Agregator de ştiri

Piaţa hotelieră locală trece într-o nouă etapă, iar România nu mai e văzută de grupurile hoteliere inter­naţionale doar ca pe o destinaţie de business, ci se conturează tot mai mult ca o destinaţie de leisure.

Gradul de umplere al depozitelor de gaze la nivel european este de numai 59%, faţă de 72% în aceeaşi perioadă a anului trecut, în contextul în care achiziţiile au fost amânate din cauza impactului în preţ al conflictului din Orientul Mijlociu.

Piaţa farmaciilor a ajuns în 2025 la 46 mld. lei (aproape de pragul de 10 mld. euro), o creştere spectaculoasă faţă de anii anteriori, din datele analizate de ZF pe platforma de analiză Bridge to Information.

România a început de ieri procedurile tehnice premergătoare opririi controlate a Unităţii 2 după ce toate eforturile depuse pentru a aduce apa pentru răcirea reactorului nu au fost suficiente.

OMV Petrom a detaliat, la teleconferinţa de prezentare a rezultatelor pe trimestrul al doilea, etapele rămase până la prima extracţie de gaze din perimetrul Neptun Deep, menţinând estimarea pentru 2027 fără să restrângă intervalul.

Amalia şi Graţian Botiş au pus bazele Grama Diag­nos­tic şi Tratament în ur­mă cu circa 15 ani. Au por­nit la drum cu un mic cabi­net şi au ajuns astăzi la un centru cu a­proape 20 de specializări, dar cu focus pe imagistică.

Zf Deschiderea de astăzi la Bursă. Corneliu Manole, investitor: Îmi cresc anul acesta expunerea pe logistică, transport şi operaţiuni portuare. Am cumpărat la TTS, SOCEP şi Comvex

Prima oară, în 2013, Silviu Chiosea, fermier din Ialomiţa, a tre­cut de la producţia de grâu şi porumb la procesare, când a investit într-o moară unde să producă făină inte­grală, dietetică şi neagră sub brandul Panis Vitae.

Piaţa rezidenţială traversează o perioadă de încetinire a tranzacţiilor, însă apetitul pentru dezvoltare şi finanţare nu a dispărut. Peste jumă­tate de miliard de euro a fost acor­dată în primele şapte luni din 2026 pentru finanţarea proiectelor imobili­are la nivel naţional, cele mai mari volume fiind concentrate în Bucu­reşti, Timişoara, Cluj, Iaşi şi Con­stanţa, potrivit datelor SVN România Credit & Financial Solutions.

În ultimii ani, vocabularul plasticului s-a îmbogăţit cu o serie de termeni care sună promiţător: „bio”, „bio-based”, „biodegradabil”, „compostabil”. Pe ambalaje apar frunze verzi, simboluri care sugerează întoarcerea în natură şi materiale prezentate uneori drept alternative „revoluţionare” la plasticul convenţional.

Swissotel Poiana Braşov, primul hotel al brandului din România, des­chis în septembrie 2024 de dezvolta­torul braşovean Neagoe Basarab Residence în urma unei investiţii de 18,5 mil. euro, pregăteşte faza a doua a proiectului - încă 50 de camere, un spaţiu de conferinţe semnificativ mai mare şi un spa extins -, pentru care au fost anunţate investiţii suplimentare de 11 mil. euro.

BCR extinde platforma George Business cu funcţionalitatea FX Pro, prin care companiile pot primi direct în platformă cotaţii valutare personalizate, în timp real, şi pot efectua schimburi şi plăţi în 66 de perechi valutare, într-un proces integral digital, după cum a anunţat banca.

Agra Asigurări a demarat o campanie de ofertare pentru noul an agricol 2026-2027, punând la dispoziţia femrierilor produsul Agrar Basis, dedicat protecţiei culturilor agricole, a transmis compania.

Companiile de asigurări membre UNSAR au achitat în primul trimestru (T1) din 2026 despăgubiri de peste 5,4 mil;. lei în baza asigurărilor pentru locuinţe, doar pentru pagubele provocate de furtuni şi inundaţii, potrivit informaţiilor transmise de UNSAR. Suma a fost acordată pentru soluţionarea a circa 1.200 de dosare de daună.

