Conform NBC News, Taylor Swift adaugă un nou capitol carierei sale odată cu lansarea albumului „The Life of a Showgirl”.
Discul devine disponibil de vineri, iar fanii au aşteptat momentul pregătiţi să rămână treji până târziu pentru a asculta noile piese.
Noul material discografic este însoţit de o estetică vizuală puternic marcată de nuanţe de portocaliu şi verde mentă.
Pe coperta albumului, Swift apare semi-scufundată în apă, purtând un top strălucitor, cu titlul „The Life of a Showgirl” scris în litere portocalii cu sclipici.
Artista a dezvăluit coperta şi titlul albumului într-un episod al podcastului „New Heights”, găzduit de logodnicul ei, jucătorul de fotbal american retras Travis Kelce, şi fratele acestuia, Jason Kelce.
Reacţia lui Jason a fost una entuziastă, în timp ce Swift a confirmat: „Acesta este noul meu album.”
„The Life of a Showgirl” marchează cel de-al 12-lea album de studio al cântăreţei, consolidându-i statutul de una dintre cele mai influente figuri din industria muzicală globală.
Articolul Taylor Swift lansează albumul „The Life of a Showgirl”. Este cel de-al 12-lea album de studio al artistei apare prima dată în Mediafax.
Directorul de buget al Casei Albe, Russ Vought, a declarat că administraţia Trump va reţine 2,1 miliarde de dolari pentru proiectele de infrastructură din Chicago, extinzând luptele pentru finanţare care au vizat zonele democrate în timpul închiderii guvernului, potrivit AP. Suspendarea afectează un plan mult aşteptat de extindere a trenului Red Line din oraş.
Vought a scris vineri pe reţelele de socializare că banii au fost „pusi în aşteptare pentru a se asigura că finanţarea nu circulă prin contracte bazate pe rasă”. Vought a făcut un anunţ similar la începutul acestei săptămâni în ceea ce priveşte New York-ul, unde a spus că 18 miliarde de dolari pentru infrastructură vor fi suspendaţi, inclusiv finanţarea pentru un nou tunel feroviar sub râul Hudson.
Criticii susţin că suspendarea fondurilor este o armă politică îndreptată împotriva democraţilor. Liderul senatorial Chuck Schumer a avertizat că blocajul va afecta milioane de navetişti şi va stopa crearea a zeci de mii de locuri de muncă.
„Obstrucţionarea acestor proiecte este o prostie şi contraproductivă”, a transmis Schumer pe platforma X.
În timp ce administraţia Trump îşi justifică deciziile prin argumente legate de legalitatea contractelor, închiderea guvernului paralizează şi verificările oficiale ale Departamentului Transporturilor, împingând astfel în impas proiecte considerate vitale pentru economia locală şi naţională.
Articolul Proiectele de infrastructură, în impas. Administrația Trump oprește miliarde pentru orașele democrate apare prima dată în Mediafax.
Lansată în 2021 în cadrul Iniţiativei de Finanţare a Programului ONU pentru Mediu, NZBA şi-a propus să convingă băncile să reducă amprenta de carbon a împrumuturilor şi investiţiilor lor şi să contribuie la tranziţia către o economie cu emisii net zero până în 2050.
La apogeul său, grupul număra aproape 150 de membri, însă alianţa pierdea membri de la sfârşitul anului trecut, după ce Donald Trump a câştigat alegerile prezidenţiale din SUA cu mantra sa „forează, forează” care promova producţia de petrol şi gaze.
Alianţa şi-a întrerupt activităţile la sfârşitul lunii august în aşteptarea rezultatului votului membrilor săi.
„Membrii Alianţei Bancare Net-Zero (NZBA) au votat pentru tranziţia de la o alianţă bazată pe membri şi stabilirea îndrumărilor acesteia ca un cadru”, a declarat un purtător de cuvânt al NZBA într-un comunicat.
„Ca urmare a acestei decizii, NZBA îşi va înceta imediat operaţiunile”, a declarat purtătorul de cuvânt.
NZBA a declarat că băncile pot utiliza în continuare „Ghidul pentru stabilirea obiectivelor climatice pentru bănci” al iniţiativei, care se concentrează pe obiectivele de decarbonizare.
