Prețul petrolului Brent a scăzut cu 0.2% sau 21 de cenți, ajungând la 98.27 dolari pe baril, după ce anterior atinsese 99.38 dolari. Țițeiul american West Texas Intermediate a coborât cu 0.3% sau 28 de cenți, la 89.39 dolari pe baril, după ce atinsese 90.71 dolari pe baril, notează Reuters.
Evoluția prețului vine după ce Donald Trump a anunțat prelungirea armistițiului cu Iranul, pentru a permite continuarea negocierilor care ar putea duce la soluționarea conflictului.
Cu toate acestea, rămâne neclar dacă Iranul sau Israelul vor accepta această prelungire.
În Europa, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că oleoductul Drujba a fost reparat și este pregătit să reia livrările de țiței, însă surse citate de Reuters, susțin că de la 1 mai, Rusia ar putea opri exporturile de petrol din Kazahstan către Germania prin conducta respectivă.
Investigația din The Atlantic, semnată de jurnalista Sarah Fitzpatrick, se bazează pe declarațiile a peste 20 de persoane, inclusiv angajați ai FBI, oficiali din administrația americană și persoane apropiate profesional de Patel. Sursele susțin că acesta ar avea episoade de consum excesiv de alcool, uneori până la pierderea controlului, și că acest comportament ar putea afecta activitatea agenției. În unele cazuri, potrivit relatărilor, întâlniri importante ar fi fost amânate sau decizii întârziate din cauza indisponibilității sale. Potrivit anchetei, Patel ar fi fost uneori greu de contactat. S-ar fi întâmplat inclusiv în momente în care erau necesare aprobări pentru investigații sensibile.
Context tensionat și controverse anterioareAcuzațiile vin pe fondul unor controverse mai vechi privind mandatul lui Patel, început în 2025. Criticii susțin că acesta ar fi gestionat defectuos anumite anchete și ar fi luat decizii considerate impulsive. Printre episoadele invocate se numără anunțuri premature privind arestări sau schimbări frecvente în conducerea agenției. De asemenea, mai mulți foști angajați ar fi contestat în instanță deciziile de concediere, invocând motive politice. În plus, unele relatări din presă au semnalat utilizarea resurselor FBI, inclusiv aeronave oficiale, în scopuri personale.
Reacția lui Kash PatelKash Patel a respins categoric acuzațiile și a intentat un proces de defăimare împotriva publicației. De asemenea a solicitat despăgubiri de 250 de milioane de dolari. Șeful FBI susține că informațiile sunt false și că articolul a fost publicat cu „rea-credință”, un standard juridic ridicat în legislația americană privind libertatea presei. Publicația a calificat acuzațiile drept nefondate. Investigația apare într-un moment în care poziția lui Patel este deja considerată fragilă, pe fondul criticilor privind experiența sa limitată în domeniul informațiilor și al percepției că numirea sa a avut o puternică componentă politică.
Măsura a fost adoptată marți cu 6 voturi „pentru” și o abținere, transformând Districtul Școlar Unificat Los Angeles în unul dintre primele districte din țară care impun limite clare, pe categorii de vârstă, pentru utilizarea dispozitivelor digitale.
Inițiativa vine după ce în 2024 a fost introdusă o interdicție privind folosirea telefoanelor la școală. „Sperăm să devenim lideri naționali în aceste chestiuni”, a spus Nick Melvoin, membru al Consiliului.
Susținătorii măsurii afirmă că aceasta încearcă să echilibreze nevoile educaționale cu riscurile asociate expunerii excesive la ecrane, pe fondul digitalizării educației cauzate de pandemia de Covid-19.
„Deși accesul la tehnologie și dezvoltarea abilităților în domeniul tehnologiei sunt esențiale într-o lume digitală, timpul excesiv petrecut în fața ecranelor poate fi asociat cu probleme de vedere, creșterea anxietății și a depresiei, comportament adictiv, capacitate de atenție redusă, dificultăți în gestionarea emoțiilor, performanțe academice mai scăzute și funcții cognitive mai slabe, potrivit Academiei Americane de Pediatrie”, se arată în actul citat de Reuters.
Măsura nu introduce imediat limite stricte sau interdicții, ci solicită elaborarea unor ghiduri adaptate pe grupe de vârstă, în colaborare cu profesori, părinți și experți în sănătate publică.
Atacul a avut loc luni dimineață, când Julio César Jaso Ramírez, înarmat cu un revolver și având asupra sa o pungă cu 52 de cartușe, a început să tragă de la înălțime asupra mulțimii.
