Briefingul, la care au participat și secretarul apărării Pete Hegseth și șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, a fost convocat în principal pentru a explica liderilor politici operațiunea militară americană din Venezuela în urma căreia președintele Nicolás Maduro a fost capturat și adus în SUA. Potrivit relatărilor, Rubio a avut cea mai amplă intervenție în fața congresmenilor.
Potrivit WSJ, discuția despre Groenlanda a apărut după ce liderul minorității democrate din Senat, Chuck Schumer, a întrebat dacă administrația intenționează să folosească forța militară și în alte locuri, inclusiv în Mexic și Groenlanda. Rubio ar fi minimalizat scenariul unei cuceriri prin forță, insistând pe varianta unei tranzacții. Rubio ar fi precizat că poziția dură a SUA ar avea ca scop aducerea Danemarcei a masa de negociere.
Totuși, mesajele publice ale Casei Albe au rămas ambigue. O declarație atribuită administrației a arătat că „utilizarea armatei este întotdeauna o opțiune” pentru atingerea obiectivului de „dobândire” a Groenlandei, pe fondul argumentului că teritoriul este vital pentru securitatea națională a SUA în Arctica.
Reuters notează că, dincolo de varianta cumpărării, administrația ar lua în calcul și un Compact of Free Association (COFA) un tip de acord folosit de SUA cu unele state insulare din Pacific care ar oferi Washingtonului influență strategică fără integrarea formală a teritoriului ca stat american.
În Europa, escaladarea declarațiilor a stârnit reacții puternice. Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a spus că Trump ar trebui „luat în serios” când vorbește despre preluarea Groenlandei, iar lideri europeni s-au aliniat public în sprijinul suveranității Danemarcei și a groenlandezilor.
Un element care amplifică tensiunea este faptul că Groenlanda, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei și parte a spațiului NATO, nu pare dispusă să accepte o astfel de schimbare: un sondaj realizat în 2025 indica faptul că 85% dintre groenlandezi se opun ideii de a deveni parte a Statelor Unite.
Ochelarii conțin senzori de urmărire a ochilor, precum și cristale lichide în lentile, care sunt utilizate pentru a modifica instantaneu prescripția. Rezultatul, potrivit companiei, este o îmbunătățire față de lentilele bifocale sau varifocale actuale, ambele destinate persoanelor care au nevoie de ajutor pentru a vedea atât la distanță, cât și de aproape, dar care prezintă dezavantaje, relatează CNN.
Lentilele bifocale, a căror invenție este atribuită în mare parte lui Benjamin Franklin la sfârșitul secolului al XVIII-lea, sunt împărțite în două zone cu mărire diferită, zona principală fiind destinată de obicei vederii la distanță, iar o zonă mai mică fiind destinată de obicei citirii sau vederii de aproape.
O îmbunătățire mai recentă a acestui design clasic este lentila varifocală din anii 1960, care oferă o soluție similară, dar are o tranziție lină, mai degrabă decât bruscă, între zonele de mărire, urmărind o vedere mai uniformă.
Ambele necesită ca utilizatorul să privească prin partea corectă a lentilei pentru a focaliza obiectele apropiate sau îndepărtate și, deși lentilele varifocale sunt recunoscute pentru o experiență mai lină pentru utilizator, ele provoacă și distorsiuni în vederea periferică și necesită o perioadă de adaptare, pe lângă faptul că sunt de câteva ori mai scumpe decât lentilele obișnuite sau bifocale.
Prin utilizarea unei lentile dinamice, IXI elimină zonele de mărire fixă: „Lentilele varifocale moderne au acest canal de vizualizare îngust deoarece combină practic trei lentile diferite”, a declarat Niko Eiden, CEO al IXI, citat de CNN.
„Există vedere la distanță, la distanță intermediară și la distanță scurtă, iar aceste lentile nu pot fi combinate perfect. Prin urmare, există zone de distorsiune, părțile laterale ale lentilelor sunt destul de inutile pentru utilizator, iar apoi trebuie să gestionezi cu atenție ce parte a acestui canal de vizualizare privești.”
Cu ce sunt diferițiOchelarii IXI, a spus Eiden, vor avea o zonă de „citire” mult mai mare pentru vedere de aproape deși tot nu la fel de mare ca întreaga lentilă și vor fi, de asemenea, poziționați „într-un loc mai optim”, pe baza examenului oftalmologic standard al utilizatorului. Dar cel mai mare avantaj, a adăugat Eiden, este că, în majoritatea cazurilor, zona de citire dispare pur și simplu, lăsând prescripția principală pentru distanță lungă pe întreaga lentilă.
