Agregator de ştiri

Indicele Stoxx Europe 600 a crescut cu 12% de la începutul anului, iar principalii indici bursieri din Germania, Italia și Franța au atins niveluri record. Obligațiunile guvernamentale germane au avut o evoluție mai bună decât titlurile de Trezorerie americane, în timp ce euro se menține aproape de cel mai ridicat nivel din ultimele două luni, notează Bloomberg.

Investitorii se orientează tot mai mult spre Europa

Investitorii se îndreaptă tot mai mult spre acțiunile și obligațiunile europene, atrași de cel mai bun sezon al raportărilor financiare din ultimii patru ani și de o economie care începe să accelereze, fără însă să pună presiune prea mare asupra Băncii Centrale Europene. Unele fonduri de obligațiuni consideră Europa mai atractivă decât SUA, mai ales din cauza incertitudinilor privind politica Rezervei Federale.

Companiile incluse în indicele MSCI Europe au raportat o creștere de 17% a profiturilor în trimestrul al doilea, cel mai mare avans de la sfârșitul anului 2022, potrivit datelor Bloomberg Intelligence.

Sectoarele mai dependente de evoluția economiei, precum mineritul și industria, s-au numărat printre principalii factori care au susținut această creștere.

Expunerea mai diversificată a Europei la inteligența artificială reprezintă, de asemenea, un avantaj, deoarece le permite investitorilor „să profite de tema AI într-un mod mai puțin riscant decât în cazul concentrării mai mari care poate fi observată în anumite segmente din Asia și SUA”, a declarat Helen Jewell, director internațional de investiții pentru acțiuni fundamentale la BlackRock.

După ce investitorii s-au orientat inițial spre marile companii americane care cheltuiesc sute de miliarde de dolari pentru infrastructura necesară inteligenței artificiale, atenția începe acum să se mute spre firmele care vor beneficia de folosirea acestei tehnologii. Un coș de acțiuni europene realizat de Bank of America, care include companii ce adoptă inteligența artificială, a crescut cu 14% de la începutul anului, față de un avans de 4% în cazul marilor companii americane care dezvoltă infrastructură pentru AI.

Europa câștigă teren și pe piața obligațiunilor

Și investitorii în obligațiuni se orientează tot mai mult spre Europa. Perspectivele economice ale regiunii se îmbunătățesc, însă ritmul de creștere rămâne mai lent decât în alte economii importante. PIB-ul zonei euro este estimat să crească cu 0,8% în 2026 și cu 1,2% în 2027, comparativ cu avansuri de 2,2% și, respectiv, 2,1% prognozate pentru SUA, potrivit datelor Bloomberg.

Diferența dintre randamentele obligațiunilor americane și germane pe 30 de ani a ajuns săptămâna trecută la cel mai ridicat nivel din ultimul an. Investitorii au început să pună sub semnul întrebării credibilitatea Fed și situația fiscală a SUA pe termen lung. Europa se confruntă, la rândul său, cu presiuni fiscale, iar alegerile din Franța și Italia de anul viitor reprezintă un posibil risc, însă deocamdată aceste probleme sunt considerate mai puțin grave.

Riscurile care pot tempera optimismul investitorilor

Totuși, unii investitori rămân sceptici în privința duratei acestui optimism față de Europa.

Prețurile petrolului sunt cu aproape 23% mai mari față de cel mai scăzut nivel înregistrat în iulie, iar un acord pentru redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz rămâne greu de obținut. Rezervele reduse de gaze naturale lichefiate din Europa și creșterea prețurilor alimentelor la nivel mondial ar putea accentua presiunile inflaționiste în cursul acestui an.

Florin Manole spune care sunt condițiile social-democraților pentru a vota Legea Salarizării. După luni de blocaje, partidele discută marți din nou despre această lege, la Cotroceni. Fostul Ministru al Muncii spune că viitoarea lege va trebui să mulțumească toți salariații statului, pentru a evita o eventuală grevă, dar și să nu depășească anvelopa propusă, condiție pentru îndeplinirea jalonului din PNRR.

„Eu cred că, de fapt, întreaga discuție trebuie să țină cont de două, nu linii roșii, că nu e cazul să folosim exprimarea asta, ci de două repere esențiale ambele. Unul, mulțumirea celor care lucrează în educație, sănătate, apărare și ordine publică, cultură, administrație publică, locală sau centrală, în general a celor care lucrează în sistemul bugetar, pe de o parte, și pe de altă parte, capacitatea de a livra aceste rezultate în funcție de disponibilitățile bugetare ale țării noastre. În momentul în care vom avea aceste două lucruri împreună, cred că suntem foarte aproape de un consens”, a declarat Manole.

