Candidatul coaliţiei la alegerile prezidenţiale a subliniat importanţa actualei majorităţi parlamentare şi guvernamentale, pe care o consideră „singura garanţie a stabilităţii politice în România”.
„Această majoritate guvernamentală, această majoritate parlamentară şi acest Guvern sunt expresia perfect-democratică a votului cetăţenilor. Rămâne să închidem acest ciclu electoral cu o întârziere dureroasă şi costisitoare în toate privinţele, până la alegerea preşedintelui. Această formulă politică, alcătuită din dumneavoastră, din majoritatea parlamentară, din actualul guvern şi din viitorul preşedinte, este garanţia, singura garanţie, a stabilităţii politice în România”, a spus Crin Antonescu.
Acesta a adăugat că actuala formulă politică reprezintă „instrumentul politic major care poate să facă atât de multe schimbări necesare” şi că „nu există alternativă la această majoritate parlamentară, nu există alternativă la această formulă de stabilitate”.
„Lumea vorbeşte, în fel şi chip, fiecare după înţelegerea şi după nevoile lui despre schimbare. Este clar, probabil, pentru noi toţi că e nevoie de schimbări. De schimbări importante, de schimbări multe. În ceea ce înseamnă funcţionarea, autoritatea, prestigiul, performanţa clasei politice pe toate etajele ei. Dar ceea ce nouă ne este clar este că aceste schimbări nu pot fi făcute decât de cei care au posibilitatea, în realitate, să le facă”, a spus candidatul coaliţiei.
Antonescu a menţionat că întâlnirile cu preşedinţii de consilii judeţene din această perioadă nu au vizat în primul rând organizarea electorală, ci mai degrabă discuţii despre „viziunea, proiectul, înţelesul” său despre viitorul imediat al României şi modul în care pot lucra împreună pentru a menţine un echilibru între stabilitate şi schimbare.
„Eu sunt convins că în rândurile noastre nu există elefanţi, că nu ne temem de elefanţi. (…) Sunt convins, de asemenea, că avem argumentele să convingem pe cei care contează nu doar în bătălia electorală, ci şi pentru mai târziu în această ţară şi anume pe cetăţeni”, a conchis Antonescu.
În 2017, într-o şedinţă de guvern, fostul preşedinte al României, Klaus Iohannis a folosit metafora cu „elefanţii din încăpere”, referindu-se la graţiere şi la modificarea codurilor penale.
Articolul Antonescu: „În rândurile noastre nu există elefanţi, nu ne temem de elefanţi” apare prima dată în Mediafax.
Un cutremur cu magnitudinea de 6,9 a lovit Myanmarul, a anunțat vineri Centrul German de Cercetare pentru Geoștiințe (GFZ). Sute de persoane au ieșit panicate din clădiri în capitala Thailandei, Bangkok, după seism, transmite Reuters.
Nu există, deocamdată, informații din Myanmar privind eventuale pagube, dar GFZ a precizat că seismul a avut loc la o adâncime de 10 km, cu epicentrul în apropiere de orașul Mandalay.
Martorii din Bangkok au declarat că oamenii au fugit pe străzi în panică, iar apa a sărit din piscine din cauza mișcărilor seismice.
Articolul Cutremur puternic în centrul Myanmarului, panică în Bangkok apare prima dată în Mediafax.
În anul 2024, numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a fost 35,9 mii, în scădere cu 4,0 mii locuri de muncă vacante faţă de anul anterior, arată datele publicate vineri de către Institutul de Statistică.
Rata medie anuală a locurilor de muncă vacante1 a fost 0,70%, în scădere cu 0,08 puncte procentuale faţă de anul precedent.Rata medie anuală şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante pe activităţi ale economiei naţionale În anul 2024, cele mai mari rate medii anuale ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (1,56%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,44%), urmate de administraţia publică (1,36%). În industria prelucrătoare s-a concentrat peste o cincime din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante (7,6 mii locuri vacante), iar rata a avut o valoare medie anuală de 0,70%.
Sectorul bugetar a deţinut aproape 24,0% din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în administraţie publică (3,7 mii locuri vacante), urmate de sănătate şi asistenţă socială (3,3 mii locuri vacante), respectiv învăţământ (1,5 mii locuri vacante).
La polul opus, cele mai mici valori ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în industria extractivă (0,21%), alte activităţi de servicii (0,26%) şi tranzacţii imobiliare (0,32%).
Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai scăzute valori înaceleaşi activităţi economice (0,1 mii locuri de muncă vacante pentru fiecare în parte).
Anul 2024 comparativ cu anul 2023:Faţă de anul anterior, cele mai semnificative scăderi ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au regăsit în tranzacţii imobiliare (-0,53 puncte procentuale), intermedieri financiare şi asigurări (-0,37 puncte procentuale), respectiv informaţii şi comunicaţii (-0,27 puncte procentuale).
În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai relevante scăderi s-au observat în industria prelucrătoare (-2,4 mii locuri vacante), informaţii şi comunicaţii şi comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; reparareaautovehiculelor şi motocicletelor (-0,6 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).
La polul opus, creşteri ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+0,17 puncte procentuale), respectiv în construcţii şi activităţi de spectacole, culturale şi recreative (+0,09 puncte procentuale pentru fiecare în parte).
Cât priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante creşteri mai relevante s-au regăsit în construcţii (+0,4 mii locuri vacante), respectiv în învăţământ şi sănătate şi asistenţă socială (+0,2 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).
Rata medie anuală şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante pe grupe majore de ocupaţii:În anul 2024, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei medii anuale s-a evidenţiat în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (0,87%), muncitori calificaţi şi asimilaţi – grupa majoră 7 (0,73%), respectiv lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (0,70%).
În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai mari valori s-au observat în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră (10,5 mii locuri vacante), respectiv în cele de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5, (5,7 mii locuri vacante).
La polul opus, cu cea mai redusă disponibilitate a cererii de forţă de muncă salariată, atât în ceea ce priveşte rata medie anuală, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au regăsit ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (0,24%, respectiv 0,1 mii locuri vacante), respectiv de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori – grupa majoră 1 (0,41%, respectiv 1,5 mii locuri vacante).
Anul 2024 comparativ cu anul 2023:Comparativ cu anul 2023, cu excepţia ocupaţiilor de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 a cărei rată medie anuală a rămas constantă, cei doi indicatori au cunoscut doar scăderi.
Astfel, în ceea ce priveşte rata medie anuală, cele mai relevante scăderi s-au înregistrat în rȃndul ocupaţiilor de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (-0,17 puncte procentuale), de funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (-0,16 puncte procentuale), respectiv de ocupaţii elementare – grupa majoră 9 (-0,15 puncte procentuale).
În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au observat diminuări mai relevante în rȃndul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-1,1 mii locuri vacante), respectiv în ocupaţiile elementare – grupa majoră 9 (-1,0 mii locuri vacante).
Rata medie anuală şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante pe regiuni de dezvoltare:În anul 2024, în profil teritorial, cele mai ridicate valori ale ratei medii anuale s-au înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (1,10%), urmată de regiunile Vest (0,72%) şi Nord-Vest (0,69%).
Angajatorii au prezentat cea mai semnificativă cerere de forţă de muncă salariată exprimată prin intermediul numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante în regiunea Bucureşti -Ilfov (13,4 mii locuri vacante), care a reprezentat peste 37% din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante din întreaga ţară.
Regiunile Nord-Vest (4,8 mii locuri vacante), Centru (3,6 mii locuri vacante), respectiv Vest (3,5 mii locuri vacante) au însumat circa o treime din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante de la nivelul întregii ţări.
La polul opus, atât în ceea ce priveşte rata medie anuală, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai scăzute valori s-au regăsit în regiunea Sud-Vest Oltenia (0,36%, respectiv 1,4 mii locuri vacante), urmată de regiunea Sud-Muntenia (0,52%, respectiv 2,9 mii locuri vacante).
Anul 2024 comparativ cu anul 2023:Comparativ cu anul precedent, cu excepţia regiunii Bucureşti-Ilfov, unde rata medie anuală a înregistrat aceeaşi valoare, iar numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a crescut uşor (+0,2 mii locuri vacante), în toate celelalte regiuni de dezvoltare cei doi indicatori au înregistrat scăderi.
Astfel, atât în ceea ce priveşte rata medie anuală, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai semnificative scăderi s-au observat în regiunile Vest (-0,22 puncte procentuale, respectiv -1,1 mii locuri vacante), Nord-Est (-0,16 puncte procentuale, respectiv -0,9 mii locuri vacante), respectiv Nord-Vest (-0,12 puncte procentuale, respectiv -0,8 mii locuri vacante).