„Pentru a vedea la distanță, diferența este cu adevărat izbitoare, deoarece cu lentilele varifocale trebuie să te uiți la partea superioară a lentilei pentru a vedea la distanță. Cu lentilele noastre, ai întreaga zonă a lentilei pentru a vedea la distanță — așa cum erai obișnuit când erai puțin mai tânăr”, a explicat Eden, referindu-se la persoanele care purtau ochelari pentru vedere la distanță încă din adolescență sau la începutul vârstei adulte, înainte de a începe să aibă nevoie și de ochelari de citit, ca majoritatea oamenilor pe măsură ce îmbătrânesc.
IXI are 75 de angajați și a strâns fonduri de puțin peste 40 de milioane de dolari. Ochelarii cu focalizare automată vor fi lansați în cursul anului viitor și vor costa mai mult decât cei obișnuiți, a spus Eiden, fără a da detalii: „Vom fi în segmentul de vârf al ochelarilor existenți”.
Noii ochelari nu vor fi fără dezavantaje, recunoaște Eiden: „Acesta va fi încă un produs pe care trebuie să îl încărcați”, a spus el. Deși portul de încărcare este magnetic și ascuns inteligent în zona tâmplelor, va fi necesară încărcarea peste noapte. Cu toate acestea, componentele electronice și bateria nu au un impact semnificativ asupra aspectului ochelarilor, care ar putea fi ușor confundați cu cei obișnuiți. De asemenea, au aproximativ aceeași greutate, unul dintre cele mai recente prototipuri cântărind doar 22 de grame.
De asemenea, sunt de așteptat unele distorsiuni vizuale: „În lentilele noastre, desigur, există această zonă de amestec”, a explicat Eiden. „Partea centrală este zona clară, iar apoi există marginea unde cristalul lichid se oprește și care nu este atât de plăcută la vedere, dar zona centrală este suficient de mare încât să o puteți folosi pentru citit. Deci, avem propriile noastre distorsiuni pe care le introducem, dar în majoritatea cazurilor, acestea nu vor fi vizibile.”
Declarația purtătoarei de cuvânt Karoline Leavitt susține că „achiziționarea Groenlandei” reprezintă o „prioritate de securitate națională” pentru Statele Unite, invocând necesitatea de a descuraja Rusia și China în regiunea arctică.
Danemarca și Groenlanda cer discuții urgente cu WashingtonulÎn paralel, autoritățile din Groenlanda și Danemarca au solicitat o întâlnire rapidă cu secretarul de stat Marco Rubio pentru a clarifica situația. Ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, a afirmat că o reuniune la nivel ministerial a fost cerută în mod repetat „de-a lungul lui 2025”, însă nu a fost posibilă până acum.
Premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen a reiterat că insula „nu este de vânzare” și că numai groenlandezii pot decide viitorul teritoriului autonom.
Reacție europeană: „Groenlanda aparține poporului ei”Marți, lideri din Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania și Regatul Unit s-au alăturat Danemarcei într-o declarație comună care reafirmă principiile suveranității și integrității teritoriale, subliniind că „Groenlanda aparține poporului ei” și că numai Danemarca și Groenlanda pot decide asupra statutului insulei.
Arctica, resurse strategice și prezență militară americanăGroenlanda – teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, cu aproximativ 57.000 de locuitori – găzduiește deja o bază militară americană (Pituffik Space Base), importantă pentru avertizare timpurie și supraveghere spațială.
Interesul Washingtonului este alimentat și de potențialul mineral al insulei, inclusiv zăcăminte de „pământuri rare” folosite în tehnologii avansate și aplicații militare, potrivit relatărilor din presa americană.
Conform surselor citate de ZF, discuţiile dintre ING şi BBVA, acţionarul majoritar al Garanti Bank România, se desfăşoară „one to one”, fără ca grupul spaniol să fi deschis un proces formal de vânzare care să invite şi alţi potenţiali cumpărători.
ZF notează că negocierile ar fi susţinute şi de relaţia profesională dintre Pinar Abay, manager de top în cadrul grupului ING (responsabilă de Divizia de Global Banking – Retail, Private Banking şi mid-corporate), şi Onur Genç, CEO al BBVA, cei doi fiind colegi timp de mai mulţi ani la McKinsey Turcia. Totodată, potrivit ZF, Onur Genç a fost ani la rând membru în Consiliul de Administraţie al Garanti Bank România.
