Este tot mai clar că România își consolidează poziția pe flancul estic european, iar contextul geostrategic mută domeniul Apărării în prim-plan, spune vicepreședintele USR, Dan Barna, la conferința de presă din deschiderea Congresului USR 2026, „Viitorul, acum”.
Dan Barna subliniază că noile priorităție europene în materie de securitate, buget, tranziție verde îi dau României un rol strategic tot mai important.
România, prioritate pe flancul estic„Acum vedem foarte clar că necesitatea securității și necesitatea Apărării a transformat politica aceasta într-o politică domestică de primă linie”, a declarat acesta.
În acest context, România „devine un actor relevant pe flancul estic”, spune Dan Barna, invocând declarațiile de joi de la Bruxelles: „Am văzut și ieri, în conferința de la Bruxelles, unde Ursula von der Leyen și comisarul Fitto au spus foarte clar: flancul estic al Uniunii Europene devine o prioritate”.
Eurodeputatul a subliniat și un semnal politic important:
„Primul premier care a fost invitat a fost premierul României, ceea ce arată o recunoaștere a poziției României în această nouă arhitectură cu care ne confruntăm”.
Moldova și Ucraina, „zone pentru care ne luptăm”Potrivit lui Barna, noul buget european este construit pe această logică strategică, iar România susține alocări clare pentru vecinătatea estică.
„Bugetul este construit pe această logică în care flancul estic e important și, în acest context, Moldova și Ucraina sunt zone pentru care ne luptăm (…) să primească alocări foarte clare în pilonul bugetar referitor la Europa globală”.
Acest al treilea pilon bugetar vizează extinderea și relația UE cu statele care aspiră la aderare sau sunt relevante strategic.
Tranziția verde și Valea JiuluiBarna a vorbit despre tranziția verde și transformarea economiei europene într-una neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon.
„Strategia (…) pentru care luptăm și noi este transformarea economiei europene într-o economie neutră (…) nu trebuie să se întâmple în detrimentul comunităților”, a spus Barna, făcând referire la zone precum Valea Jiului.
El a insistat asupra necesității finanțării reindustrializării moderne:
„Luptăm foarte mult să fie alocate sume distincte pentru reindustrializarea modernă a acestor comunități, tocmai pentru a reduce această percepție de lăsare în urmă a zonelor tradițional-industriale ale Europei și, în speță, ale României”.
Barna a avertizat că acest sentiment este „foarte mult speculat de către suveraniști extremiști”.
Banii trebuie să ajungă la comunitățiEurodeputatul a atras atenția și asupra riscului diminuării fondurilor de coeziune în noul cadru financiar.
„România a beneficiat (…) de fonduri de coeziune, care au făcut acea diferență (…) practic, fondurile europene au făcut schimbări importante”, a afirmat el.
În opinia sa, reducerea acestor fonduri ar avea consecințe politice și sociale serioase:
„În momentul în care s-ar muta accentul de pe coeziune doar pe Apărare sau doar pe zona de competitivitate, din nou ar rămâne componente importante din regiunile Europei marginalizate”.
Barna a explicat că noul buget european are trei piloni: planuri strategice naționale și regionale, competitivitate și „Europa globală”, iar acest model crește puterea guvernelor în administrarea fondurilor.
„În această discuție, foarte important ca regiunile să aibă un cuvânt de spus (…) banii trebuie să ajungă acolo, la firul ierbii, la comunități”.
USR vrea schimbarea regulilor de dezangajare a banilor europeniUn alt punct sensibil vizează regula de dezangajare a fondurilor europene.
Comisia propune reducerea termenului de utilizare a banilor de la regula N-2 sau N-3 la N-10 luni, dar Barna consideră că o astfel de schimbare ar lovi statele cu dificultăți administrative:
„Dacă în 10 luni nu reușești să recuperezi întârzierea, ai pierde banii. Or, lucrul ăsta ar fi o lovitură exact pentru economii, cum este și a României”.
„Poziționarea pe care eu o apăr foarte puternic în Parlamentul European este de a rămâne pe o regulă care și-a confirmat funcționalitatea. Acel N-3 (…) a arătat că statele pot avea o absorbție decentă”, spune Barna.
Mai multă putere pentru autoritățile localeDan Barna a pledat pentru implicarea directă a regiunilor și municipalităților în programarea fondurilor europene.
