Un bărbat înarmat cu o mitralieră s-a plimbat printr-un complex rezidențial din Kiev, anunță NEXTA. El nu a deschis focul și a intrat într-un apartament.
Polițiștii chemați la fața locului au intrat în apartament și l-au arestat. Potrivit informațiilor oferite de autorități bărbatul în vârstă de 37 de ani era beat. El avea asupra sa o mitralieră cu 200 de cartușe și un pistol.
De asemenea, în apartament au fost găsite substanțe asemănătoare drogurilor. Toate obiectele au fost confiscate. Bărbatul a fosr arestat și anchetatorii vor decide dacă vor deschide un dosar despre terorism.
Incidentul s-a produs după ce sâmbătă un alt bărbat înarmat a deschis focul pe un bulevard din Kiev. Agresorul a ucis șase persoane. Alte persoane au fost rănite și au ajuns la spital. Agresorul a luat ostatici și s-a baricadat într-un magazin. Până la urmă, polițiștii au reușit să-l împuște mortal.
Avioanele de vânătoare franceze „Rafale” au fost mobilizate de la o bază aeriană din Lituania, unde sunt staționate în cadrul unei misiuni NATO de patrulare aeriană care durează de zeci de ani, potrivit Associated Press.
Avioanele de vânătoare, echipate cu rachete aer-aer, proiectile ghidate concepute pentru distrugerea aeronavelor inamice, s-au alăturat avioanelor din România, Polonia, Suedia și Finlanda. Acestea au decolat pentru a inspecta zborul rusesc, potrivit detașamentului francez.
Misiunea rusă a inclus două avioane supersonice Tu-22M3, precum și aproximativ 10 avioane de vânătoare – atât SU-30, cât și SU-35 – care au escortat pe rând bombardierele strategice mai mari, potrivit sursei citate.
Ministerul Apărării al Rusiei a declarat că zborul bombardierelor cu rază lungă de acțiune a fost programat și a avut loc în spațiul aerian deasupra apelor neutre ale Mării Baltice. Zborul a durat mai mult de patru ore, a declarat luni ministerul pe Telegram.
„În anumite etape ale traseului, bombardierele cu rază lungă de acțiune au fost însoțite de avioane de vânătoare ale unor state străine”, a declarat ministerul.
Avioanele militare rusești zboară regular, potrivit Ministerului rus al Apărării„Echipajele aviației cu rază lungă de acțiune efectuează în mod regulat zboruri deasupra apelor neutre ale Arcticii, Atlanticului de Nord, Oceanului Pacific, precum și ale Mării Baltice și Mării Negre. Toate zborurile aeronavelor Forțelor Aerospatiale Ruse sunt efectuate în strictă conformitate cu normele internaționale privind utilizarea spațiului aerian”, se arată în comunicatul publicat de Ministerul Apărării din Rusia.
Ministerul nu a răspuns imediat marți la solicitarea Associated Press de a face un comentariu.
Potrivit sursei citate, Ministerul Apărării din Rusia raportează frecvent zboruri ale bombardierelor sale strategice deasupra Mării Baltice, inclusiv în ianuarie – când avioane ale NATO au zburat, de asemenea, pentru a le întâmpina. De asemenea, au fost raportate cel puțin patru zboruri anul trecut.
Nici Comandamentul Aerian Aliat al NATO nu a răspuns imediat, marți, la o solicitare pentru comentarii despre subiect trimisă de AP.
Aeronavele rusești nu furnizează date de zborAlianța militară mobilizează în mod obișnuit avioane de vânătoare pentru a intercepta avioanele de luptă rusești care se apropie sau zboară în apropierea spațiului aerian al NATO.
Potrivit NATO, aeronavele rusești nu își utilizează adesea transpondere, adică dispozitive care au rolul de a primi semnale radar și de a transmite automat datele de identificare ale aeronavei, altitudinea, poziția, dar și codurile de urgență.
Astfel aeronavele rusești nu mențin o comunicare alături de controlorii de trafic aerian și nu depun un plan de zbor. În general, avioanele NATO sunt ridicate pentru a le identifica.