Un turist francez a fost victima unui atac antisemit în Roma, a anunțat marți ministrul italian de externe, Antonio Tajani, potrivit AFP.

Turistul ar fi fost vizat deoarece „purta o kippah”

 „Condamn cu fermitate atacul antisemit împotriva unui tânăr turist francez de credință evreiască, care a fost vizat în centrul Romei pentru că purta o kippah”, a scris ministrul pe contul său de X.

„Îmi exprim deplina solidaritate cu el și cu întreaga comunitate evreiască”, a adăugat Tajani.

Kippah este un acoperământ mic și rotund pentru cap, purtat de bărbații evrei.

Victima, atacată de două ori

Presa italiană a relatat că turistul a fost atacat prima dată vineri. Atunci, un individ l-a stropit cu spray cu piper. A doua zi, același agresor și alte trei persoane l-au bătut în timp ce se plimba prin centrul orașului.

Autoritățile ar fi identificat un bărbat algerian fără adăpost în vârstă de 31 de ani ca principal suspect, potrivit sursei.

Poliția nu a răspuns imediat solicitării de comentarii din partea AFP.

„Nu putem accepta ca antisemitismul și ura față de evrei să își găsească locul în orașele și în societatea noastră. Trebuie să reacționăm împreună, fără a minimiza sau tolera vreodată aceste episoade. Italia este și va rămâne întotdeauna de partea libertății religioase, a respectului și a coexistenței”, a mai scris ministrul italian.

Raport îngrijorător privind atacurile antisemite la nivel global

Potrivit unui raport al organizației antisemite Anti-Defamation League, anul trecut a fost cel mai „mortal” din ultimii peste 30 de ani, în ceea ce privește atacurile antisemite la nivel mondial.

În 2025, organizația a documentat peste 23.000 de incidente antisemite în Statele Unite, Canada, Franța, Regatul Unit, Germania, Argentina, Australia.

Concluzia a fost că „numărul total de incidente antisemite în aceste țări a crescut cu 136%. Incidentele violente cu 97% față de 2022, anul dinaintea atacului Hamas asupra Israelului din 7 octombrie”, conform raportului.

Pilotul britanic Andy Green a stabilit, marți, un alt record mondial într-o demonstrație de forță pentru energia pe bază de hidrogen, relatează AP.

Un nou record

Green a atins viteza de 653,908 km/h într-o mașină propulsată de două motoare cu ardere internă pe bază de hidrogen. Vehiculul a avut o putere combinată de 1.600 de cai putere. Pilotul a stabilit recordul pentru această categorie de vehicule, potrivit Federației Internaționale a Automobilului. Acesta este organismul internațional de conducere a sporturilor cu motor.

Performanța a fost posibilă în zona Bonneville Salt Flats din Utah, Statele Unite. Vehiculul cu care Andy Green a stabilit noul record avea 9,75 metri lungime, fiind creat de o companie din Marea Britanie. Motoarele au fost adaptate după cele utilizate în utilajele grele ale companiei. Acestea amestecă hidrogen gazos sub presiune cu aer și îl aprind pentru a crea explozii de putere, potrivit sursei.

„Este magic să poți prezenta această tehnologie și cât de bună este ingineria pe cea mai bună suprafață de curse din lume, Bonneville Salt Flats”, a spus Green după cursă.

Noul record nu se compară cu cel din 1997

Totuși, performanța de marți nu s-a apropiat nici pe departe de recordul general de viteză terestră. Acesta a fost stabilit de Green într-un vehicul bazat pe motoare cu reacție, în anul 1997.

În acel an, a obținut un record absolut de 1.227,985 km/h. Pilotul a depășt bariera sunetului. Astfel, a realizat o performanță pe care nimeni nu a reușit să o egaleze. Cursele sale în Deșertul Black Rock din Nevada au produs bubuituri sonice, care au zguduit orașul Gerlach din apropiere, mai arată sursa.

În 2006, Green a stabilit și recordul de viteză terestră pentru o mașină cu motorină, având o viteză de 563,4 km/h. Recordul a fost obținut tot la Bonneville Salt Flats. Andy Green s-a întors marți în același loc, cu scopul de a depăși acest record folosind energie pe bază de hidrogen. Pe acesta l-a numit „combustibilul viitorului”, conform aceleiași surse.

Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica a transmis marți seara o informare prin care explică faptul că o problemă tehnică apărută în jurul orei 11:00 a afectat datele publicate pe site.

„O disfuncționalitate tehnică a sistemului de publicare a datelor în timp real pe website-ul Companiei a generat valori eronate în ceea ce privește producția, respectiv consumul de energie electrică afișat public”, arată Transelectrica.

Problema a fost remediată pentru datele în timp real începând cu ora 21:00, iar de la ora 22:20 compania a republicat și informațiile corecte pentru intervalul afectat.

Conform datelor restabilite, consumul maxim înregistrat marți seara a fost de 7.331 MW.

Consumul de 8.183 MW afișat seara nu era real

În jurul orei 19:48, platforma Transelectrica indica un consum de 8.183 MW și o producție de 5.873 MW, ceea ce sugera o diferență uriașă, de peste 2.300 MW, între consum și producția internă.

Pe baza graficului afișat atunci, valoarea de peste 8.100 MW părea să reprezinte un maxim al ultimei luni.

Transelectrica precizează însă că eroarea a afectat exclusiv afișarea datelor pe site, iar valorile publicate în intervalul 11:00-21:00 nu reflectau producția și consumul reale din Sistemul Electroenergetic Național.

Prin urmare, valoarea de 8.183 MW afișată la ora 19:48 nu poate fi considerată un record real de consum.

De unde a apărut eroarea

Compania explică și mecanismul care a produs valorile neobișnuite.

În jurul orei 11:00, valoarea producției afișate a rămas blocată la un nivel constant. Cum indicatorul de consum era calculat automat în sistemul de publicare, această problemă a dus mai departe la afișarea unei curbe de consum care nu corespundea realității.

Acest lucru este vizibil și în primul grafic publicat de companie în informarea de presă: după apariția disfuncționalității, curba producției rămâne practic nemișcată, în timp ce consumul urcă artificial spre 8.000 MW.

În al doilea grafic, de la pagina 2 a documentului, Transelectrica prezintă curbele corectate, în care evoluția consumului și a producției este semnificativ diferită de cea afișată inițial.

Datele au fost refăcute integral

Transelectrica precizează că, după remedierea problemei, a fost restabilită integral afișarea datelor corecte pentru întreg intervalul afectat.

Incidentul nu a reprezentat, potrivit companiei, o problemă de funcționare a Sistemului Electroenergetic Național, ci una a platformei prin care informațiile sunt prezentate publicului.

Guvernul britanic a confirmat introducerea Electric Vehicle Excise Duty (eVED – taxa pentru vehiculele electrice), calculată în funcție de distanța parcursă. Pentru mașinile complet electrice, aceasta va fi inițial de 3 pence pentru fiecare milă, echivalentul a aproximativ 2,2 eurocenți pe kilometru. Sistemul va intra în vigoare din aprilie 2028.

Autovehiculele plug-in hibrid vor fi, de asemenea, taxate, dar la jumătate din nivelul aplicat mașinilor complet electrice: 1,5 pence pentru fiecare milă parcursă.

Guvernul britanic justifică introducerea taxei prin scăderea veniturilor obținute din taxele pe benzină și motorină, pe măsură ce tot mai mulți șoferi aleg mașinile electrice. Proprietarii acestora nu plătesc în prezent o taxă echivalentă în funcție de utilizarea mașinii, iar autoritățile susțin principiul potrivit căruia cei care circulă mai mult ar trebui să contribuie mai mult.

Cum va fi calculată taxa în Marea Britanie

Șoferii nu vor plăti taxa în momentul în care își încarcă mașina. Suma va fi stabilită în funcție de kilometraj.

Proprietarii vor declara kilometrajul mașinii și numărul estimat de mile pe care urmează să le parcurgă, iar ulterior suma va fi regularizată pe baza distanței efectiv parcurse. Sistemul va funcționa împreună cu actuala taxă auto britanică.

Pentru o mașină electrică ce parcurge aproximativ 12.000 de kilometri pe an, taxa ar ajunge la circa 264 de euro anual, potrivit estimărilor specialiștilor britanici.