„Decizia asupra banilor să nu fie doar de la nivel național, ci să fie posibilă această comunicare de la nivelul municipalităților sau de la nivelul regiunilor”.
Daniil Medvedev, cap de serie 3, s-a impus după 82 de minute, profitând de greșelile canadianului în momentele-cheie ale meciului.
La 4-5, 30/40, în primul set, Auger-Aliassime a trimis o minge în afara terenului, oferindu-i lui Medvedev primul set. În setul secund, la 1-2, un alt forehand lung al canadianului a dus la un break care s-a dovedit a fi decisiv.
Auger-Aliassime a fost finalist la ediția precedentă a turneului de la Dubai.
„Au fost patru meciuri fantastice, probabil că am jucat mai bine cu fiecare partidă, astăzi fiind cea mai bună performanță. Dacă voi putea să joc și mai bine mâine, voi avea șanse să câștig, și asta voi încerca să fac”, a declarat Daniil Medvedev, la finalul meciului.
Rivalul său din finală, programată sâmbătă, va fi câștigătorul partidei dintre Andrey Rublev și Tallon Griekspoor.
Pentru Medvedev, acesta este al doilea meci pentru trofeu din acest sezon, după ce a cucerit titlul de la Brisbane în ianuarie.
Prin succesul de vineri, rusul a ajuns la 13 victorii și 3 înfrângeri în 2026.
Medvedev are 22 de titluri în circuitul ATP. La Dubai, are șansa să câștige pentru prima dată un turneu de două ori în carieră.
După două treime fără gol marcat, echipa României făcut diferența în ultima parte a jocului, dominând clar pe final.
Scorul a fost deschis în minutul 42:24 de Reka Petho, care a punctat pentru 1-0, din pasa oferită de Maissa Simina.
România a gestionat apoi avantajul, iar în minutul 55:22 Julia Bende a închis tabela, stabilind scorul final, 2-0, după o acțiune la care au mai contribuit Timea Csiszer și Daniela Sabalin.
Reprezentativa României s-a impus și la capitolul șuturi pe poartă: 29-26 (11-12, 7-8, 11-6).
În plus, echipa tricoloră a reușit să neutralizeze ambele perioade de superioritate numerică ale Thailandei.
Grație succesului, al treilea, în patru partide, România ajunge pe prima poziție a clasamentului, cu 8 puncte.
Devansează, astfel, Thailanda (7 puncte) și Turcia (6 puncte), care joacă în al doilea meci al zilei, contra Bulgariei, de la ora 17:00.
Duelul Serbia – Croația închide ziua, de la ora 20:30.
România mai are de jucat contra Croației, în ultimul meci al turneului, programat duminică, de la ora 20:30.
Prim clasată promovează în Divizia II / Grupa B.
Ziua începe de obicei la fel: alarmă, scroll, grabă. Până ajungeți cu adevărat „treji”, corpul vostru a ratat deja cel mai important moment al dimineții.
Este vorba despre primul contact cu lumina naturală a zilei.
Când lumina naturală vă atinge ochii la primele ore ale dimineții, creierul primește un semnal clar: ziua a început. De aici, ceasul vostru intern pornește un lanț de reacții. Hormonii, temperatura corpului, senzația de foame și capacitatea de concentrare se reorganizează în jurul acelui semnal.
Dacă ratați acea fereastră, corpul vostru își petrece restul zilei încercând să recupereze. Energia scăzută, pofta de mâncare dezordonată și somnul prost pot fi consecințe directe.
De ce îl ignorațiMajoritatea oamenilor nu văd cu adevărat lumina dimineții. Trec prin ea în drum spre cafea, spre telefon, spre „viața reală”. Intervalul scurt dintre noapte și zi, când lumea abia se trezește, trece neobservat.
Nu e nevoie de un ritual complicat. Nu de o baie rece sau de un ceai detoxifiant. Este vorba despre un obicei simplu: câteva minute afară sau lângă o fereastră, înainte ca ziua să înceapă.
Generații întregi au trăit în sincron cu lumina naturală fără să știe că fac ceva benefic. Era pur și simplu modul în care ziua începea. Lumina artificială, telefoanele și perdelele opace au rupt această conexiune.