Potrivit procurorului general al Mexicului, José Luis Cervantes Martínez, atacatorul și-a reîncărcat arma de cel puțin două ori înainte de a se sinucide.
„Știm cu toții că nu am mai văzut așa ceva în Mexic până acum. Conform informațiilor primite de la autorități, individul prezenta semne de probleme psihologice și a fost influențat de incidente petrecute în străinătate”, a spus președinta Claudia Sheinbaum despre caz.
În urma anchetei, autoritățile au găsit asupra sa materiale scrise de mână care făceau referire la masacrul de la liceul Columbine, petrecut exact în aceeași zi, în aprilie 1999.
„Dovezile adunate până în prezent sugerează un profil psihopat al atacatorului, caracterizat printr-o tendință de a imita acte violente care au avut loc în alte locuri și în alte momente”, a spus procurorul general, citat de ABC News.
În plus, autoritățile au găsit dovezi clare ale premeditării. „Constatările anchetei indică faptul că atacul nu a fost spontan. Atacatorul vizitase anterior situl arheologic în mai multe rânduri, se cazase la hoteluri din apropiere și de acolo își planificase acțiunile”, mai spune Cervantes Martinez.
Alegătorii din Virginia și-au arătat susținerea prin vot față de un plan de redesenare a hărții electorale a statului care ar putea aduce democraților patru locuri suplimentare în Congresul federal, relatează Associated Press.
Deși redistribuirea ar putea avea un impact considerabil asupra viitorului Congres, rezultatul referendumului ar putea fi invalidat, deoarece Curtea Supremă a Virginiei analizează legalitatea planului.
„Virginia tocmai a schimbat traiectoria alegerilor intermediare din 2026. Într-un moment în care Trump și aliații săi încearcă să-și asigure puterea înainte ca alegătorii să aibă un cuvânt de spus, locuitorii din Virginia au intervenit și au echilibrat terenul de joc pentru întreaga țară”, a spus Don Scott, președintele Camerei Reprezentanților din forul legislativ al Virginiei.
Votul este considerat un eșec pentru Donald Trump, care a încurajat anterior republicanii din Texas să redeseneze circumscripțiile pentru a-și consolida poziția în Congres, pornind astfel o confruntare între partide pentru redesenarea circumscripțiilor electorale din mai multe state.
În urma demersurilor, republicanii ar putea câștiga nouă mandate suplimentare în state precum Texas, Missouri, Carolina de Nord și Ohio. Ca ripostă, democrații au realizat redistribuiri electoral în state precum California și Utah, la care s-ar putea alătura Virginia.
„Nu trebuie uitat faptul că peste 220.000 de cetățeni ruși locuiesc în Transnistria. Interesele și siguranța lor sunt acum amenințate din cauza acțiunilor nechibzuite și iresponsabile ale Kievului și Chișinăului”, spune Șoigu, într-un interviu acordat publicației Komsomolskaya Pravda, citat de Reuters.
Acesta a mai spus că Moscova este pregătită să intervină pentru protejarea propriilor cetățeni. „Dacă va fi nevoie, Rusia va lua toate măsurile necesare și va folosi toate metodele disponibile pentru a-i proteja în temeiul constituției. Nu trebuie să excludeți nimic, iar noi luăm în considerare toate scenariile posibile, chiar și pe cele mai puțin probabile”, declară Șoigu.
Transnistria, o regiune pro-rusă care s-a separat de Moldova înainte de destrămarea Uniunii Sovietice, funcționează de peste trei decenii ca entitate de facto independentă, după Războiul din 1992.
În ultimele zile, tensiunile dintre Chișinău și Tiraspol au crescut după ce autoritățile moldovene au refuzat accesul unor comandanți ai trupelor ruse de menținere a păcii din Transnistria, dar și după ce autoritățile separatiste au respins planurile de extindere a taxelor vamale și a TVA-ului asupra regiunii.
Deși delegațiile autorităților de la Chișinău și Tiraspol nu au înregistrat progrese în soluționare conflictului înghețat, Șoigu a mai spus: „Nimic nu este imposibil. Ai nevoie de bunăvoință și condiții. Dar ai impresia că Chișinăul face totul pentru ca aceasta să nu existe voință de reunificare sau condiții adecvate pentru ca aceasta să se întâmple”.
Curtea de Apel a SUA pentru al 5-lea circuit, cu sediul în New Orleans, a decis marți cu 9 voturi la 7 să susțină legea adoptată anul trecut în Texas, care obligă școlile publice să afișeze vizibil cele Zece Porunci în fiecare sală de clasă, informează Reuters.