Nivelul taxei nu va rămâne neschimbat. Începând cu anul fiscal 2029-2030, tariful urmează să fie ajustat anual în funcție de inflație.

Franța ar putea ajunge la o taxă similară?

În Franța nu a fost decisă încă o taxă pe kilometru pentru mașinile electrice, însă problema cu care se confruntă Marea Britanie va apărea și în alte state europene: cu cât numărul mașinilor electrice crește, cu atât scad veniturile obținute de stat din taxarea benzinei și motorinei.

Yves Carra, purtător de cuvânt al Mobilité Club France, o asociație care reprezintă interesele șoferilor, consideră că o formă de taxare a mașinilor electrice va apărea în cele din urmă și în Franța.

„Suntem puțin în urmă, dar va veni, fie în funcție de kilometraj, fie direct prin contorul Linky”, a declarat acesta, citat de Le Figaro, referindu-se la sistemul de contoare inteligente de energie electrică utilizat în Franța.

Subiectul a intrat și în dezbaterea politică. Florian Philippot, președintele partidului francez Les Patriotes, susține că guvernul ar pregăti o taxare în funcție de kilometri.

De asemenea. președintele partidului francez Debout la France, Nicolas Dupont-Aignan, fost candidat la alegerile prezidențiale, a criticat perspectiva taxării vehiculelor electrice.

„Ni le-au vândut drept ecologice, virtuoase și, mai ales, economice, iar acum le vor taxa pentru a umple buzunarele statului”, a afirmat acesta.

Deocamdată, Franța nu a anunțat niciun proiect oficial în acest sens. Problema veniturilor bugetare va deveni însă tot mai importantă pe măsură ce mașinile cu motoare termice vor reprezenta o parte mai mică din parcul auto, iar taxele pe produsele petroliere vor aduce mai puțini bani statului.

Taxarea la kilometru există deja în alte țări

Marea Britanie nu este prima țară care recurge la taxarea vehiculelor electrice în funcție de distanța parcursă.

Sisteme de acest tip există deja în Noua Zeelandă și Islanda, precum și în unele state americane, printre care Oregon, Utah și Hawaii.

Și Elveția ar putea merge în această direcție. Autoritățile elvețiene analizează posibilitatea introducerii unui sistem similar începând din 2030.

Extinderea mașinilor electrice pune astfel guvernele în fața aceleiași probleme: cum pot fi înlocuite veniturile obținute timp de decenii din taxarea benzinei și motorinei, într-un parc auto în care tot mai multe vehicule nu mai folosesc carburanții fosili.

Era ceva remarcabil la Mohenjo-daro, cel mai mare oraș al civilizației Indusului, care s-a dezvoltat în anumite părți din Pakistan și India între anii 2600 și 1900 î.Hr.: a inversat regulile obișnuite ale istoriei într-un anumit aspect.

Cercetătorii au analizat dimensiunile celor 309 proprietăți excavate în situl antic, potrivit ScienceAlert.

Folosind dimensiunea locuinței ca indicator al bogăției, cercetătorii au descoperit că diferența dintre cei mai bogați și cei mai săraci locuitori era mult mai mică decât în orașe antice comparabile din Grecia sau din civilizația mayașă. Deoarece locuințele puteau fi și datate, echipa a putut observa că inegalitatea s-a redus în timp, pe măsură ce Mohenjo-daro continua să prospere.

Diferența dintre locuințele mari și mici s-a redus

„Datele istorice provenite din orașul antic arată că, pe măsură ce orașul s-a maturizat, diferența dintre cele mai mari și cele mai mici locuințe s-a redus. De fapt, în ultimii săi ani, diferența de bogăție din acest uriaș centru urban scăzuse la niveluri caracteristice primelor sate agricole”, spune un arheolog.

Calculul folosit de cercetători se numește coeficient Gini, un instrument utilizat frecvent de arheologi pentru a estima cât de bogată era o gospodărie pe baza dimensiunii locuinței – proprietățile mai mari necesitând costuri mai ridicate pentru construcție, întreținere și exploatare.