BBVA ar încerca să identifice o „soluţie de viitor” pentru operaţiunile din România, în condiţiile în care banca nu ar fi avut o strategie clară de creştere accelerată pe piaţa locală şi riscă să piardă teren dacă nu continuă investiţiile, mai arată ZF, citând surse.
Potrivit surselor bancare invocate de ZF, Garanti Bank România este considerată „o bancă destul de bună, curată”, iar BBVA ar solicita o primă suplimentară la preţ, refuzând o vânzare „la discount”, pe fondul interesului pe care l-ar putea genera o astfel de tranzacţie pentru jucătorii din top 10.
La finalul lui 2024, conform datelor BNR, ING Bank România avea active de 78 mld. lei (15,7 mld. euro) şi o cotă de piaţă de 8,85%, în timp ce Garanti BBVA România avea active de 16,93 mld. lei (3,4 mld. euro) şi o cotă de piaţă de 1,89%. În scenariul unei achiziţii, ING ar depăşi pragul de 10% cotă de piaţă şi ar intra într-o zonă de competiţie pentru poziţiile superioare ale clasamentului, conform analizei ZF.
Pe fondul consolidării aşteptate în topul bancar în 2025, ZF arată că Banca Transilvania ar urca spre 24% după achiziţia OTP, BCR ar fi în jur de 14%, CEC Bank ar depăşi 11%, iar UniCredit ar trece peste 10% după închiderea achiziţiei Alpha Bank, în timp ce BRD şi Raiffeisen ar coborî sub/prin preajma pragului de 10%. În acest context, ING riscă să alunece în clasament dacă nu face o mişcare de creştere accelerată, notează ZF.
Analiştii citaţi de ZF consideră că bankingul devine tot mai costisitor din cauza reglementărilor şi a concurenţei, iar pentru a rămâne „important” pe piaţa românească ar fi necesară o cotă de piaţă de peste 10%. Totodată, sistemul bancar ar avea „prea multe bănci” (aproximativ 30), iar presiunile de cost – inclusiv taxa bancară de 4% menţionată de ZF – ar putea afecta în special băncile din eşalonul doi şi trei.
Oficiali guvernamentali din Caracas și Washington poartă discuții privind exportul de țiței venezuelean către rafinării din Statele Unite, potrivit mai multor surse guvernamentale și din industrie citate de Reuters. Un posibil acord ar putea redirecționa o parte din volumele destinate Chinei și ar ajuta compania de stat PDVSA să evite noi reduceri de producție.
Venezuela are în prezent milioane de barili încărcați pe tancuri petroliere sau depozitați, pe care nu i-a putut expedia din cauza unei blocade a exporturilor instituită la mijlocul lunii decembrie de președintele american Donald Trump, măsură care a intensificat presiunea Washingtonului asupra guvernului condus de Nicolás Maduro. Situația s-a accelerat după ce forțele americane l-au capturat pe Maduro în weekend.
Sursele Reuters susțin că un aranjament pentru vânzarea țițeiului „blocat” către SUA ar putea începe prin realocarea unor cargouri inițial programate pentru China principalul cumpărător al Venezuelei în ultimul deceniu, mai ales după sancțiunile americane aplicate în 2020 actorilor implicați în comerțul cu petrol venezuelean.
În prezent, fluxul de petrol venezuelean către SUA este controlat integral de Chevron, partener major al PDVSA în mai multe joint-venture-uri, care operează în baza unei autorizații americane și a exportat în ultimele luni între 100.000 și 150.000 de barili pe zi. În condițiile blocadei, Chevron ar fi rămas singura companie care încarcă și expediază „fluid” țiței din Venezuela, potrivit Reuters.
PDVSA ar fi fost deja nevoită să reducă producția din cauza lipsei de spațiu de stocare, iar fără o reluare rapidă a exporturilor ar putea urma noi tăieri de output, avertizează una dintre surse. Casa Albă, oficialii venezueleni și PDVSA nu au comentat imediat. În schimb, Ministerul Petrolului de la Caracas a acuzat SUA că urmărește „furtul” rezervelor venezuelene și a denunțat capturarea lui Maduro drept o „răpire”.
Pentru rafinăriile americane de pe Coasta Golfului, țițeiul greu venezuelean este potrivit pentru procesare: înainte ca Washingtonul să introducă primele sancțiuni energetice, acestea importau aproximativ 500.000 de barili pe zi din Venezuela.
