„Ministerul Energiei a luat act de decizia companiei Sinteza SA de a renunța la implementarea proiectului de creare a unei capacități de producție de baterii, parte a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), notificare primită oficial în data de 20 mai 2025. În acest context, Ministerul Energiei a inițiat imediat un dialog cu beneficiarul finanțării, în vederea identificării celor mai potriviți pași de urmat pentru a asigura continuitatea obiectivelor asumate la nivel național în cadrul PNRR, măsura I4.1 – Sprijinirea investițiilor în întregul lanț valoric al bateriilor (producție și/sau asamblare și reciclare). Deși compania Sinteza SA a decis oprirea proiectului, Ministerul rămâne angajat în promovarea și susținerea apelului dedicat producției de baterii în România”, potrivit comunicatului de presă.
Nu au fost efectuate plăți către Sinteza SAPotrivit sursei citate, până la acest moment, Ministerul Energiei nu a efectuat plăți către Sinteza SA, astfel că nu se înregistrează un impact financiar negativ asupra fondurilor gestionate prin PNRR.
„Ministerul Energiei își reafirmă angajamentul de a sprijini dezvoltarea unei capacități industriale naționale competitive în domeniul bateriilor, un sector strategic pentru viitorul energetic al României și pentru atingerea țintelor de decarbonizare. Vom continua eforturile de identificare și susținere a proiectelor viabile, astfel încât România să își reducă dependența de importuri și să contribuie activ la autonomia energetică a Uniunii Europene”, se menționează în finalul comunicatului.
Compania din industria chimică Sinteza Oradea (simbol bursier STZ) a anunţat pe 20 mai retragerea din proiectul de investiţii pentru dezvoltarea unei capacităţi de producţie şi reciclare a electroliţilor pentru baterii industriale, cofinanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Decizia vine în urma unei analize de fezabilitate şi aliniere strategice cu Lockheed Martin, conform unui raport publicat la BVB.
Articolul Ministerul Energiei a fost notificat marți că Sinteza și Lockheed Martin închid proiectul PNRR apare prima dată în Mediafax.
În timpul vizitei de marți, Vladimir Putin s-a întâlnit cu organizații de voluntari din regiune și a vizitat centrala nucleară Kursk-II, potrivit Reuters.
De asemenea, președintele a avut întâlniri cu oficiali locali, inclusiv cu guvernatorul interimar Alexander Khinshtein. Putin a fost însoțit de Serghei Kiriyenko, prim-adjunct al șefului de cabinet al Kremlinului.
Rusia a anunțat la sfârșitul lunii aprilie că a respins trupele ucrainene din regiunea Kursk, punând capăt celei mai mari incursiuni pe teritoriul rus de la al Doilea Război Mondial.
Ucraina a lansat pe 6 august 2024 un atac îndrăzneț, străpungând granița cu Rusia în regiunea Kursk. Forțele ucrainene au ocupat aproape 1.400 de kilometri pătrați din Kursk înainte de a începe să piardă teren.
Articolul Putin a vizitat regiunea Kursk pentru prima dată de la evacuarea forțelor ucrainene apare prima dată în Mediafax.
Distrugerea pădurilor tropicale a atins un nivel record anul trecut, cel mai ridicat din ultimele două decenii, din cauza incendiilor provocate de schimbările climatice și a înrăutățirii situației din Brazilia. Măsurătorile se fac din 2002 de Global Forest Watch, împreună cu World Resources Institute (WRI) și Universitatea din Maryland. Cifra, în creștere cu 80% față de 2023, „este echivalentă cu pierderea a 18 terenuri de fotbal pe minut”, a declarat Elizabeth Goldman, director al Global Forest Watch, potrivit Le Figaro.
Pentru prima dată, incendiile sunt responsabile pentru aproape jumătate din aceste pierderi, fiind situate înaintea agriculturii. Aceste distrugeri au reprezentat echivalentul a 3,1 miliarde de tone de CO2 emise în atmosferă, puțin mai mult decât emisiile legate de energie ale Indiei.
„Acest nivel de distrugere a pădurilor este complet fără precedent în cei peste 20 de ani de date. Este o alertă roșie globală”, a mai spus Goldman.
Raportul se concentrează pe pădurile tropicale, cele mai amenințate și foarte importante pentru biodiversitate, și pe capacitatea lor de a absorbi carbonul din aer. Alte motive sunt defrișările voluntare și distrugerile accidentale.
Amazonul brazilian a fost cel mai afectat, distrugerile atingând cel mai înalt nivel din 2016.
Articolul Distrugerea pădurilor: în 2024 s-a pierdut o suprafață egală cu 18 terenuri de fotbal pe minut apare prima dată în Mediafax.
Anunțul a fost făcut marți seara, în Biroul Oval, iar Trump a dezvăluit că se așteaptă ca sistemul să fie gata până la finalul mandatului său, în 2029, și să aibă capacitatea de a intercepta rachete „chiar dacă acestea sunt lansate din spațiu”, scrie Associated Press (AP).