Pe această scală, 0 înseamnă egalitate perfectă, iar 1 înseamnă inegalitate totală. Mohenjo-daro a obținut un scor de 0,44, comparativ cu 0,86 pentru orașul grec Knossos din epoca bronzului și 0,75 pentru situl mayaș Palenque.

Orașul pare să fi devenit mai egalitar de-a lungul timpului

Ideea că Mohenjo-daro ar fi fost un model de egalitarism nu este complet nouă, întrucât absența palatelor grandioase, a mormintelor și a statuilor a fost remarcată în repetate rânduri.

Cu toate acestea, noua analiză a dimensiunilor proprietăților le oferă experților date concrete despre cât de egal erau distribuite resursele – și despre modul în care această situație s-a schimbat în timp.

Cercetări anterioare au scos la iveală și alte indicii că această civilizație funcționa în beneficiul grupului, mai degrabă decât al indivizilor – inclusiv faptul că sigiliile de piatră, o metodă timpurie de gestionare a creditelor și datoriilor, erau descentralizate, iar unități standardizate de măsură și greutate erau folosite de oameni din clase și comunități diferite pentru a asigura corectitudinea.

Alte studii au sugerat, de asemenea, că locuitorii din Mohenjo-daro se întâlneau în „spații deliberative”, unde avea loc guvernarea orașului și unde timpul, efortul și resursele erau investite în proiecte care aduceau beneficii întregii comunități.

Toate acestea pun sub semnul întrebării ideea că o prosperitate în creștere trebuie să însemne și o inegalitate în creștere. În lumea contemporană, în care diferența dintre bogați și săraci se mărește, oamenii pot găsi lecții în experiența civilizației Indusului.

Reclamanții susțin că măsurile sunt ilegale și afectează inclusiv drepturi garantate de Constituția SUA, relatează publicația The Washington Post.

Acțiunea în justiție vizează sancțiunile instituite de Donald Trump împotriva Curții Penale Internaționale (CPI), instanța cu sediul la Haga care investighează și judecă persoane acuzate de unele dintre cele mai grave infracțiuni internaționale.

Procesul a fost inițiat de American Friends Service Committee, Center for Constitutional Rights, Human Rights Watch și Open Society Foundations.

Cele patru organizații califică sancțiunile drept un atac ilegal asupra justiției internaționale și cer instanței să le anuleze.

Organizațiile invocă libertatea de exprimare și asociere

Reclamanții susțin că măsurile adoptate de administrația Trump încalcă drepturi constituționale, între care libertatea de exprimare, libertatea de asociere și libertatea religioasă. De asemenea, organizațiile afirmă că sancțiunile contravin unor obligații prevăzute de dreptul internațional.

CPI este singura instanță penală internațională permanentă care poate urmări penal persoane pentru genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crima de agresiune.

Statele Unite nu recunosc jurisdicția Curții Penale Internaționale.

Casa Albă: CPI reprezintă o „amenințare la adresa securității naționale”

Administrația Trump își menține poziția împotriva instanței de la Haga. Un oficial al Casei Albe a acuzat CPI de depășirea nelegitimă a atribuțiilor judiciare și a susținut că instanța reprezintă o amenințare la adresa securității naționale a Statelor Unite.

Washingtonul acuză, de asemenea, Curtea că este folosită ca instrument juridic împotriva SUA și a Israelului.

Donald Trump a semnat în februarie 2025 ordinul executiv prin care au fost introduse sancțiunile. Președintele american susținea atunci că CPI a întreprins acțiuni nelegitime și nefondate împotriva Statelor Unite și a Israelului, unul dintre cei mai apropiați aliați ai Washingtonului.

Mandatul de arestare pentru Benjamin Netanyahu, în centrul disputei

Decizia administrației americane a venit în contextul conflictului dintre Washington și CPI după emiterea, în 2024, a unor mandate de arestare care îl vizau inclusiv pe premierul israelian Benjamin Netanyahu.

Curtea a emis atunci mandate pentru Netanyahu, pentru un fost ministru israelian al Apărării și pentru un fost comandant Hamas, în legătură cu acuzații privind crime de război și crime împotriva umanității.

Procesul deschis de cele patru organizații mută acum disputa privind sancțiunile administrației Trump în instanțele americane, care vor trebui să analizeze legalitatea măsurilor contestate.