarea simptomelor.
Implicații regionale și îngrijorări la nivel globalOficialii din sănătate avertizează că focarul din Etiopia reamintește cât de rapid pot apărea virusuri hemoragice și cât de serios pot amenința sănătatea globală, în special în regiuni cu resurse limitate și infrastructură medicală fragilă.
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Iași au dispus reținerea a 4 inculpați, cu vârstele cuprinse între 26 și 37 de ani, cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, trafic de droguri de mare risc și efectuarea, fără drept, de operaţiuni cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive.
Potrivit DIICOT, în perioada iulie – noiembrie 2025, aceștia au procurat, deținut și comercializat, în județul Iași, diferite cantități de droguri de risc și mare risc și produse psihoactive (canabis, 2MMC, cocaină, amfetamină, comprimate ecstasy, 4BMC), preponderent în timpul unor petreceri de muzică electronică organizate atât în localuri închiriate, cât și în spații neamenajate.
Probatoriul administrat a reliefat că, bărbatul în vârstă de 28 de ani a vândut droguri de mare risc și produse psihoactive unor consumatori care au participat la petrecerile tehno organizate și coordonate de el în calitate de DJ.
Pe parcursul cercetărilor au fost confiscate diverse cantități din substanțele interzise vândute de către inculpați, iar sâmbătă unul dintre ei a fost prins în flagrant după ce a tranzacționat aproximativ 10 grame de cocaină.
Au fost puse în aplicare cinci mandate de percheziție fiind găsite și ridicate circa 140 grame canabis, 5 grame ciuperci halucinogene, un cântar de mare precizie, obiecte purtând urme de substanță, sume de bani în lei, precum și alte mijloace de probă.
Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Iași a dispus arestarea preventivă a inculpaților pentru o perioadă de 30 de zile.
Un cap de urs găsit de un silvicultor în nordul Greciei e subiectul unei anchete de proporții în această țară în care uciderea urșilor este considerată infracțiune.
Capul de urs a fost găsit la mijlocul săptămânii trecute.
În urma autopsiei (restul corpului a fost găsit la mai mulți metri de corp), s-a constatat că ursul fusese mai întâi împușcat în spate și în coapsă, iar după aceea a fost decapitat.
Vorbim despre un urs tânăr, în privința căruia grupul de activiști de mediu Callisto, o organizație non-guvernamentală extrem de vocală în privința drepturilor animalelor, a spus că va iniția toate demersurile pentru ca cei vinovați de această „crimă” să fie trași la răspundere.
O adevărată ură față de urșiDe altfel, și alte organizații non-guvernamentale au luat foc la auzul cumplitei știri.
Capul de urs a fost găsit într-o zonă muntoasă, lângă satul Livadero, în vestul țării.
În Grecia, există o adevărată aversiune față de urșii bruni, specia cea mai răspândită în această țară. Numai în 2025 au fost raportați mai multe cazuri de urși găsiți morți și având rănii provocate prin împușcare.
Recent, un pui de urs de numai șase luni a fost împușcat aproape de Kastoria, iar o mamă-urs a fost găsită moartă, cu cinci gloanțe în spate.
O catastrofă ecologicăUn mascul urs a fost găsit otrăvit, iar poliția investighează un caz de utilizare a momelii otrăvitoare.
ONG-uri de genul Callisto au tras în mod constant semnale de alarmă în privința uciderii urșilor, însă asta nu pare să-i intimideze pe cei care îi atacă în mod constant prin păduri.
Este vorba de o adevărată catastrofă ecologică în această ecuație om – urs, un subiect deosebit de grav în ceea ce privește drepturile animalelor.
Ministrul Alexandru Rogobete spune că este un pas necesar pentru oamenii care au nevoie de sprijin real atunci când viața devine fragilă.
Această strategie va avea un plan de implementare clar, cu obiective, termene și rezultate concrete pentru pacienți. „Nu doar discuții, ci schimbări vizibile”, a declarat Rogobete.
Colaborare între instituții și societatea civilăMinistrul a subliniat că este un semnal important: instituțiile statului și societatea civilă construiesc împreună, cu un obiectiv comun.
Specialiști din unități sanitare, organizații neguvernamentale, instituții cu responsabilitate directă și comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății lucrează la aceeași masă.
Rogobete s-a declarat bucuros să o aibă alături pe Julie Ling, director executiv al Asociației Europene de Îngrijiri Paliative. Ling este o voce respectată în Europa și aduce experiență și direcție strategică proiectului.
Rogobete: Un sistem de sănătate mai matur„Modul în care îngrijim oamenii când sunt vulnerabili spune totul despre maturitatea unui sistem de sănătate”, spune ministrul.
Prin acest efort comun, autoritățile pun bazele unor servicii mai accesibile, mai umane și mai apropiate de realitatea pacienților.
„Cu seriozitate, cu empatie și cu responsabilitate, construim un sistem de sănătate care contează cu adevărat pentru oameni”, a conchis Alexandru Rogobete.
