„Evoluțiile din Orientul Mijlociu sunt profund îngrijorătoare. Pe parcursul weekendului, am fost în contact cu nouă lideri din Orientul Mijlociu și cu mai mulți lideri europeni”, a declarat luni, von der Leyen.
Șefa executivului de la Bruxelles a vorbit despre o „speranță reînnoită” pentru poporul iranian: „Există o speranță reînnoită pentru poporul oprimat din Iran, iar noi susținem ferm dreptul acestora de a-și hotărî singuri viitorul”.
În al doilea rând, von der Leyen a subliniat necesitatea unor detensionării situației din regiune și a condamnat ripostele Iranului și ale grupărilor aliate din regiune.
„În al doilea rând, trebuie să depunem eforturi susținute pentru dezescaladare și pentru a opri extinderea conflictului. În ultimele ore, am fost martorii a numeroase atacuri, inclusiv un atac cu drone care a vizat baza aeriană britanică din Cipru. Condamn în cei mai categorici termeni aceste atacuri nesăbuite și nediscriminatorii ale Iranului și ale interpușilor săi (proxy) împotriva teritoriilor suverane din întreaga regiune”, a declarat președinta.
Von der Leyen a subliniat și nevoia de stabilității regionale, declarând: „Singura soluție durabilă este una diplomatică. Iar aceasta presupune o tranziție credibilă pentru Iran, oprirea definitivă a programelor nucleare și balistice, precum și încetarea activităților destabilizatoare în regiune”.
În cadrul declarațiilor, șefe executivului european a menționa și impactul conflictului asupra blocului comunitar: „În această după-amiază, vom discuta situația generală în cadrul unei reuniuni a Colegiului de Securitate aici, la Comisia Europeană. Deoarece, de la energie la sectorul nuclear, de la transport la migrație și securitate, trebuie să fim pregătiți pentru consecințele acestor evenimente recente”.
Conform Constituției Iranului, liderul suprem este desemnat de Adunarea Experților, un organism clerical format din 88 de membri, aleși de populație o dată la opt ani. Totuși, candidații pentru acest for sunt verificați în prealabil de Consiliul Gardienilor, mecanism care limitează strict cine poate intra în cursă.
Cine decide și cum se face alegereaAtunci când poziția devine vacantă, Adunarea Experților se reunește pentru a delibera și a vota succesorul. Decizia se ia cu majoritate simplă. În paralel, până la numirea oficială a noului lider, atribuțiile sunt preluate de un consiliu provizoriu format din trei persoane, cu rol strict temporar.
Presa locală a relatat faptul că acest consiliu interimar îi include pe:
Chiar și în acest interval, Adunarea Experților rămâne singura autoritate constituțională care poate alege noul lider suprem.
Pariuri și favoriți: cine ar putea urmaPe platforma Polymarket, traderii îl indică pe Mohseni-Ejei drept favorit „la limită”, cu aproximativ 18%. În top apar și Alireza Arafi, precum și clericul Hassan Khomeini. În mod notabil, opțiunea „funcția este abolită” este cotată aproape de lider, semnalând speculații privind o posibilă schimbare structurală a instituției.
Principalii candidați vehiculațiGholam-Hossein Mohseni-Ejei
Șef al Justiției din iulie 2021, cu o carieră îndelungată în aparatul judiciar și de securitate: fost procuror general (2009–2014), apoi prim-adjunct și purtător de cuvânt al Justiției (2014–2021), fost ministru al Informațiilor (2005–2009) și membru al Consiliului de Discernământ (organ consultativ influent).
Hassan Khomeini
Nepotul fondatorului Republicii Islamice, ayatollahul Ruhollah Khomeini. Potrivit unei evaluări citate de Council on Foreign Relations, o eventuală promovare a sa ar putea fi văzută ca o punte între sistemul revoluționar și segmentele mai reformiste, cu potențial de reducere a izolării externe și de temperare a nemulțumirilor interne.