Ritmul circadian, ceasul intern al corpului, funcționează de sute de mii de ani pe același principiu. Lumina dimineții îl resetează. Fără ea, corpul vostru navighează în ceață.
Ce puteți faceÎnainte de prima cafea, ieșiți câteva minute afară. Sau deschideți larg perdelele și stați lângă fereastră. Câteva minute sunt suficiente pentru ca semnalul să ajungă unde trebuie.
Este cel mai simplu obicei pe care îl puteți adăuga dimineții voastre. Și cel mai ignorat.
Romgaz, principalul producător de gaze naturale din România, dar și de energie electrică, și furnizor de gaze naturale și principalul operator de înmagazinare a gazelor și partener egal cu OMV Petrom în proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, a raportat rezultate financiare pozitive, chiar dacă producția de gaze și energie a fost în scădere.
Astfel, potrivit raportului consolidat preliminar, performanțele financiare preliminare ale Grupului Romgaz în anul încheiat la 31 decembrie 2025 au fost influențate de o serie de factori, respectiv:
Totuși, veniturile totale au avansat în 2025 cu 167,56 milioane lei, înregistrând o creștere de 1,96%, evoluție influențată de:
Potrivit companiei raportat la trimestrul al treilea al anului 2025, cifra de afaceri realizată în trimestrul al patrulea a fost mai mare cu 9,92%.
În ceea ce privește cheltuieli totale, acestea au scăzut în anul 2025 cu 1,44% (71,22 milioane lei), influențate în principal de scăderea cheltuielilor cu impozitele și taxele care au înregistrat o scădere semnificativă față de perioada similară anterioară, de 462,12 milioane lei (-25,30%). Diminuarea se datorează volumelor de gaze mai ridicate livrate în anul 2025 la preț reglementat față de anul anterior. Veniturile din gaze vândute la preț reglementat sunt scutite de impozitul pe venitul suplimentar, reducerea acestui impozit în 2025 față de 2024 fiind de 434,17 milioane lei (-36,14%).
Astfel, profitul net consolidat al anului 2025 de 3,34 miliarde de lei, cu 4,39% mai mare, respectiv cu 140,61 milioane lei, comparativ cu anul anterior.
Centrala de la Iernut, finalizată în proporție de aproximativ 97,5%La capitolul venituri, Romgaz raportează și suma încasată în anul încheiat la 31 decembrie 2025, ca urmare a executării garanției de bună execuție constituite de Duro Felguera în baza contractului de lucrări pentru finalizarea noii centrale de la Iernut, contract reziliat a doua oara cu compania spaniolă, în septembrie, rezilierea devenind efectivă în luna octombrie 2025.
Este vorba de 60,06 milioane lei deja încasați, iar în prezent se derulează proceduri pentru încasarea restului de 28,86 milioane lei reprezentând garanție de bună execuție, emitentul poliței refuzând să dea curs notificării de executare transmise de Romgaz.
Pentru construcția noii centrale electrice cu ciclu combinat cu turbine pe gaze de la Iernut, cu o capacitate instalată de 430 MW, a fost investită suma de 104,93 milioane lei. La 31 decembrie 2025, noua centrală este finalizată în proporție de aproximativ 97,5%. Pentru finalizarea centralei, Romgaz a constituit o echipă de proiect ce are ca obiectiv principal punerea în funcțiune a centralei până la finalul anului 2026.
În ceea ce privește proiectul major de exploatare a gazelor din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep, o investiție totală de 4 miliarde de euro împărțită egal cu partenerul OMV Petrom, care e și operator, acesta a contribuit la creșterea totalului activelor imobilizate de 22,92%, adică cu 3,2 miliarde de lei. Creșterea este generată, în principal, de investițiile realizate în cursul anului 2025 în dezvoltarea proiectului Neptun Deep (2,71 miliarde de lei), conform companiei.
„Referitor la informația privind plângerea penală a AEP în legătură cu campania mea electorală, aceasta nu este o știre nouă, ci preluarea unei știri din aprilie 2025. Chestiunea importantă nu este persoana mea, ci funcționarea instituțiilor, care caută virgule lipsă în documente și se fac că nu văd fapte vizibile de pe Lună. AEP nu a înțeles nici în 2025 donațiile online, deși și în campaniile din 2016 și 2020 mi-a aplicat aceleași amenzi, anulate ulterior de instanță, și a făcut aceleași plângeri penale, cu care nu s-a întâmplat nimic. Dar nu a văzut nicio neregulă în finanțarea campaniei lui Călin Georgescu”, spune președintele Nicușor Dan, pe X.