Cercetarea, realizată pe un eșantion de peste 1.500 de persoane din Marea Britanie, Suedia și Germania, arată că majoritatea europenilor au o atitudine pozitivă sau neutră față de consumul de produse obținute din așa-numitele fluxuri secundare din pește și fructe de mare. Aproximativ 74% dintre respondenți se declară deschiși la astfel de produse, notează Foodingredients.
Studiul indică faptul că acceptarea este mai ridicată în rândul tinerilor, al locuitorilor din mediul urban și al persoanelor interesate de alimentația sănătoasă sau de protejarea mediului. Mulți dintre aceștia văd aceste ingrediente ca pe o sursă alternativă de proteine și ca o soluție pentru utilizarea mai eficientă a resurselor.
Produsele sunt deja acceptate mai ușor în mâncăruri gata preparate, restaurante de tip fast-food, cantine sau chiar în gătitul de acasă, ceea ce sugerează o posibilă extindere a utilizării lor în industria alimentară.
Aceste produse ar fi „prea procesate” sau artificiale?Totuși, există și rezerve. Principala îngrijorare a consumatorilor este legată de ideea că aceste produse ar fi „prea procesate” sau artificiale. Producătorii resping această percepție și susțin că tehnologia folosită este similară cu prepararea alimentelor obișnuite, precum chiftelele sau alte produse din carne, bazându-se pe metode standard de procesare și gătire.
Reprezentanții industriei subliniază că transparența este esențială pentru câștigarea încrederii consumatorilor. Un exemplu este modul de etichetare, unde se evită termeni tehnici și se preferă mențiuni clare despre originea ingredientelor.
„Observăm semnale clare că utilizatorii sunt deschiși să integreze aceste produse în viața lor de zi cu zi, dar transparența este esențială pentru construirea unei încrederi de durată”, spune Michaela Lindström, CEO al companiei finlandeze.
„Produsele secundare sunt manipulate cu aceeași grijă și standarde de calitate ca și fileurile, iar procesul în sine este simplu și familiar. Când oamenii înțeleg acest lucru, ezitarea tinde să dispară. Majoritatea este deja de acord, mai puțin de unul din cinci se opune, iar grupul mare din mijloc are nevoie pur și simplu de mai multă familiaritate cu ceea ce sunt de fapt aceste produse și de șansa de a le gusta. Ne așteptam ca tinerii din mediul urban să fie mai receptivi la noile produse alimentare”, a completat aceasta.
Hailia are grijă să se asigure că etichetarea este complet transparentă, pentru a clarifica faptul că folosește mai mult pește decât doar fileul.
„De exemplu, afirmăm că un produs este fabricat din somon norvegian, nu din file”, a declarat Lindström. „Materia primă provine din părțile care rămân după filetare, cum ar fi ramele (inclusiv coada) și alte bucăți și resturi. Acestea nu trebuie tratate ca deșeuri sau fluxuri secundare cu valoare scăzută – sunt materii prime alimentare valoroase, care în mod tradițional au fost subutilizate.”
Companiile din domeniu mizează pe potențialul economicÎn același timp, companiile din domeniu mizează pe potențialul economic al acestor fluxuri secundare, în condițiile în care o parte semnificativă din pește procesat nu ajunge în consum direct. Estimările citate în studiu arată că între 30% și 70% dintr-un pește poate deveni produs secundar sau cu valoare redusă.
Pentru industria alimentară, această schimbare de perspectivă deschide noi direcții: reducerea risipei, creșterea eficienței și dezvoltarea unor produse cu impact mai mic asupra mediului. În același timp, datele sugerează că acceptarea consumatorilor ar putea nu mai fi principalul obstacol în calea extinderii acestor produse pe piață, ci mai degrabă comunicarea și familiarizarea publicului cu ele.
Ministrul Culturii, Andras Demeter, a declarat că revenirea în țară a Coifului de la Coțofenești și a celor două brățări dacice reprezintă „un moment de mare bucurie”, subliniind importanța excepțională a acestor piese pentru patrimoniul și memoria culturală a României.
„Este un moment de mare bucurie, revenirea acasă a coifului de la Coțofenești și a două dintre brățările dacice, piese de patrimoniu de importanță excepțională pentru România și pentru memoria culturală”, a spus ministrul.