Alireza Arafi
Cleric de rang înalt, cu roluri centrale în arhitectura religioasă și politică: director al seminariilor, lider de rugăciune de vineri la Qom și membru atât în Consiliul Gardienilor, cât și în Adunarea Experților — instituția care alege liderul suprem. Influența sa vine și din implicarea în educația teologică și în filtrarea candidaților politici.
Ce urmează: fără termen-limită, cu negocieri intenseArticolul 111 din Constituție prevede activarea imediată a conducerii interimare, însă nu stabilește un termen fix pentru numirea succesorului, menționând doar că Adunarea Experților trebuie să acționeze „în cel mai scurt timp”.
Analiștii avertizează că procedura formală ar putea fi dublată de negocieri dure între elite și de incertitudine geopolitică. Profesorul Amin Saikal (University of Western Australia) a sugerat că, deși Mohseni-Ejei pare favorit, Adunarea ar putea alege „un compromis”, inclusiv o figură diferită sau chiar din afara forului.
Miza este direcția strategică a regimului: un succesor „dur” ar menține linia de securitate și confruntare, în timp ce o figură mai moderată ar putea încerca reforme limitate pentru a reduce presiunea internă și a îmbunătăți relațiile externe, inclusiv pe fondul sancțiunilor.
Pe de altă parte, acțiunile companiilor de transport maritim au atins maximele anului: Nippon Yusen a crescut cu 4,28%, Mitsui OSK Lines cu 4,33%, iar K Line cu 5,85%, după cum subliniază o analiză a Japan Times.
Escaladarea vine după ce forțele armate americane și israeliene au lansat în weekend un atac masiv asupra Iranului, în urma căruia a fost ucis ayatollahul Ali Khamenei.
Atacurile au fost urmate de represalii în mai multe zone din Orientul Mijlociu.
Cei mai mari trei transportatori japonezi au suspendat navigația prin strâmtoarea OrmuzZborurile au fost suspendate în regiune, iar navelor li s-a interzis, potrivit relatărilor, tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz — rută prin care trece aproximativ 20% din țițeiul mondial.
În tranzacțiile de la New York, contractele futures pentru petrol au crescut cu circa 12% față de vineri, atingând 75,33 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimele opt luni, înainte de a se stabiliza luni dimineață.
Deși aprovizionarea energetică a Japoniei nu a fost afectată semnificativ până acum, cei mai mari trei transportatori maritimi ai țării au suspendat navigația prin Strâmtoarea Ormuz începând de duminică.
Deja există „un anumit impact”Compania Itochu a anunțat că se confruntă deja cu „un anumit impact” asupra transporturilor de petrol.
Secretarul șef al cabinetului, Minoru Kihara, a confirmat că unele petroliere care se îndreptau spre Japonia și-au suspendat tranzitul și așteaptă în Golful Persic, relatează Japan Times.
Totuși, Kihara a precizat că nu există, în acest moment, un impact imediat asupra echilibrului cerere-ofertă de petrol din Japonia.
Japonia deține însă rezerve strategice suficiente pentru 254 de zileDependența Japoniei de regiune este majoră: în 2025, 94% din importurile de țiței au provenit din Orientul Mijlociu, iar în 2023, 73,7% din țițeiul importat a tranzitat Strâmtoarea Ormuz.
Japonia deține însă rezerve strategice suficiente pentru 254 de zile și nu intenționează deocamdată să le utilizeze.
Potrivit unui raport publicat luni de Institutul de Cercetare Nomura, într-un scenariu de conflict prelungit care ar perturba semnificativ transporturile prin Ormuz, prețul petrolului ar putea urca la 87 de dolari pe baril, ceea ce ar majora inflația cu aproximativ 0,31%.
Japonia s-ar putea confrunta cu o stagflațieÎntr-un scenariu mai sever, considerat mai puțin probabil, în care strâmtoarea ar fi închisă complet, petrolul ar putea ajunge la 140 de dolari pe baril, iar inflația ar crește cu 1,14%.