Potrivit președintelui, ANI a făcut un raport în 2022 în care l-a declarat incompatibil și în conflict de interese, însă raportul a fost anulat de instanță, și a făcut o plângere penală cu care nu s-a întâmplat nimic.
„Dar nu-mi aduc aminte să fi găsit în ultimii ani vreun funcționar public sau vreun politician care să nu își poată justifica averea, deși e suficient să te uiți la mașinile din parcările marilor primării. Nu mai vorbesc de ISC, care nu vede construcțiile ilegale nici când i le sesizezi, dar hărțuiește exact primăriile și funcționarii care respectă legea. Boala este lungă, complicitățile sunt mari și sudate în timp, de aceea este nevoie de mult efort și de timp pentru a reforma instituțiile”, mai spune Dan.
Autoritatea Electorală Permanentă a sesizat Parchetul General privind finanțarea campaniei electorale a președintelui Nicușor Dan, potrivit unui document semnat de președintele AEP, Adrian Țuțuianu (PSD), consultat de G4Media.
Documentul menționează că, „în urma apariției unor suspiciuni privind săvârșirea unor fapte penale, Autoritatea Electorală Permanentă a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”.
Referitor la informația privind plângerea penală a AEP în legătură cu campania mea electorală, aceasta nu este o știre nouă, ci preluarea unei știri din aprilie 2025. Chestiunea importantă nu este persoana mea, ci funcționarea instituțiilor, care caută virgule lipsă în documente…
— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) February 27, 2026
În UEFA Europa League, echpa românului Ionuț Radu, Celta Vigo, va înfrunta în optimile de finală formația franceză Olympique Lyon.
Formația din La Liga a ajuns în această fază după ce a trecut în play-off de PAOK Salonic, echipa pregătită de Răzvan Lucescu.
O altă confruntare atractivă se va disputa în Italia, între Bologna FC și AS Roma. Totodată, Lille OSC, care a eliminat-o în play-off pe Steaua Roșie Belgrad, va întâlni principala favorită la trofeu, Aston Villa.
Pe lista duelurilor tari se mai află confruntarea dintre VfB Stuttgart și FC Porto. Nottingham Forest va da piept cu FC Midtjylland, după ce danezii s-au impus pe „City Ground” în faza grupei.
Programul optimilor Europa League:
KRC Genk – SC Freiburg
Bologna – AS Roma
Ferencvárosi TC – SC Braga
Stuttgart – Porto
Panathinaikos FC – Real Betis
Nottingham Forest – Midtjylland
Celta Vigo – Lyon
Lille – Aston Villa
Tragerea la sorți a fost efectuată de fostul internațional portughez Maniche, câștigător al Cupei UEFA în 2003 cu FC Porto.
În faza optimilor, echipele clasate în top 8 în grupă vor disputa manșa retur pe teren propriu.
Programul fazelor superioare – Europa League:
Optimi: 12 martie / 19 martie
Sferturi: 9 aprilie / 16 aprilie
Semifinale: 30 aprilie / 7 mai
Finala: 20 mai, la Istanbul (Turcia)
UEFA Conference League: trei români în cursa pentru trofeuTot la Nyon a avut loc și tragerea la sorți pentru optimile Conference League.
Rayo Vallecano, echipa lui Andrei Rațiu, va înfrunta formația turcă Samsunspor. AEK Atena, cu Răzvan Marin în lot, va juca împotriva slovenilor de la NK Celje. Iar Raków Częstochowa, echipă la care evoluează Bogdan Racovițan, va avea o misiune dificilă contra italienilor de la ACF Fiorentina.
Meciurile din optimile Conference League:
AEK Larnaca – Crystal Palace
1. FSV Mainz 05 – SK Sigma Olomouc
Șahtior Donețk – Lech Poznań
Rayo Vallecano – Samsunspor
Sparta Praga – AZ Alkmaar
Celje – AEK Atena
HNK Rijeka – RC Strasbourg
Fiorentina – Raków Częstochowa
Tragerea la sorți a fost efectuată de portarul portughez Rui Patrício, câștigător al trofeului Conference League în 2022, cu AS Roma.