Andras Demeter a mulțumit instituțiilor din România, dar și partenerilor din Regatul Țărilor de Jos și din alte state europene, pentru colaborarea în recuperarea artefactelor.
„Fără tactul și fermitatea lor, astăzi nu am fi avut ocazia de a împărtăși această bucurie”, a adăugat el.
Ministrul a anunțat că artefactele vor fi prezentate la Muzeul Național de Istorie a României, în cadrul unei conferințe de presă, unde vor fi scoase din lăzi și expuse.
Știrea inițialăCoiful de aur de la Coțofenești și două brățări dacice, recuperate după furtul comis anul trecut la Muzeul Drents din Assen, au ajuns marți în România. Avionul care a transportat artefactele a aterizat în jurul orei 17:30.
Ulterior, artefactele urmează să fie prezentate la Muzeul Național de Istorie a României, unde este programat un eveniment dedicat în seara zilei de 21 aprilie, de la ora 19:30, destinat exclusiv reprezentanților mass-media.
Începând cu 22 aprilie, pe o perioadă de zece zile, artefactele vor fi expuse și pentru publicul larg, urmând ca ulterior să fie incluse într-o campanie de prezentare în mai multe regiuni ale țării.
Coiful de la Coțofenești și cele două brățări dacice vor putea fi văzute de public la Muzeul Național de Istorie a României între 22 aprilie și 3 mai, între orele 10:00 și 18:00, a anunțat instituția.
A treia brățară de aur nu a fost încă găsită, iar ancheta continuă.
Sindicatul Unit TAROM (SUT), organizație reprezentativă a angajaților companiei aeriene naționale, anunță organizarea unui miting de protest pe 28 aprilie, în Piața Victoriei, alături de Confederația Sindicatelor Democratice din România, pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Guvernul privind viitorul companiei.
Liderii sindicali avertizează că iau în calcul inclusiv acționarea în instanță a Executivului. Ei acuză lipsa constantă a dialogului și decizii care ar putea duce la dispariția TAROM.
„Dacă guvernanții încearcă desființarea și închiderea acestei companii, noi vom face tot posibilul să nu se întâmple acest lucru”, a declarat Narcis Pașcu, președintele SUT.
Acuzații directe la adresa GuvernuluiSindicaliștii reacționează după declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu, potrivit cărora compania trebuie desființată până la 30 aprilie 2026.
„Dacă doamna viceprim-ministru și-a permis ca, în aceste vremuri de criză, cu un război la estul României și cu altul ceva mai departe, să facă declarații împotriva companiei și pentru desființarea acesteia (…), numai dumneaei va purta întreaga responsabilitate pentru ceea ce se va întâmpla”, spune Pașcu.
Acesta a subliniat rolul strategic al companiei aeriene de stat:
„TAROM trebuie să existe și să fie în permanență o companie a statului român, fiindcă în vremuri de război, de restriște, compania TAROM este cea care îi ajută, îi salvează pe cetățenii României în orice situație”, a spus acesta.
Sindicatul reclamă lipsa totală de dialog cu autoritățile în ultimii ani.
„În ultimii trei ani, nu am fost consultați în privința viitorului companiei și niciun ministru al Transporturilor nu a avut întâlniri cu liderii sindicali. Guvernanții întotdeauna fac ceea ce vor dumnealor și distrug această companie”, a declarat liderul SUT.
În același timp, acesta susține că problemele companiei nu țin de angajați sau management, ci de lipsa sprijinului real din partea statului.
Exemplul LOT și declinul TAROMSindicaliștii compară situația TAROM cu evoluția altor companii din regiune.
În timp ce compania poloneză LOT și-a extins flota de la 36 de avioane în 2019 la 86 în prezent, TAROM a scăzut de la 30 de aeronave în 2020 la doar 14, dintre care patru urmează să fie vândute.
Instabilitatea managerială este un alt punct critic: în ultimii trei ani, compania a avut 17 directori.
„Compania are nevoie de stabilitate și predictibilitate în management”, a subliniat Pașcu, adăugând că nici bugetul nu a fost aprobat până în prezent.
Angajații resping acuzațiile privind „supraîncadrarea”Sindicatul respinge acuzațiile că TAROM ar avea prea mulți angajați.