Articolul Energie, spectacole şi administraţie – domeniile în care s-a angajat cel mai mult în 2024 apare prima dată în Mediafax.
Ciolacu i-a cerut lui Crin Antonescu să îşi asume „rolul de integrator”, numindu-l liderul informal al coaliţiei, fiindcă a mai fost o coaliţie în acelaşi format, la început, între PSD, PNL UDMR. Dar a venit „prima greşeală”, urmată de altele.
„Am făcut prima greşeală, fiindcă a trebuit să dăm afară UDMR-ul. Pe urmă, am luat nişte decizii bune politice, urmate – cum era de aşteptat – neavând un liant şi tocmai ce scosesem UDMR-ul din coaliţie -, am luat nişte decizii greşite, ca să nu spun proaste, să fiu elegant. Şi am pus, şi noi am pus umărul în creare unei situaţii periculoase, nu neapărat pentru actul de guvernare, unei situaţii foarte periculoase în România. Acesta este adevărat. Şi trebuie să realizăm întotdeauna că prezentul e o consecinţă a trecutului”, a spus Ciolacu la Adunarea Generală a Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România.
Premierul a spus că partidele trebuie să aibă capacitatea de a nu mai repeta aceste greşeli, şi de a nu mai intra în aceleaşi scenarii impuse „de către anumite persoane care au anumite interese directe”, mai ales să influenţeze deciziile oamenilor politici.„De această dată am reuşit să rezistăm la tot asaltul şi la toată diversiunea care a fost cu cine-i candidatul, când se retrage Crin Antonescu. Va fi candidat domnul preşedinte Bolojan, unul îl susţin pe (…) Victor Ponta, alţii îl susţin pe Nicuşor Dan. Şi mă bucur că astăzi ne-am strâns ca să spunem lucrurile directe”, a mai spus Ciolacu.
La Adunarea Generală a Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România participă şi preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, şi preşedintele interimar al PNL, Cătălin Predoiu, dar şi candidatul coaliţiei, Crin Antonescu.
Articolul Ciolacu: Noi am pus umărul la crearea unei situaţii periculoase pentru România apare prima dată în Mediafax.
În cadrul anchetei de conjunctură din luna martie 2025, managerii din industria prelucrătoare previzionează pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural 13%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -3%.
Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere în următoarele trei luni (sold conjunctural +25%).
ConstrucţiiPotrivit estimărilor din luna martie 2025, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni creştere a volumului producţiei (sold conjunctural +18%).
Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +3%).
În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +32%).
Comerţ cu amănuntulÎn sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +18%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere (sold conjunctural +20%).
Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +12%).
Managerii societăţilor comerciale estimează creştere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).
ServiciiConform estimărilor din luna martie 2025, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +6%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +1%).
Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creştere (sold conjunctural +18%).
Articolul Construcţiile şi comerţul conduc creşterea economică în primăvara lui 2025 apare prima dată în Mediafax.
În anul 2024 comparativ cu anul 2023, numărul mediu de pensionari a fost de 4959 mii persoane, în scădere cu 21 mii persoane faţă de anul precedent, conform datelor publicate vineri de către Institutul de Statistică.
Numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4590 mii persoane, în scădere cu 11 mii persoane față de anul precedent.
Pensia medie lunară (determinată luând în calcul sumele pentru pensiile tuturor categoriilor de pensionari – de asigurări sociale, invaliditate, urmaș etc.- plătite de casele de pensii1 a fost de
25812 lei, în creștere cu 22,1% față de anul precedent.
Raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit) şi câştigul salarial mediu net a fost de 53,9% (comparativ cu 50,2% în anul precedent).
Anul trecut, pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară în numărul total de pensionari.
Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 92,56% în totalul celor de asigurări sociale. Pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent (80,18%) în cadrul pensionarilor de asigurări sociale. Pensionarii cuprinşi în categoriile de pensii – anticipată şi anticipată parţial – au reprezentat 2,16%.
La nivel național, raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat și cel al salariaților a fost de 8 pensionari la 10 salariați.
Acest raport prezintă variații semnificative în profil teritorial, de la numai 4 pensionari la 10 salariați în Municipiul București și județul Ilfov, la 14 pensionari la 10 salariaţi în județul Vaslui și 15 pensionari la 10 salariaṭi în judeţul Teleorman.