Programul fazelor superioare – Conference League:
Optimi: 12 / 19 martie
Sferturi: 9 / 16 aprilie
Semifinale: 30 aprilie / 7 mai
Finala: 27 mai, la Leipzig (Germania).
„Prima lună cu excedent bugetar din 2019: o nouă confirmare a managementului mai bun al finanțelor publice. Un rezultat al prudenței și responsabilității, care ne obligă în continuare”, a transmis Nazare, vineri, pe Facebook.
Potrivit acestuia, execuția bugetului general consolidat arată o îmbunătățire semnificativă a colectării veniturilor și o gestionare prudentă a cheltuielilor.
„Luna ianuarie 2026 marchează un nou moment important pentru finanțele publice: execuția bugetului general consolidat s-a încheiat cu excedent de 0,85 miliarde lei, respectiv 0,04% din PIB. Este prima lună ianuarie cu excedent după 2019, în contextul în care, în ianuarie 2025, România înregistra un deficit de 11 miliarde lei”, a precizat ministrul.
Factorii de la baza excedentului bugetarEl a explicat că la baza acestui rezultat au stat mai mulți factori:
„O colectare a veniturilor semnificativ mai bună: 55,12 miliarde lei, +17,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, cu încasări record la TVA (+23,9% net). O gestionare prudentă a cheltuielilor: acestea, în total, au scăzut cu 6%, fără a afecta investițiile, care continuă să fie susținute în principal din fonduri europene. Rambursările de TVA au crescut cu 1 miliard de lei și au ajuns la 4,73 miliarde lei, sprijinind lichiditatea companiilor”.
Nazare susține că această execuție „arată reziliență și responsabilitate în administrarea finanțelor publice”, iar ajustarea structurală, bazată pe venituri solide și controlul cheltuielilor curente, „consolidează încrederea piețelor și investitorilor și reduce costurile de finanțare pentru România”.
Bugetul din 2026, o îmbinare între „prudență fiscală și dinamism”Ministrul Finanțelor arată că bugetul pentru 2026 va continua aceeași direcție.
„De aceea, bugetul pentru 2026 va urmări în continuare să îmbine prudența fiscală cu dinamismul economic. Ne vom asigura că investițiile publice rămân puternice, cu accent pe proiecte de infrastructură, modernizare și dezvoltare strategică, în special prin fondurile europene. Prin această abordare, România generează bani în economia reală şi devine mai atractivă pentru capitalul internațional. Stabilitatea finanțelor publice trebuie să fie fundamentul încrederii și predictibilității pe termen lung”, a transmis Nazare.
Șefa Inspecției Judiciare, Roxana Petcu, a respins criticile privind activitatea instituției, afirmând că verificările au fost efectuate constant și că atacurile la adresa Inspecției Judiciare ar avea mai degrabă o componentă politică.
Întrebată despre acuzațiile potrivit cărora instituția nu și-ar face treaba, Roxana Petcu a declarat tranșant:
„Nu, am făcut verificările și le facem de fiecare dată. Sincer, eu nu am înțeles nici astăzi ce a avut cu noi. Eu suspectez că mai degrabă în zona dumnealui au fost cetățeni nemulțumiți de interacțiunea cu noi și care probabil i-au… e urâtă expresia, dar, da, i-au băgat în cap (această idee, n. red.)”.
Despre candidații la funcțiile de procuror-șef: „E bine că au fost mulți”Roxana Petcu a fost întrebată și dacă a urmărit interviurile candidaților pentru funcțiile de procuror-șef.
„În bună măsură, da”, a răspuns aceasta, după care a aplaudat faptul că au fost mulți candidați:
„Eu am fost foarte bucuroasă în primul rând pentru că am văzut că au fost mulți candidați. Ceea ce e un lucru bun”.
Despre imaginea generală a Ministerului Public, Petcu a apreciat că tabloul a fost „foarte divers oferit de procurorii noștri”, adăugând: „Și e foarte bine că e un tablou divers”.
„Suntem și procurori, și judecători, suntem inspectori împreun㔄Știți că Inspecția Judiciară este singura instituție care adună laolaltă atât procuror,i cât și judecători. Noi suntem împreună, suntem inspectori și unii, și ceilalți și verificările și controalele pe care le facem, le facem și la instanțe, și la parchete”.