Potrivit liderilor sindicali, planul de restructurare aprobat de Comisia Europeană prevedea 1.316 salariați, însă în prezent compania are doar 827.
„Nu se mai restructurează nimic la compania TAROM”, a afirmat Pașcu, precizând că există chiar deficit de personal pe anumite posturi.
Piloții acuză transferuri financiare și ignorarea soluțiilorPilotul Vasi Adrian, comandant pe ATR cu 16 ani experiență, susține că angajații au trimis în repetate rânduri propuneri către autorități, fără rezultat.
„Avem documente trimise (…) cu soluții la problemele care sunt stringente. Avem aici o anomalie. Se transferă banii de la TAROM la aeroport. Sunt în jur de minimum 50-60 de milioane de euro”, a declarat acesta.
Potrivit acestuia, recuperarea acestor sume ar putea elimina necesitatea unui ajutor de stat.
În general, personalul Tarom consideră că intențiile Guvernului reflectă „o recunoaștere a neputinței”.
„I-am trimis propuneri pentru eficientizare, modele de business și ce curse am putea să facem pentru a fi profitabili, lucru care a fost ignorat. Factorul politic de-a lungul timpului a pus piedici companiei TAROM”, spun aceștia.
Escaladare posibilă a conflictuluiProtestul anunțat pentru 28 aprilie ar putea marca începutul unei escaladări a conflictului dintre angajați și autorități, în condițiile în care sindicaliștii iau în calcul inclusiv acțiuni în instanță.
În lipsa unui dialog direct și a unor măsuri concrete, tensiunile din jurul viitorului TAROM continuă să crească, iar compania rămâne într-un punct critic, între restructurare și riscul unei decizii radicale.
Anunțul a fost făcut de Karex din Malaysia, cel mai mare producător de prezervative din lume, potrivit NEXTA. Acesta produce unul din cinci prezervative, lucrează cu Durex și este implicat în mai multe programe guvernamentale din întreaga lume.
Conform CEO-ului Karex, din cauza conflictului, s-au scumpit cauciucul sintetic, nitrilul, uleiul de silicon, folia de aluminiu, ambalajele. De asemenea, au crescut foarte mult cheltuielile cu logistica și energia.
În prezent, Karex se confruntă cu o cerere crescută deoarece mulți cumpărători încearcă să-și creeze stocuri pentru a evita scumpirea sau chiar lipsa produsului. Probleme asemănătoare au și ceilalți producători de prezervative din lume.
UE ia în calcul să introducă un mecanism obligatoriu prin care statelor membre li s-ar putea cere să împartă kerosenul, în eventualitatea unei penurii.
Anunțul a fost făcut marți de comisarul european pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc după o videoconferință cu miniștrii transporturilor din blocul comunitar.
UE „deține stocuri de urgență” de combustibil pentru avioane care „pot fi și vor fi eliberate numai dacă este necesar. Orice eliberare națională de combustibil trebuie să se facă în deplină transparență pentru a evita denaturarea pieței”, a spus oficialul european, potrivit POLITICO.
Întrebat dacă țările UE ar trebui să fie obligate să-și coordoneze și să-și împartă rezervele de kerosen, el a spus: „Ceea ce este voluntar astăzi ar putea deveni obligatoriu”.
„Dincolo de criza actuală, trebuie să fim pregătiți și pentru eventualele șocuri viitoare. Prin urmare, vom evalua dacă este necesară o obligație privind stocurile minime de combustibil pentru aviație, care să impună statelor membre să mențină rezerve de urgență minime”, a spus comisarul european pentru transporturi în timpul conferinței de presă.
El a menționat că miercuri, Comisia Europeană va prezenta planul AccelerateEU, ca răspuns la șocurile de pe piața energiei. Acest plan va include, printre altele, și eforturi pentru asigurarea „unei surse alternative de kerosen pentru Europa, cum ar fi combustibilul de tip A produs în Statele Unite”.
De la izbucnirea războiului în Orientul Mijlociu la sfârșitul lunii februarie, prețurile kerosenului din Europa s-au dublat.
Săptămâna trecută, șeful Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, a avertizat că Europa ar putea să se confrunte cu penurie de kerosen în aproximativ șase săptămâni, pe fondul blocajelor din aprovizionarea globală cu energie.