Încă de acum, pe rețelele sociale, în presă și pe străzile orașului, observăm deja activități care seamănă izbitor cu o campanie electorală: afișe, evenimente publice, declarații politice și promisiuni de investiții. Dar suntem cu adevărat în campanie? Și mai important: ce au și ce nu au voie candidații să facă înainte de începerea campaniei oficiale?
Ce este precampania electorală și pot face candidații în această perioadăPrecampania electorală reprezintă perioada anterioară începerii oficiale a campaniei. Deși juridic termenul de „precampanie” nu apare în legislație, realitatea din teren a impus folosirea lui. În practică, precampania este perioada în care se face tot ceea ce în campanie ar fi interzis, limitat sau sancționat. Este spațiul ideal pentru construirea notorietății, testarea mesajelor și ocuparea vizuală a orașului, potrivit informațiilor juridice oferite de societatea de avocatură Buju Stanciu & Asociații.
Totodată, campania electorală este bine delimitată juridic. În această perioadă, partidele și candidații trebuie să respecte norme stricte privind afișajul, publicitatea, discursul electoral și, mai ales, finanțarea.
Reguli stricte în campanie, libertate în precampanieDiferențele sunt drastice. În campania oficială, afișele pot fi lipite doar în locurile special amenajate de primării, cu dimensiuni standard (maximum 50 x 35 cm), iar bannerele stradale de mari dimensiuni sunt interzise. Este interzisă folosirea combinațiilor de culori care reproduc drapelul României, iar orice material electoral trebuie să indice clar cine l-a produs.
În precampanie, aceste restricții nu există. Candidații pot amplasa bannere oriunde, în orice dimensiune, pot folosi simboluri naționale și pot organiza evenimente de promovare fără limitări. Un exemplu concret din precampania pentru București 2025 ilustrează perfect problema.
Mai mulți candidați și-au promovat imaginea prin campanii outdoor masive, dar fără a asocia clar sigla sau numele partidului. Pe panourile publicitare au apărut mesaje cu numele candidatului și sloganuri generice, dar menționarea partidului era abia vizibilă. Această practică se încadrează în ceea ce în spațiul internațional este numit „dark campaigning”: promovare foarte vizibilă publicului, dar cu identitatea politică aproape invizibilă sau intenționat ambiguă.
Problema transparenței financiareAceastă distincție pare să reprezinte un mare paradox al sistemului electoral. În campania oficială, fiecare candidat sau partid trebuie să deschidă un cont bancar dedicat și să efectueze toate cheltuielile prin acel cont, cu raportare periodică la Autoritatea Electorală Permanentă. Există plafoane legale clare și obligația de a detalia fiecare ban cheltuit.
În precampanie, cheltuielile făcute înainte de cele 30 de zile oficiale nu sunt considerate cheltuieli de campanie. Partidele pot investi în promovare, fără a se supune vreunui plafon legal. Aceste cheltuieli apar doar în raportările financiare anuale ale partidelor, de obicei publicate abia în aprilie anul următor. Alegătorul vede reclame, panouri, clipuri video sau conținut sponsorizat, dar nu poate ști nici cine a plătit pentru ele, nici dacă provin din surse private, donații, împrumuturi sau entități terțe.
„Fără transparență în precampanie, alegătorii nu pot ști cine finanțează candidații și din ce surse provin resursele folosite pentru promovare. Există foarte puține instrumente legale de control asupra banilor cheltuiți precampanie, ceea ce poate crea riscuri semnificative pentru integritatea procesului electoral”, avertizează Maria Văduva, avocat în cadrul Buju Stanciu & Asociații.
Vine Uniunea Europeană cu soluția?Pentru a combate această lipsă de transparență, Uniunea Europeană a adoptat Regulamentul 2024/900, care se aplică oricărei publicități politice, indiferent dacă e precampanie sau campanie, offline sau online.
Regulamentul cere etichetarea clară a materialelor cu mențiunea „Material publicitar politic”, indicarea identității sponsorului și a sumelor de finanțare, precum și precizarea dacă s-au folosit tehnici de „micro-targetare” a publicului. Publicul trebuie să știe când și de ce a fost selectat să vadă un anume mesaj, iar autoritățile pot controla dacă segmentarea respectă regulile UE privind protecția datelor și dacă nu sunt folosite criterii sensibile (precum orientarea politică, religia sau sănătatea).
Pentru alegerile prezidențiale din 2025, România a emis o ordonanță care include prevederile Regulamentului 2024/900 și stabilește amenzi între 15.000 și 50.000 de lei pentru nerespectarea regulilor.
Problema este că, momentan, aceste obligații se aplică explicit doar în timpul campaniei electorale oficiale. Deși regulamentul UE spune că se aplică și în precampanie, absența unui mecanism clar de control face ca respectarea să depindă în mare măsură de bunăvoința actorilor politici.
Pentru alegători, concluzia este simplă, dar esențială: campania reală a început deja, chiar dacă nu apare încă în calendarul oficial. Până când legislația va integra pe deplin și precampania, cea mai bună protecție rămâne vigilența. Informarea din surse diversificate și exercițiul constant al spiritului critic sunt instrumentele prin care cetățenii se pot feri de mesajele netransparente și de strategiile care operează în zona gri a comunicării politice.