Aceasta a făcut referire și la criticile anterioare legate de lipsa unui contracandidat în alte proceduri:
„Nu că ar fi fost un lucru rău dacă era unul singur, pentru că, apropo de criticile care mi s-au dus și mie, și bineînțeles doamnei Savonea, că n-am avut contracandidat. Și eram noi de vină că n-am avut contracandidat! Mă rog!”.
Totuși, Roxana Petcu a sugerat că procedura ar fi trebuit să rămână strict profesională:
„E bine că au fost oameni care s-au considerat îndreptățiți să participe la această procedură. Acum, că unii au folosit această oportunitate pentru a-și exprima și a-și manifesta critici și așa mai departe… Nu știu dacă procedura aceasta era despre acest lucru”.
În opinia sa, competiția ar fi trebuit să vizeze în primul rând proiectele manageriale:
„Cred că mai degrabă era despre modul cum dorești să conduci niște unități de parchet. Unii s-au descurcat mai bine, alții s-au descurcat mai puțin bine. Așa e într-o competiție, presupun”.
Conform actului normativ, persoanele cu handicap grav sau accentuat și reprezentanții lor legali beneficiază de reduceri semnificative la impozitul pe clădiri, terenuri și mijloace de transport:
1. Clădiri și terenuri
Handicap grav: reducere de 50% pentru clădirea folosită ca domiciliu și terenul aferent, pe perioada îngrijirii și supravegherii.
Handicap accentuat: reducere de 25% pentru clădirea folosită ca domiciliu și terenul aferent.
Reducerea se aplică pentru întreaga clădire și teren deținute în comun cu soțul/soția. Dacă o parte din proprietate aparține unor terți, reducerea nu se aplică pentru cota acestora.
2. Mijloace de transport cu capacitate cilindrică < 2000 cmc
Handicap grav: reducere de 50% pentru un singur vehicul.
Handicap accentuat: reducere de 25% pentru un singur vehicul.
Reducerea se acordă pe baza documentelor justificative valabile la 31 decembrie a anului fiscal anterior și se aplică începând cu luna următoare depunerii acestora.
De reducerea taxelor și impozitelor locale în cotele stabilite de Guvern vor beneficia peste 70% din totalul persoanelor cu dizabilități din România.
Reduceri pentru clădirile vechiOrdonanța stabilește cote de reducere pentru clădirile vechi, în funcție de vechimea acestora la 1 ianuarie a anului fiscal de referință:
15% pentru clădiri între 50 și 100 de ani.
25% pentru clădiri de peste 100 de ani.
În cazul lucrărilor de renovare majoră, anul finalizării se actualizează, dacă valoarea clădirii crește cu cel puțin 50%, incluzând intervenții asupra structurii și îmbunătățirea performanței energetice sau calității arhitectural-ambientale.
Ajustarea cotelor suplimentare la taxe și impoziteAutoritățile locale pot reduce cotele adiționale la impozitele și taxele locale în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a ordonanței, dar nu sub cota standard prevăzută de lege.
Sumele plătite în plus vor fi regularizate sau restituite conform legislației.
Baze sportive construite de terți și administrate de asociații sau fundații pot fi scutite de impozite și taxe locale, până la 5% din impozitele și taxele încasate anterior, prin decizie a autorităților locale.
Judecătoarea Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare, a vorbit în cadrul emisiunii OFF The Record de la MEDIAFAX, despre modul în care sunt desemnați procurorii care anchetează magistrații și cum acest mecanism afectează independența justiției.
Întrebată dacă are încredere ca magistrații să fie anchetați de DNA, Roxana Petcu a declarat că problema nu ține de DNA sau de alte structuri, ci de modul în care se fac desemnările.
„Discuția în realitate nu e despre DNA sau Parchetul General sau ce structuri se fac. Discuția este alta, după părerea mea. Pe cine deranjează că desemnarea procurorilor în aceste structuri, care sunt competente să verifice și să ancheteze magistrații, ar avea plenul Consiliului Superior, deci și judecătorii, un cuvânt de spus?”, a spus aceasta.
Roxana Petcu a mai spus că implicarea judecătorilor în desemnarea procurorilor care anchetează colegi este un aspect foarte important pentru a păstra un proces echitabil.