În acest caz, avertizează economistul Takahide Kiuchi de la Nomura, Japonia s-ar putea confrunta cu stagflație — încetinire economică simultană cu creșterea accelerată a prețurilor — crescând riscul unei recesiuni.
În robotică, actul de a plia haine este frecvent arătat ca o ilustrare frapantă a „paradoxului lui Moravec”. Acest concept subliniază contradicția conform căreia sistemele robotice pot executa sarcini extrem de complexe pentru oameni, precum calculul avansat sau interpretarea unor volume mari de date, dar se confruntă cu obstacole semnificative în îndeplinirea unor activități elementare ale rutinei zilnice, mai scrie Il Post.
Deși procesul de a transforma o haină mototolită într-o formă ordonată pare lipsit de dificultate, el implică o serie de etape delicate. Se pornește de la detectarea contururilor, localizarea elementelor specifice precum mânecile, evaluarea proprietăților țesăturii și se ajunge la ajustarea forței de apucare. Iar toate acestea se execută într-un ritm continuu.
Provocarea majoră: obiectele flexibile și imprevizibileO problemă esențială în calea automatizării plierii constă în natura maleabilă a materialelor textile. Spre deosebire de obiectele rigide, precum șuruburile sau piesele de asamblare industrială, pe care roboții au învățat să le manevreze cu precizie de decenii bune, articolele vestimentare își modifică permanent configurația.
Comportamentul unei bluze de bumbac, al unei cămăși de mătase sau al unui hanorac voluminos variază semnificativ atât la atingere, cât și în timpul procesului de împăturire. În mod natural, ființele umane percep intuitiv textura, densitatea și flexibilitatea materialului, ajustându-și automat forța și mișcările. Roboții, prin contrast, sunt nevoiți să interpreteze aceste caracteristici variabile. Acest lucru se efectuează prin intermediul unor senzori și al unor algoritmi complecși. Iar orice schimbare neașteptată le încurcă complet operațiunea.
Vederea artificială și algoritmii experimentaliMajoritatea creațiilor experimentale se bazează pe sisteme de recunoaștere vizuală pentru a localiza un punct de apucare și a iniția o serie de mișcări predefinite. Dificultatea apare atunci când țesătura se deformează într-un mod neanticipat față de modelele pe care robotul a fost instruit. Se ajunge astfel la o pliere inexactă și un rezultat greșit.
O metodă diferită implică segmentarea acțiunii de pliere într-o serie de micro-mișcări secvențiale, permițând robotului să ajusteze gradual orice abatere. Această tehnică, examinată în diverse centre de cercetare, diminuează rata erorilor, însă nu rezolvă integral problema.
De la prototip la aplicații domesticeÎn cadrul expozițiilor tehnologice de anvergură mondială, corporații precum LG au expus prototipuri de roboți umanoizi cu potențialul teoretic de a îndeplini activități casnice, inclusiv împăturirea vestimentației. Cu toate acestea, demonstrațiile concrete relevă că nivelul actual al tehnologiei este încă considerabil în urma dexterității umane.
Totuși, progresele recente în inteligența artificială și procesele de învățare automată generează speranțe în rândul cercetătorilor. Exista indicii că această discrepanță s-ar putea micșora în deceniile următoare. Odată cu evoluția rapidă a integrării dintre senzori de ultimă generație și algoritmi adaptivi, este posibil ca roboții să dobândească o abilitate superioară de a manipula obiecte flexibile.
O problemă revelatoare pentru limitele inteligenței artificialeActul de a plia haine subliniază o concluzie fundamentală: ceea ce pentru individ reprezintă o activitate cotidiană, din perspectiva ingineriei, presupune o interacțiune complexă de procese perceptive, o combinație sofisticată de percepție, coordonare și adaptare la mediu.
Până în momentul în care roboții vor putea transforma fără efort un morman dezordonat de îmbrăcăminte într-un teanc aranjat impecabil, această sarcină domestică va continua să servească drept un reper crucial pentru evaluarea capabilităților și constrângerilor actuale ale inteligenței artificiale și ale roboticii.