Pensia medie lunară de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 1251 lei.Cele mai mici valori ale pensiei medii lunare de asigurări sociale de stat s-au înregistrat în județele Botoșani (1946 lei), Vrancea (1969 lei), Giurgiu (1976 lei) și în Vaslui (1998), iar cele mai mari valori ale pensiei medii lunare de asigurări sociale de stat s-au înregistrat în județele: Hunedoara 3197 lei), Municipiul București (3115 lei), Gorj (2896 lei) și Brașov (2892 lei).
Numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG4 nr.6/2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate (în prezent – indemnizaţie socială), în anul 2024, a fost de 1070,4 mii persoane. În rândul acestora cea mai mare pondere au avut-o persoanele din sistemul asigurărilor sociale de stat 90,8%, urmate de persoanele din rândul pensionarilor proveniţi din fostul sistem pentru agricultori 8,9% şi de persoanele din sistemul militar 0,3%.
Articolul Pensii mai mari, pensionari mai puțini în 2024 apare prima dată în Mediafax.
În zonele montane de peste 1800 m din judeţele Caraş-Severin şi Hunedoara, rafalele de vânt vor atinge viteze extreme, cuprinse între 120 şi 140 km/h.
Vântul va bate puternic şi în numeroase localităţi din judeţul Olt, inclusiv în municipiul Slatina şi oraşe precum Scorniceşti, Drăgăneşti-Olt şi Potcoava. În aceste zone, meteorologii prognozează intensificări ale vântului cu viteze la rafală de 70-90 km/h.
O avertizare similară, cu rafale de 70-90 km/h, vizează şi mai multe localităţi din judeţul Argeş, printre care Costeşti, Buzoeşti, Bârla, Slobozia, Vedea, Bradu, Ungheni şi Stolnici.
Articolul Alertă cod portocaliu de vânt puternic în 4 judeţe din România apare prima dată în Mediafax.
Administrația Prezidențială a anunțat, vineri dimineața, schimbarea orei la care se întrunește ședința CSAT, aceasta urmând să aibă loc la ora 13.00.
Președintele interimar Ilie Bolojan va participa, de la ora 9.00, la Adunarea Generală a Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, la Casa Timiș, în satul Chițorani, comuna Bucov, județul Prahova.
Pe ordinea de zi a ședinței CSAT care începe la ora 13.00 sunt incluse subiecte referitoare la perspectivele conflictului din Ucraina și implicațiile pentru România, dar și la poziționarea României în contextul procesului de negociere privind încheierea conflictului dintre Federația Rusă și Ucraina.
De asemnea, vor fi prezentate raportul privind activitatea desfășurată de instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale în anul 2024 și principalele obiective pentru anul 2025 și raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind activitatea desfășurată în anul 2024.
În cadrul ședinței Consiliului vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale.
Articolul Ora ședinței CSAT a fost schimbată apare prima dată în Mediafax.
Declaraţiile lui Putin, făcute în timpul unei vizite în portul Murmansk din nordul ţării, vin în contextul în care Statele Unite încearcă să faciliteze un acord de pace prin reluarea contactelor cu Rusia şi purtarea de discuţii separate cu Moscova şi Kiev.
Liderul de la Kremlin este acuzat de Ucraina şi de lideri europeni că tergiversează discuţiile de încetare a focului fără intenţii reale de a opri luptele. Invazia Rusiei în Ucraina, începută în februarie 2022, a provocat sute de mii de morţi şi răniţi, a strămutat milioane de oameni, a distrus oraşe întregi şi a generat cea mai gravă confruntare dintre Moscova şi Occident din ultimele decenii.
Propunerea unei administraţii temporare pare să vizeze una dintre principalele obiecţii exprimate de Putin în trecut – faptul că autorităţile ucrainene nu ar fi un partener legitim de negociere, întrucât preşedintele Volodimir Zelenski a rămas în funcţie după expirarea mandatului său în mai 2024.
„În principiu, desigur, ar putea fi introdusă o administraţie temporară în Ucraina, sub egida ONU, a Statelor Unite, a ţărilor europene şi a partenerilor noştri”, a declarat Putin în discuţii cu marinari din port.
„Aceasta ar avea scopul de a organiza alegeri democratice şi de a aduce la putere un guvern capabil, care să se bucure de încrederea poporului, iar apoi să începem discuţiile cu acesta despre un tratat de pace.”