„Băncile individuale din întreaga lume pot continua să utilizeze şi să consulte aceste resurse pentru a-şi dezvolta şi implementa propriile planuri de tranziţie către zero emisii net”, se arată în comunicat.
Şase bănci majore din SUA – inclusiv JPMorgan Chase, Goldman Sachs şi Bank of America – părăsiseră deja alianţa după alegerea lui Trump, urmate de creditorii canadieni şi japonezi.
Articolul Alianţa bancară pentru climă, susţinută de ONU, îşi încetează operaţiunile apare prima dată în Mediafax.
„Ştiţi câte vieţi ar putea lua o rachetă Oreshnik, domnule Neamţu?”, îl întreabă, George Gima pe preşedintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor, Mihail Neamţu.
„Nu e prima dată când Mihail Neamţu, preşedintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor, coboară nivelul funcţiei pe care o ocupă. De la poze trucate cu Oana Ţoiu, la jigniri aduse românilor, până la poziţii putiniste repetate. Şi de fiecare dată parcă vrea să ne demonstreze ca poate fi mai rău. A depăşit orice limită acum. Să sugerezi, ca parlamentar român, că o rachetă hipersonică rusească „ar putea schimba puţin lucrurile” în Ucraina este de o iresponsabilitate cruntă. O astfel de armă nu „schimbă lucruri”, ci ia vieţile oamenilor nevinovaţi, distruge oraşe, aduce şi mai multă teroare peste un popor care zilnic trăieşte sub ameninţarea bombelor lui Putin – omul pe care, se pare, îl admiraţi atât”, spune deputatul USR, George Gima.
Acesta adaugă că România nu poate fi reprezentată în fruntea Comisiei de Cultură de un om „care legitimează propaganda şi armele Kremlinului”.
Astfel, Gima îi cere public demisia lui Neamţu din funcţia de preşedinte al Comisiei de Cultură.„Este o chestiune de demnitate, de respect pentru vieţile pierdute în Ucraina şi pentru valorile democratice pe care România le apără ca membru NATO şi UE. Domnule Neamţu, domnilor de la AUR, e destul! Ar trebui să fie nişte limite şi pentru voi”, mai spune deputatul USR.
Neamţu a sugerat, într-o discuţie cu politologul Dan Dungaciu, într-un mod ambiguu, că o rachetă hipersonică rusească Oreşnik, „ar putea schimba puţin lucrurile” în conflictul din Ucraina, insinuând astfel o posibilă utilizare a acestei arme pentru a pune capăt războiului.
Articolul USR cere demisia preşedintelui Comisiei de Cultură, Mihail Neamțu: Ştiţi câte vieţi ar putea lua o rachetă Oreshnik? apare prima dată în Mediafax.
Ucrainenii anunţă că Rusia a lansat în noaptea de joi spre vineri „cel mai mare atac” asupra unităţilor de producţie de gaze din Ucraina de la începutul invaziei din 2022. 35 de rachete şi 60 de drone au fost folosite în acest atac, care a avariat o parte semnificativă a instalaţiilor ucrainene.
„Unele dintre pagube sunt critice”, a declarat directorul general al Naftogaz, Serghei Koretsky, potrivit Le Figaro.
Directorul general a denunţat „terorismul deliberat” al Moscovei care vizează unităţi civile.
Articolul Ruşii sunt acuzaţi că au lansat „cel mai mare atac” asupra unităţilor de producţie-distribuţie gaze apare prima dată în Mediafax.
Compania de stat Transelectrica marchează aniversarea de 25 de ani printr-un val de investiții fără precedent în infrastructura energetică a României. Astfel, operatorul național de transport al energiei electrice accelerează ritmul lucrărilor și pregătește șantiere strategice, menite să întărească securitatea energetică, să faciliteze integrarea producției regenerabile și să crească interconectivitatea cu statele vecine.
Rezultatul așteptat este dezvoltarea, modernizarea și retehnologizarea integrală a parcului de instalații.
Peste trei sferturi din instalații, modernizatePotrivit companiei, în prezent, peste 75% din totalul instalațiilor au trecut printr-un proces de modernizare, iar în restul situațiilor se derulează proiecte de retehnologizarea sau sunt inițiate demersuri premergătoare.