Opinia majoritară, redactată de judecătorul Stuart Kyle Duncan, susține că legea nu încalcă principiul separării dintre stat și religie și nici libertatea religioasă.
Potrivit acestuia, legea nu impune practici religioase și nu sancționează persoanele care nu aderă la valorile exprimate în cele Zece Porunci.
De cealaltă parte, contestatarii au criticat dur decizia. Avocatul Jon Youngwood a declarat: „Hotărârea instanței contravine principiilor fundamentale ale Primului Amendament și autorității obligatorii a Curții Supreme a SUA. Primul Amendament protejează separarea bisericii de stat și libertatea familiilor de a alege cum, când și dacă să ofere copiilor lor instruire religioasă”.
Procurorul General din Texas, Ken Paxton, a spus că decizia instanței reprezintă „o mare victorie” și a declarat: „Cele Zece Porunci au avut un impact profund asupra națiunii noastre și este important ca elevii să învețe din ele în fiecare zi”.
În opinia separată, judecătoarea Irma Carrillo Ramirez a argumentat că instanța ar fi trebuit să respecte un precedent al Curții Supreme din 1980, care a declarat neconstituțională o lege similară din Kentucky.
„Un pas important către dezescaladare”, a transmis Guterres, după anunțul președintelui Trump care a spus că armistițiul dintre Statele Unite și Iran va fi prelungit.
„Încurajăm toate părțile să profite de acest impuls, să se abțină de la acțiuni care ar putea submina încetarea focului și să se angajeze constructiv în negocieri pentru a ajunge la o soluție sustenabilă și durabilă”, a spus un purtător de cuvânt al secretarului, citat de Associated Press.
De asemenea, oficialul și-a exprimat sprijinul pentru eforturile Pakistanului de a facilita dialogul dintre Washington și Teheran, considerând că acestea pot contribui la crearea condițiilor pentru încheierea războiului început la finalul lunii februarie.
Declarațiile vin după ce Donald Trump a anunțat că va prelungi încetarea focului în urma intervenției liderilor pakistanezi. Cu toate acestea, liderul de la Casa Albă a spus că blocada navală impusă de SUA va rămâne în vigoare.
Anunțul a fost făcut marți de ministrul italian de Externe, Antonio Tajani care a spus că reprezentantul Rusiei în Italia a fost convocat. Diplomatul urmează să dea explicații în legătură cu declarațiile „foarte grave și insultătoare” făcute de prezentatorul Vladimir Soloviov la adresa premierului italian.
Printre apelativele utilizate de Soloviov pentru a o caracteriza pe șefa guvernului de la Roma, se numără: „o rușine pentru rasa umană”, „o bestie sălbatică” și „o idioată cu acte”, relatează AFP.
De asemenea, acesta a acuzat-o că și-ar fi trădat alegătorii și aliații politici, făcând referire inclusiv la președintele american Donald Trump.
„Această Meloni este o creatură fascistă care și-a trădat alegătorii, pentru că a candidat cu sloganuri complet diferite. Trădare este al doilea prenume al ei, l-a trădat chiar și pe Trump, căruia îi jurase anterior credință”, mai spunea Soloviov.
În replică, biroul Giorgiei Meloni a transmis că astfel de atacuri nu vor schimba direcția Italiei. „Prin însăși natura sa, un propagandist zelos al regimului nu poate da nimănui lecții despre consecvență sau libertate. Dar aceste caricaturi cu siguranță nu ne vor face să schimbăm cursul. Avem o singură busolă: interesele Italiei. Și vom continua să o urmăm cu mândrie, spre marea supărare a propagandiștilor de toate felurile”, a transmis biroul.
Tot spectrul politic italian s-a unit pentru a condamna insultele prezentatorului rus.
Relațiile dintre Italia și Rusia s-au răcit considerabil după ce Moscova a început Războiul împotriva Ucrainei, în februarie 2022.
Gazdele au început meciul în forță, reușind să marcheze în al treilea minut de joc prin Ferdi Kadıoğlu. În repriza secundă, Brighton și-a dublat avantajul în minutul 56 prin Jack Hinshelwood și a închis tabela în minutul 90+1 prin reușita semnată de Danny Welbeck.
Brighton ocupă acum poziția a șasea, cu 50 de puncte. Pentru echipa de pe Stamford Bridge, eșecul de marți a însemnat coborârea pe poziția a șaptea a campionatului, dar și a cincea înfrângere consecutivă și fără gol marcat.
Echipele de start:
Brighton
Antrenor: Fabian Hürzeler
4-2-3-1: B. Verbruggen – M. Wieffer, J. van Hecke, O. Boscagli, F. Kadıoğlu – C. Quomah Baleba, P. Groß – Y. Minteh, J. Hinshelwood, K. Mitoma – G. Rutter.