„Pentru că astea sunt singura diferență. Până la o structură aia, SIIJ sau cum se cheamă acum, din parchetul general, putea fi mutat la DNA. Dar să facem desemnarea acelor procurori, cum se face și astăzi? Ce așteptări ar putea avea la un proces echitabil, câtă vreme se duce în fața unui judecător, pe care l-ar putea ancheta chiar procurorul care i-a făcut lui rechizitoriu? De ce nu ne uităm și din partea cealaltă? Că până la urmă vorbim despre dreptul la un proces echitabil al tuturor cetățenilor. Dreptul acesta la un proces echitabil e o garanție pentru dânșii, nu pentru noi neapărat.”, a spus ea.
„E normal ca judecătorul în sala de judecată, care alege și decide în funcție de ce îi se spune, de avocatul inculpatului și de procuror. Dar acel procuror, structura de parchet în care dumneavoastră lui provine, dacă nu-i convine soluția judecătorului, mâine să-i facă dosar penal, că reamintim discuția cu câmpul tactic. Cum poți să mai ai vreo șansă la un proces echitabil în condițiile astea? Simplul fapt că un astfel de sistem există și dacă nu îi se dă curs. Și dacă oamenii sunt toți de bună credință. Și doar simpla lui existență pune în discuție independența și percepția de independență.”, a mai declarat ea în emisiunea OFF The Record.
Judecătoarea Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare, a vorbit în cadrul emisiunii OFF The Record de la MEDIAFAX, despre modul în care sunt desemnați procurorii care anchetează magistrații și cum acest mecanism afectează independența justiției.
Întrebată dacă are încredere ca magistrații să fie anchetați de DNA, Roxana Petcu a declarat că problema nu ține de DNA sau de alte structuri, ci de modul în care se fac desemnările.
„Discuția în realitate nu e despre DNA sau Parchetul General sau ce structuri se fac. Discuția este alta, după părerea mea. Pe cine deranjează că desemnarea procurorilor în aceste structuri, care sunt competente să verifice și să ancheteze magistrații, ar avea plenul Consiliului Superior, deci și judecătorii, un cuvânt de spus?”, a spus aceasta.
Șefa Inspecției judiciare despre cazurile de corupție din justiție: Eu nu cunosc, poate există mai puținăJudecătorul Roxana Petcu, inspectorul șef al Inspecției Judiciare, a făcut declarația în cadrul emisiunii Off The Record cu Sorina Matei.
„Dacă există corupție în justiție, noi, judecătorii, suntem primii care ne dorim să se curețe. (…) Noi inspecția facem controale, monitorizări, poate de aceea nu mai sunt atâtea cauze (…) Eu nu cunosc (cazuri de corupție în sistem n.r.) …nu am mai observat cazuri ridicate de presă (…) poate există, poate există mai puțină”, a explicat judecătorul Roxana Petcu.
Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare: Funcțiile mari din parchete sunt singurele în care e implicat factorul politicJudecătoarea Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare din România, a vorbit vineri, în cadrul emisiunii OFF The Record de la MEDIAFAX, despre modul în care sunt selectați procurorii șefi și cum se îmbină criteriile profesionale cu factorul politic în numirile din parchete.
Ea a declarat că selecția pentru funcțiile de conducere nu este arbitrară și implică proceduri stabilite legal, atât scrise, cât și interviuri.
„De exemplu, ca să fii procuror șef la un parchet de pe lângă judecătorie, dai examen. Și scris și interviu. Scris din management, regulamente, parchete și așa mai departe. Sau ca să fii șef la un parchet de pe lângă parchetul curții de apel, trebuie să ai gradul de procuror de Curte de Apel. Și condițiile sunt mai, cum să spun, pe selecție de-asta profesionistă.”, a spus ea.
Roxana Petcu: Inspecția Judiciară a ajuns temă de campanie electoralăJudecătoarea Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare, a vorbit în emisiunea OFF The Record de la Mediafax despre rolul instituției pe care o conduce și despre criticile apărute în spațiul public, mai ales în perioada campaniilor electorale.
Roxana Petcu a spus că a rămas surprinsă să vadă că Inspecția Judiciară a ajuns temă de campanie electorală, în condițiile în care instituția este una discretă și specializată.