Fiind o companie strategică pentru atât pentru România, cât și pentru Europa Transelectrica nu este doar un operator tehnic al rețelei de transport, ci o companie strategică a României, cu un rol esențial și în rețeaua interconectată europeană, în gestionarea pieței europene de energie electrică.
Așa cum prevede misiunea sa fundamentală, respectiv asigurarea funcționării în siguranță a Sistemului Electroenergetic Național și interconectat, dar și garantarea continuității în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor, Transelectrica contribuie direct la securitatea energetică a țării și la stabilitatea pieței regionale de energie.
Astfel, de un sfert de secol, compania își îndeplinește cu succes acest rol critic, confirmând statutul de „coloană vertebrală” a infrastructurii energetice naționale.
Investiții în creștere constantăÎn ultimii trei ani, Transelectrica a crescut consistent bugetele dedicate modernizării și dezvoltării rețelei. Dacă în 2022 investițiile s-au ridicat la aproximativ 90 de milioane de euro, în 2023 au crescut la 93 de milioane, iar în 2024 au atins 106 milioane de euro.
Pentru 2025, compania a propus un program de investiții de peste 130 de milioane de euro, cel mai ambițios din ultimii ani.
În perioada 2022-2024 au fost finalizate 18 proiecte majore, iar în anul acesta sunt în diferite etape de implementare sau premergătoare (documentații, achiziții) alte 22 de investiții.
Planuri de retehnologizare și digitalizareRețeaua electrică de transport este alcătuită în prezent din 81 de stații electrice de transformare și aproximativ 9.100 de kilometri de linii de înaltă tensiune. Aproximativ 75% din parcul de instalații energetice a trecut deja printr-un proces complet de retehnologizare și modernizare, iar restul se află în plin proces de retehnologizare. În această categorie se înscriu două stații care vor fi modernizate în concept digital, Mostiștea și Alba Iulia, două proiecte cu finanțare din Fondul pentru Modernizare, dar și altele aflate în pregătire pentru inițierea proceselor de modernizare.
De asemenea, Transelectrica pregătește construirea celei de-a 82-a stații – Ostrovu Mare, care va facilita evacuarea energiei din hidrocentrala Porțile de Fier 2, odată cu finalizarea în luna iunie a Liniei Electrice Aeriene de 220 kV Ostrov-RET.
Un avans spectaculos pentru construirea de noi linii electrice aerieneTranselectrica a construit în ultimii doi ani 60% din liniile noi realizate în România în ultimii 20 de ani. Printre proiectele cheie finalizate se numără:
Până în 2030, este planificată realizarea a peste 740 km de noi linii electrice aeriene, cu finanțări totale de peste 380 de milioane de euro, din surse proprii și fonduri europene.
Fonduri europene și proiecte internaționaleTranselectrica a atras în ultimii trei ani finanțări europene de 649 milioane de euro, Fondul pentru Modernizare, Programul de Dezvoltare Durabilă și PNRR-REPowerEU.
La nivel strategic, compania analizează proiecte de cabluri HVDC, inclusiv interconexiunea submarină Georgia-România și un proiect est-vest pe teritoriul național, ambele propuse spre includere în planul european TYNDP 2026, potrivit companiei.
Interconexiuni și creșterea capacității de racordare la rețea pentru unități regenerabile
România dispune astăzi de o capacitate de interconexiune de 4.000-4.500 MW, iar obiectivul este atingerea pragului de 7.000 MW până în 2030. Anul acesta, compania a inițiat proiecte majore pentru creșterea capacității de interconexiune, printre care LEA 400 kV Timișoara-Arad, LEA 400 kV Gădălin-Suceava, LEA 400 kV Suceava-Bălți.
Potrivit comoaniei, un obiectiv principal al operatorului de transport și sistem este dezvoltarea rețelei electrice pentru a permite racordarea noilor unități de producție a energiei, în special regenerabilă. În acest context, un rol major pentru asigurarea siguranței în funcționare și pentru flexibilitatea rețelei îl au și noile capacități de stocare. Transelectrica estimează o necesitate de 4 GW capacități de stocare până în 2030, față de 249 MW existenți acum. Până la sfârșitul anului, urmează să fie instalate capacități noi de 250 MW.