Chelsea
Antrenor: Liam Rosenior
4-4-1-1: R. Sánchez – J. Hato, T. Chalobah, W. Fofana, M. Gusto – M. Cucurella, M. Caicedo, R. Lavia, P. Neto – E. Fernandez – L. Delap.
„Galacticii” au deschis scorul în minutul 30 printr-o reușită semnată de Kylian Mbappé și și-au extins avantajul în minutul 50 după golul înscris de Vinícius Júnior.
Echipa oaspetea a reușit să reducă din diferență, însă mult prea târziu, Toni Martínez marcând abia în minutul 90+3.
În ciuda victoriei, formația de pe Santiago Bernabeu rămâne în urma Barcelonei în cursa pentru LaLiga. Formația antrenată de Alvaro Arbeloa se află pe poziția secundă a clasamentului cu 73 de puncte. Barcelona este liderul clasamentului, cu un avans de șase puncte, dar și cu un meci mai puțin disputat.
Echipele de start:
Real Madrid
Antrenor: Alvaro Arbeloa
4-3-3: A. Lunin – T. Alexander-Arnold, D. Huijsen, É. Militão, A. Carreras – F. Valverde, A. Tchouaméni, J. Bellingham – A. Güler, K. Mbappé, V. Júnior.
Deportivo Alaves
Antrenor: Quique Sánchez Flores
4-4-2: A. Sivera – Y. Enriquez, V. Parada, N. Tenaglia, J. Castro – J. Guridi, D. Suárez, A. Blanco, Á. Pérez – T. Martínez, L. Boyé.
Formația antrenată de Cesc Fabregas a început în forță partida, reușind să înscrie în minutul 32 prin Martin Baturina și să își extindă avantajul imediat după pauză prin reușita lui Lucas da Cunha (min. 48).
Remontada reușită de Inter a declanșată de Hakan Çalhanoğlu care a redus din diferență în minutul 69. Formația din Milano a închis partida în ultimele minute ale meciului, după ce Çalhanoğlu a semnat dubla în minutul 86 și Sučić a marcat golul victoriei, în minutul 89 pentru a închide tabela la 3-2.
În cealaltă semifinală, Atalanta se va întâlni cu Lazio, miercuri de la ora 22:00. În manșa tur, echipele au remizat, scor 2-2.
Echipele de start:
Inter Milano
Antrenor: Cristi Chivu
3-5-2: Martínez – M. Akanji, F. Acerbi, C. Augusto – Luis Henrique, N. Barella, H. Çalhanoğlu, P. Zieliński, F. Dimarco, A.Y. Bonny, M. Thuram.
Como
Antrenor: Cesc Fabregas
3-4-2-1: Butez – M. Kempf, D. Carlos, J. Ramón – Á. Valle, L. Da Cunha, M. Perrone, I. Van Der Brempt – M. Baturina, N. Paz – A. Douvikas.
Robert Negoiță a transmis marți că reformele promovate de Ilie Bolojan merită susținerea, exemplificând prin necesitate reformei administrative.
„Nu contează, ne place, nu ne place domnul Bolojan, importante sunt câteva aspecte. Unu, că s-au întâmplat niște reforme până acum. Reforma administrativă, foarte important, că mai reducem din aparatul ăsta mare, consumator de resurse și generator de mari probleme cu clientele, cu nenorociri, rubedenii. Lucrurile bune, nu avem cum să nu le apreciem”, a spus edilul Sectorului 3 într-un mesaj publicat pe Facebook.
Negoiță a apreciat și eforturile de reformare a companiilor de stat, subliniind că sunt „absolut necesare” și reprezintă „direcția corectă”.
„Am înțeles că există șanse să fie puțină curățenie și în societățile astea de stat, care generează pierderi în fiecare an și, de asemenea, toate colcăie de clientelă politică și așa mai departe. Cred că ar merita puțină susținere, măcar pentru chestiunea asta, să le facă pe astea, să rezolve cu reformele. Chiar dacă știm că orice reformă de genul ăsta, mai generează și suferință pe anumite zone, sunt absolut necesare și, din punctul meu de vedere, cel puțin pentru asta cu societățile și cu reforma administrativă, toată susținerea pentru că eu cred că asta este direcția corectă”, mai spune primarul.
Declarațiile vin la o zi după ce Partidul Social Democrat a votat într-o consultare internă retragerea sprijinului politic pentru premier. În cadrul procesului intern, 97.7% din social-democrați au considerat că Ilie Bolojan nu mai trebuie susținut.