Ce așteptări are Manole pentru salariile din educație

Florin Manole a atras atenția asupra faptului că în legea actuală, nu toate sporurile ar fi incluse în salariul de bază din educație. Fostul ministru cere ca legea să cuprindă și sporul de dirigenție, dar și cel de doctorat.

„Am spus de la început că acest spor este extrem de important pentru că e vorba de foarte mulți dintre profesorii din România și că diminuarea lui sau neacordarea lui ar face să se piardă din venituri. Dar până la urmă, cu sau fără spor de dirigenție, cu sau fără spor de doctorat, ce interesează foarte mult pe cei din toate sistemele publice este ca veniturile să nu scadă”, a mai spus fostul ministru.

PSD vrea creșteri salariale, dar fără a depăși anvelopa bugetară

Social-democrații mai cer și respectarea anvelopei salariale. Manole spune că ultima variantă, convenită la Cotroceni de toate partidele în discuțiile cu Radu Burnete, a fost cea de 8 miliarde de lei.

Nerespectarea acestei anvelope ar duce la adâncirea găurii din bugetul țării, dar și la neîndeplinirea jalonului din PNRR, a mai adăugat fostul ministru al Muncii.

„Suntem, evident, bucuroși dacă se pot găsi mai multe resurse financiare, încă o dată, cu respectarea limitelor care decurg din angajamentele României pentru reducerea deficitului, dar este o întrebare la care cel mai bine va putea răspunde Ministerul de Finanțe. Creșterea etapizată a salariilor a mai fost promisă în trecut, știți foarte bine. S-a mai venit cu această soluție de către în timpul altor guverne, dar nu s-a respectat”, a mai declarat Manole.

Nicușor Dan se întâlnește cu liderii fostei Coaliții marți la ora 16, pentru a discuta despre Legea Salarizării. Dacă reforma nu trece de Parlament săptămâna viitoare, România riscă să piardă un jalon important din PNRR și respectiv 770 de milioane de euro.

„Sectorul agricol româ­nesc traversează una dintre cele mai severe crize din ultimii 30 de ani, prin care am cons­tatat că s-au deteriorat accelerat indicatorii economico-financiari şi s-au acumulat multe vulnerabilităţi. S-au suprapus mai multe şocuri, începând cu fenomenul Ucraina, cu creşterea accelerată a preţurilor la materiile prime agricole. După aceea au venit seceta şi, în ultima perioadă, cele mai accentuate scumpiri ale inputurilor, criza îngrăşămintelor. Am avut un deficit de finanţare, iar acesta a crescut foarte mult“, a spus Dan Hurduc, preşedintele Clubului Fer­mierilor Români, cu peste 1.000 de membri.

BT Asset Management se afla pe primul loc în clasamentul celor mai mari administratori de fonduri mutuale din România la finalul lunii iunie 2026, cu active nete de 11,24 mld. lei, faţă de 6,2 mld. lei în iunie 2025, când divizia de administrare a investiţiilor din cadrul Băncii Transilvania (TLV) ocupa locul secund.

Producătorul de materiale de construcţii Teraplast (TRP), cu o capitalizare de 1,3 mld. lei şi acţiuni incluse în BET, va începe să prezinte defalcarea vânzărilor pe ţări, a anunţat directorul general Alexandru Stânean în teleconferinţa cu investitorii de pe 6 august, întrebat despre expunerea geografică a grupului care are acum operaţiuni în şase ţări şi fabrici în cinci dintre ele.

Creşterea rapidă a ETF-urilor listate la Bursa de Valori Bucureşti simplifică acce­sul investitorilor de retail la piaţă, dar slăbeşte legătura dintre decizia de a cumpăra şi eva­luarea companiilor, consi­deră preşedintele BVB Radu Hanga la ZF Deschiderea de astăzi.

Începutul de sezon a fost unul slab pentru operatorii de pe litoral, care resimt din plin scăderea puterii de cumpărare, su­prapusă şi cu o vreme nefavorabilă turis­mu­lui de litoral. Nicolae Bucovală, proprie­tarul complexului Steaua de Mare din Eforie Nord şi prim-vicepreşedinte al Federaţiei Patronale din Turismul Româ­nesc, spune că gradul mediu de ocupare de la începutul sezonului şi până la jumătatea lunii iulie a fost de circa 50% pe litoral.