„Îl vom avea gata în trei ani. Odată construit în întregime, Golden Dome va fi capabil să intercepteze rachete chiar dacă acestea sunt lansate din alte părți ale lumii”, a afirmat Trump.
Potrivit CNN, scutul antirachetă anunțat de Trump se inspiră din Iron Dome al Israelului, însă are capabilități cu mult diferite față de acesta. Iron Dome protejează selectiv zonele populate împotriva amenințărilor cu rază scurtă de acțiune într-o țară de mărimea New Jersey. Pe de altă parte, Trump își dorește un sistem spațial de apărare antirachetă capabil să apere o țară de aproximativ 450 de ori mai mare împotriva rachetelor balistice și hipersonice avansate.
Cât va costa proiectul și cine vrea să-l construiascăPotrivit sursei citate, proiectul se ridică la costuri în valoare de aproximativ 175 de miliarde de dolari și va fi condus de generalul Michael A. Guetlein, șef adjunct al operațiunilor spațiale din cadrul Forțelor spațiale ale Statelor Unite.
AP notează că biroul de buget al Congresului a estimat luna aceasta că doar componentele spațiale ale Domului de Aur ar putea costa până la 542 de miliarde de dolari în următorii 20 de ani.
Antreprenori din domeniul apărării și companii tehnologice de profil înalt, inclusiv SpaceX, deținut de miliardarul Elon Musk, se luptă deja pentru postul de constructor al scutului.
Ideea lui Trump de a construi un astfel de sistem nu este nouă. SUA vorbesc de zeci de ani despre construirea unui scut antirachetă, însă această idee nu s-a concretizat niciodată din cauza lacunelor tehnologice și a costurilor.
Articolul Donald Trump anunță construirea scutului antirachetă „Golden Dome”. La ce sumă se ridică investiția apare prima dată în Mediafax.
INS arată că DMC este calculat ca sumă între intrările directe de materiale și exporturi. Existǎ o diferenţǎ între consumul intern de materiale şi intrǎrile directe de materiale, ca urmare a exporturilor, a căror pondere în total DMC a variat în perioada analizatǎ, între 5,2% şi 11,3%. În anul 2023 ponderea exporturilor în total DMC a fost de 8,2%.
Compoziţia materială a DMC este dominată de minerale nemetalice, acestea reprezentând în medie 64,8% (cu un maxim de 82,4% în anul 2022) din consumul intern de materiale, urmate de biomasă (10,3%).
Raportat la numărul de locuitori, consumul de materiale în perioada 1994-2023 a fost între 7,5 şi 25,5 tone pe locuitor, cunoscând o accentuată tendinţă crescătoare între anii 2002 – 2008 și între anii 2017-2021. În anul 2023 consumul de materiale pe locuitor a înregistrat o valoare de 24,3 tone pe locuitor, cu 83,0% mai mare față de primul an al seriei.
Productivitatea materială, măsurată ca raport între valoarea PIB în preţuri constante 2020 şi consumul intern de materiale din economia națională, a crescut de la 1,63 lei/tonă în anul 1995 la 2,25 lei/tonă în anul 2023
Articolul INS: Consumul intern de materiale a fost mai mic în anul 2023 față de 2022 cu 4,1% apare prima dată în Mediafax.
O delegație condusă de Helena-Omna Raicu, președintele ANPDCA, a prezentat, marți, la Geneva, la a 69-a sesiune a Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului, un raport privind implementarea Convenției ONU pentru Drepturile Copilului.
Printre progresele anunțate de România se numără închiderea, până în martie 2025, a 149 din cele 167 de centre rezidențiale de plasament care funcționau în 2017. Astfel, peste 6.000 de copii beneficiază acum de îngrijire alternativă de tip familial.
De asemenea, peste 11.000 de asistenți maternali au fost instruiți în cadrul proiectului Team-Up pentru îngrijirea de tip familial.
„Prezența noastră aici reflectă convingerea noastră că drepturile copilului trebuie protejate și promovate printr-o abordare integrată, la nivelul întregului guvern. Implementarea Convenției necesită nu numai o legislație puternică, ci și o acțiune coordonată între ministere, instituții publice și autorități locale, în parteneriat cu societatea civilă și copiii înșiși.”, a declarat Helena-Omna Raicu, președinta ANPDCA.
România a fost unul dintre primele state care au ratificat Convenția ONU privind Drepturile Copilului (Legea nr. 18/1990).
Comitetul ONU se va întâlni din nou miercuri pentru o nouă rundă de discuții pe marginea rapoartelor.
Articolul ANPDCA: Au fost închise 149 de centre de plasament, 167 erau funcționale în 2017 apare prima dată în Mediafax.
Oraşele din regiunile Hunter şi Mid North Coast din New South Wales, cel mai populat stat australian, au fost cele mai afectate de ploaia torenţială. În unele zone s-au înregistrat în 24 de ore precipitaţii cât pentru patru luni.