Putin a lăudat eforturile administraţiei Trump de a relua discuţiile directe cu Rusia – o abordare diferită faţă de cea a predecesorului său, Joe Biden, care a evitat contactele.„Din punctul meu de vedere, noul preşedinte al Statelor Unite doreşte sincer încheierea conflictului, din mai multe motive,” a declarat Putin, potrivit agenţiilor.
Ucraina afirmă că peste 19.500 de copii au fost duşi în Rusia sau în teritorii ocupate de ruşi, fără consimţământul familiilor sau al tutorilor.
Un purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe a reacţionat la remarcile lui Putin, spunând că guvernarea în Ucraina este determinată de Constituţia ţării şi de voinţa poporului ucrainean.
Ucraina nu a emis deocamdată o reacţie oficială.Trump a afirmat că doreşte să intermedieze o încheiere rapidă a războiului, dar o serie de discuţii purtate până acum nu au dus la o schimbare semnificativă a situaţiei de pe front.
Statele Unite au anunţat marţi semnarea unor acorduri separate cu Moscova şi Kiev privind un armistiţiu în Marea Neagră, dar Rusia a declarat ulterior că pactul va intra în vigoare doar dacă vor fi îndeplinite anumite condiţii suplimentare, inclusiv ridicarea sancţiunilor asupra unei bănci de stat. Moscova a respins anterior o propunere americană pentru un armistiţiu mai larg de 30 de zile.
Liderii europeni au anunţat, în urma unei reuniuni la Paris de joi, că vor întări armata Ucrainei pentru ca aceasta să rămână piatra de temelie a securităţii viitoare a ţării.
Articolul Putin propune o administraţie temporară în Ucraina pentru a încheia războiul apare prima dată în Mediafax.
Rusia a pierdut 910.750 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, la 24 februarie 2022, a raportat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei la 28 martie. Numărul include 1860 de pierderi suferite de forțele ruse doar în ultima zi.
Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 10.455 de tancuri, 21.762 de vehicule blindate de luptă, 42.280 de vehicule și rezervoare de combustibil, 25 387 de sisteme de artilerie, 1 344 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 1 119 sisteme de apărare aeriană, 370 de avioane, 335 de elicoptere, 31.070 de drone, 28 de nave și bărci și un submarin.
Vladimir Putin „va muri în curând”, spune ZelenskiZelenski a făcut aceste remarci în timpul unui interviu cu jurnalişti europeni pe 26 martie la Paris, în contextul zvonurilor persistente despre sănătatea lui Putin.
Declaraţia este una îndrăzneaţă, având în vedere conflictul în desfăşurare şi sensibilitatea subiectului privind sănătatea liderilor mondiali.
Conform The Kyiv Independent, comentariile sale vin la o zi după ce Rusia şi Ucraina au fost de acord să implementeze un armistiţiu parţial mediat de SUA privind atacurile asupra infrastructurii energetice şi ostilităţile din Marea Neagră. În schimb, SUA au fost de acord să extindă accesul Rusiei la pieţele globale.
Germania ia în considerare participarea la forța de menținere a păcii din UcrainaMinistrul german al apărării, Boris Pistorius, a semnalat la 27 martie deschiderea Germaniei de a participa la o forță de menținere a păcii.
Germania a trimis anterior semnale contradictorii cu privire la participarea sa la o potențială forță de menținere a păcii. La 8 februarie, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că este „prematur și nepotrivit” să se discute despre garanții de securitate pentru Ucraina.
Pistorius a fost însoțit la Berlin de ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur.
Introducerea unui guvern temporar în Ucraina ar trebui discutată, susține PutinUn guvern temporar ar trebui să fie introdus în Ucraina pentru a organiza noi alegeri, a declarat președintele rus Vladimir Putin într-o alocuțiune din 27 martie.
Oficialii ruși au discreditat în mod repetat legitimitatea președintelui Volodimir Zelenski și au pus la îndoială suveranitatea Ucrainei. Între timp, Rusia este considerată un regim autoritar consolidat cu alegeri manipulate de către Freedom House.
„Încă nu este clar cu cine să semneze anumite documente și încă nu este clar ce putere au, pentru că mâine vor veni alți lideri… prin alegeri”, a susținut Putin.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1129. Introducerea unui guvern temporar în Ucraina ar trebui discutată, susține Putin / Germania ia în considerare participarea la forța de menținere a păcii din Ucraina apare prima dată în Mediafax.