O infrastructură în plină transformarePlanul de Dezvoltare 2024-2033, aprobat de ANRE, prevede investiții totale de 9,49 miliarde de lei – cu peste 2 miliarde de lei mai mult decât planul precedent. Acesta vizează modernizarea instalațiilor, integrarea accelerată a energiei regenerabile și creșterea capacităților de interconexiune.
„Suntem în fața unui proces istoric de transformare a infrastructurii energetice a României. Avem obligația de a implementa aceste proiecte, pentru securitatea energetică națională, pentru integrarea producției verzi și pentru o piață de energie competitivă și europeană”, a declarat președintele directoratului Transelectrica, Ștefăniță Munteanu.
Articolul Transelectrica accelerează programul modernizarea infrastructurii energetice. Cele mai recente investiții masive și proiecte strategice pentru securitatea României apare prima dată în Mediafax.
Pentru premiul pentru pace, preşedintele american Donald Trump a fost nominalizat de mai multe ori de către persoane din SUA, precum şi de politicieni din străinătate, începând cu 2018. Numele său a fost propus şi în decembrie de o congresmenă republicană pentru intermedierea Acordurilor Abraham, care au normalizat relaţiile dintre Israel şi unele state arabe, potrivit AP.
Premiile Nobel au fost create de Alfred Nobel, un om de afaceri şi chimist suedez din secolul al XIX-lea. Acesta a deţinut peste 300 de brevete, dar faima sa înainte de premii era inventarea dinamitei prin amestecarea nitroglicerinei cu un compus care făcea explozibilul mai stabil.
Niciuna dintre nominalizări nu este anunţată de comitetele respective ale premiilor, iar statutele Nobel interzic judecătorilor să discute deliberările lor timp de 50 de ani. Însă cei care fac nominalizările pot alege să îşi facă publice recomandările.
O persoană nu se poate auto-nominaliza, deşi poate fi nominalizată de mai multe ori de către alte persoane – inclusiv de către membrii juriului fiecărui premiu.
Fiecare comitet al premiului funcţionează puţin diferit, dar toate se străduiesc să onoreze dorinţa lui Nobel ca câştigătorii să fi adus beneficii omenirii.
Comitetul premiului pentru pace este singurul care recompensează în mod regulat realizările obţinute în anul precedent – iar premiul este singurul acordat la Oslo, Norvegia. În cazul premiilor pentru ştiinţă, acordate la Stockholm, câştigătorii trebuie adesea să aştepte zeci de ani pentru ca munca lor să fie recunoscută de juriul Premiului Nobel, care vrea să se asigure că orice descoperire rezistă testului timpului.
Anunţurile Premiilor Nobel pentru Medicină din 2025 încep luni, odată cu anunţul premiului pentru medicină de către o comisie de la Institutul Karolinska din Stockholm.
Anunţurile Nobel continuă cu premiul pentru fizică marţi, premiul pentru chimie miercuri şi premiul pentru literatură joi. Premiul Nobel pentru Pace va fi anunţat vineri, iar Premiul Nobel pentru Ştiinţe Economice pe 13 octombrie.
Premiile vor fi decernate pe 10 decembrie, comemorarea morţii lui Nobel.
Fiecare premiu este dotat cu o sumă de 11 milioane de coroane suedeze (aproape 1,2 milioane de dolari), iar câştigătorii primesc, de asemenea, o medalie de aur de 18 carate şi o diplomă.
Articolul Premiile Nobel 2025 încep luni. Trump, din nou în discuție pentru Premiul pentru Pace apare prima dată în Mediafax.
Anamaria Gavrilă a subliniat într-o postare pe rețelele de socializare necesitatea consolidării relațiilor dintre România și China.
„Spre deosebire de alte state europene precum Franța, Spania sau Olanda, România nu a acordat încă atenția necesară dezvoltării relațiilor economice cu China. Din perspectiva POT, considerăm că aceste relații trebuie consolidate cât mai curând”.
Principalul scop al întânirii a fost cunoașterea factorilor politici din România, cu scopul de a întări cooperarea bilaterală dintre cele două țări.