„Am văzut o cantitate enormă de precipitaţii”, a declarat reporterilor Jihad Dib, ministrul Serviciilor de urgenţă din New South Wales
„Avem aici o situaţie în care ploaia a căzut destul de puternic şi de tare şi nu s-a îndepărtat. O parte din această situaţie se datorează faptului că solul este saturat, iar o altă parte se datorează faptului că râurile sunt umflate”, a adăugat el.
În ultima sa actualizare, Biroul de Meteorologie din Australia a transmis că unele zone ar putea fi până la 300 mm de ploaie în următoarele 24 de ore, de trei ori mai mult decât media totală pentru luna mai.
Imaginile distribuite pe reţelele de socializare au arătat că unii locuitori stăteau în casele lor cu apa până la glezne, aşteptând echipele de salvareÎn oraşele Taree şi Glenthorne, situate de-a lungul râului Manning, la peste 300 km nord de Sydney, unii locuitori au rămas blocaţi pe verande şi acoperişuri, iar echipele de intervenţie s-au chinuit peste noapte să ajungă în zonă cu barca sau cu avionul, au declarat autorităţile.
„Nu ne aşteptam la o asemenea cantitate de apă. Vecinii noştri vor trebui să urce pe acoperiş în continuare şi, dacă nu suntem salvaţi, aş spune că va trebui să ne facem şi noi drum spre acoperiş”, spune Jordan Halloran, locuitor din Glenthorne, pentru ABC News.
Comisarul serviciilor de urgenţă din New South, Mike Wassing, a declarat că echipele de urgenţă acordă prioritate maximă salvării persoanelor vulnerabile şi a celor care nu îşi pot părăsi locuinţele.
„În prezent, accentul (va fi pus pe) persoanele care se află de fapt pe acoperişuri sau, în alte cazuri, ar putea fi la etajul al doilea al casei lor”, a declarat Wassing.
Articolul Australia: Inundații masive, locuitori blocaţi pe verande şi acoperişuri apare prima dată în Mediafax.
Potrivit oficialilor israelieni, 93 de camioane cu ajutoare au intrat marți în Fâșia Gaza „după o inspecție de securitate amănunțită”.
Dar biroul umanitar al ONU spune că acestea au fost transportate doar în partea palestiniană a trecerii.
Biroul arată că echipa sa din Gaza a așteptat ore întregi marți pentru a avea acces la punctul de trecere și pentru a ridica proviziile, dar afirmă că armata israeliană nu i-a dat încă permisiunea.
Finalul blocadei survine pe fondul creșterii presiunii internaționale pentru ca ajutorul să ajungă la civilii din Gaza, pe fondul avertismentelor privind foametea iminentă.
Articolul ONU spune că ajutoarele nu au ajuns încă la populația din Gaza apare prima dată în Mediafax.
Direcţia Generală de Evidenţa Populaţiei arată că sunt 675 241 de bărbaţi şi 1.098.263 de femei poartă numele Constantin, Elena sau derivate ale acestora.
422.622 de bărbaţi poartă numele Constantin, 116.727 Cosmin, 74.184 Costel, 23.698 Costică, 22.235 Costin. De asemenea, sunt șapte bărbați pe care îi cheamă Ilenuș sau Ilenus.
830.439 de femei poartă numele Elena, iar 94.115 se numesc Ileana. Totodată, 60.048 de femei poartă numele Lenuța, 39.350 Constanța, , 1.034 Ilenuța, 624 Nuțica, 21 Ilenuș, iar patru Ilenușa.
Articolul Sfinţii Constantin şi Elena: Peste 1,7 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica apare prima dată în Mediafax.
În urma celor 39 de percheziții făcute marți, polițiștii din Vâlcea au dispus reținerea pentru 24 de ore a șase persoane. Este vorba de trei bărbați și o femeie din Vâlcea, precum și de doi bărbați din Alba și Olt.
Din cercetări a reieșit că persoanele în cauză ar fi solicitat și obținut, în mod fraudulos, documente de venit sau de angajare false, în scopul de a beneficia de indemnizații pentru creșterea copilului sau concedii medicale plătite, fără a desfășura în realitate activități profesionale ori fără a îndeplini condițiile legale.
Totodată, în urma perchezițiilor au fost ridicate mai multe bunuri de interes pentru cauză, precum și 72.500 de lei și 3.500 de euro.
Cercetările sunt continuate pentru documentarea întregii activități infracționale.
IGPR anunța marți că perchezițiile au avut loc în județele Vâlcea, Argeș, Gorj, Olt, Alba, Giurgiu, Ilfov, precum și în municipiul București.
Acțiunea a avut loc într-un dosar care vizează săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals.
Prejudiciul cauzat bugetului de stat este estimat la aproximativ 1.800.000 de lei.
Articolul Indemnizații și concedii medicale obținute cu acte false. Șase persoane reținute apare prima dată în Mediafax.