„Reamintesc doar că încă din campania electorală, Inspecția Judiciară devenise temă de campanie. Eu mulțumesc faptului că noi suntem totuși o instituție discretă și destul de nișă. Nu știe foarte multă lume despre Inspecția Judiciară. Cu ocazia aceasta, lumea află despre noi și eu mulțumesc pentru că ne-am făcut notorietate. E bine.”, a spus Roxana Petcu.
Șefa Inspecției Judiciare, despre grupul de lucru pentru Justiție format la Guvern: Măsurile se iau fără niciun fel de consultare sau analizăÎntrebată despre grupul de lucru format la Guvern, pentru a genera noi propuneri legislative în Justiție, Inspectorul-șef al Inspecției Judiciare, Roxana Petcu, spune că măsurile în Justiție se hotărăsc fără o analiză.
„Este foarte clar că suntem într-o lipsă completă a predictibilității. Adică mi se pare că să iau măsurile fără niciun fel de consultare, fără niciun fel de studiu de fezabilitate, fără niciun fel de analiză. Și da, eu cred că în momentul acesta ne putem aștepta la orice. Pentru că poate din acest grup vor ieși niște proiecte și peste trei luni mai sunt niște cetățeni care se supără. Și o să spună că nu sunt bune. Mai facem niște legii și peste patru luni, și peste șase luni, și tot așa. Și o ținem într-o legislație.
Nu mă înțelegeți greșit. Eu chiar cred în faptul că nu este normal nici ca magistrații să-și facă legile. Că nu despre asta e vorba. Puterea legislativă, dar avem o putere legislativă. Hai să respectăm regulile jocului”, a declarat Roxana Petcu, Inspectorul-șef al Inspecției Judiciare.
Șefa Inspecției Judiciare: Dacă președinția României face un referendum să vadă care-i treaba justiției, să facă și justiția un referendum să vadă care-i treaba la președințieȘefa Inspecției Judiciare, Roxana Petcu, și-a exprimat dezacordul total față de ideea organizării unui referendum în rândul magistraților cu privire la starea Justiției din România. Judecătoarea a spus că probabil președintele Nicușor Dan a avut ca inspirație referendumurile locale. Roxana Petcu a vorbit și de o reciprocitate pe acestă temă.
„Dar eu propun că dacă președinția României face un referendum să vadă care-i treaba justiției, să facă și justiția un referendum să vadă care-i treaba la președinție. Așa-i corect. Dacă tot migrăm de la unii la ceilalți, haideți să facă justiția un referendum, de exemplu, să vedem poporul oare e mulțumit de măsurile luate de guvern. De ce n-am face și noi un astfel de referendum? Adică, mi se pare că suntem deja într-o zonă în care nimeni nu mai respectă niște reguli pe care le avem. Nu suntem într-un stat fără reguli. Suntem într-un stat de drept”, a afirmat Roxana Petcu.
Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare din România: A modifica pensiile magistraților este o scădere a statutuluiJudecătoarea Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare, a vorbit despre reforma pensiilor de serviciu ale magistraților în cadrul emisiunii OFF The Record de la Mediafax.
Declarațiile au venit după ce președintele Nicusor Dan a promulgat vineri legea privind pensiile speciale ale magistraților, în ciuda solicitărilor venite din partea sistemului judiciar de a retrimite proiectul în Parlament.
Roxana Petcu a explicat că dezbaterea despre pensiile magistraților nu este una nouă și că tema a fost intens politizată în ultimii ani.
Ea a spus că discuția a apărut inițial în contextul Planului Național de Redresare și Reziliență și că legătura dintre relansarea economică și pensiile magistraților nu a fost clar explicată.
Știrea inițială:„Dreptatea este ca sănătatea lumii. Fără ea, totul se îmbolnăvește”, spunea Nicolae Iorga. În România, nu numai justițiabilii au nevoie de dreptate, ci și magistrații.
Cine și cum îi verifică pe cei care împart dreptatea, ce răspundere a magistraților există în România, ce a descoperit Inspecția Judiciară după documentarul Recorder, cât de „terorizați” sunt procurorii și judecătorii în România, au încredere judecătorii să fie anchetați din nou de DNA, câtă corupție există în Justiție și ce reforme sunt necesare – despre toate aceste teme discutăm cu judecătorul Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare din România.
Emisiunea poate fi urmărită, de la ora 13:00, live, pe canalele de YouTube și Facebook ale Mediafax.