„Am evidențiat, totodată, specificul industrial al județului Hunedoara, unde comunitățile din Brad, Hunedoara și Valea Jiului au nevoie de investiții solide pentru redresare și dezvoltare durabilă. Excelența Sa a subliniat interesul Chinei pentru investiții majore în România, iar eu am asigurat că POT va sprijini inițiativele care pot conduce la o cooperare strânsă între țările noastre și între agenții economici din România și China”.
Impactul pozitiv al capitalului chinez asupra economiilor europene și a locurilor de muncă„Îi mulțumesc Excelenței Sale, domnului ambasador Chen Feng, pentru invitație și îi doresc un mandat plin de succes, marcat de o colaborare economică și culturală fructuoasă între România și China”, i-a urat Anamaria Gavrilă noului ambasador Chen Feng.
Articolul Anamaria Gavrilă, întâlnire cu noul ambasador al Chinei. POT vrea „consolidarea relațiilor cu China” apare prima dată în Mediafax.
Germania a sărbătorit vineri 35 de ani de la reunificare printr-o ceremonie desfăşurată în Saarland, la care au participat oficiali de rang înalt, inclusiv preşedintele Franţei, Emmanuel Macron.
Cancelarul Friedrich Merz a subliniat că această aniversare marchează „35 de ani de unitate în pace”, amintind de transformările aduse de căderea Zidului Berlinului şi de reconcilierea naţională.
„Pentru decenii am trăit separaţi, dar acum, în curând, vom fi trăit în aceeaşi ţară la fel de mult timp cât am trăit divizaţi”, a spus Merz, numind ziua „o ocazie festivă”.
Şeful guvernului a avertizat însă că Germania se confruntă cu noi provocări, scrie DW.
El a atras atenţia asupra formării unor alianţe de autocraţii care pun presiune pe democraţiile liberale, a schimbărilor din ordinea economică globală şi a creşterii barierelor comerciale.
„Toate acestea ne slăbesc economic”, a punctat cancelarul.
Merz a vorbit şi despre efectele migraţiei nereglementate asupra societăţii germane, recunoscând că aceasta a polarizat opinia publică şi a adâncit diviziunile.
„Anii de migraţie neregulată şi necontrolată au polarizat ţara noastră”, a spus el, îndemnând cetăţenii să aprecieze valoarea de a trăi într-o democraţie condusă de statul de drept.
„Politica, statul, guvernul îşi au responsabilitatea lor. Dar dimensiunea acestei provocări trebuie înţeleasă de fiecare cetăţean al acestei ţări”, a adăugat cancelarul.
Articolul Germania marchează 35 de ani de la reunificare. Merz cere o nouă coeziune în faţa provocărilor globale apare prima dată în Mediafax.
Declaraţia a fost făcută vineri, în cadrul unei conferinţe de presă în care premierul Ilie Bolojan a făcut bilanţul primelor 100 de zile de guvernare.
„Personal nu am ce să fac pe această chestiune, cred că Ministerul Justiţiei poate să iniţieze un dialog cu magistraţii, cu CSM-ul. Dacă activitatea este suspendată parţial, moral ar fi ca şi salarizarea să fie suspendată parţial”, a declarat Ilie Bolojan.
El s-a referit la poziţia magistraţilor în raport cu cetăţenii.„Nu cred ca este respect pentru cetăţeni românii, unii dintre ei depind de o sentinţă sau alta şi au nevoie de un serviciu public decent”, a precizat Ilie Bolojan.
Protestele magistraţilor din România au fost declanşate ca reacţie la modificările propuse de Guvernul condus de Ilie Bolojan privind pensiile de serviciu ale acestora. Modificările vizează prelungirea vârstei de pensionare şi limitarea cuantumului pensiilor. Aceste măsuri sunt considerate de magistraţi ca fiind neconstituţionale.
Magistraţii din numeroase instanţe din ţară au suspendat activităţile în semn de protest şi nu analizează decât cazurile considerate urgente.
Articolul Bolojan, despre protestul magistraților: Dacă activitatea e suspendată, și salariile ar trebui suspendate apare prima dată în Mediafax.
