Judecătorii ÎCCJ au admis contestaţia formulată de inculpatul Potra Horaţiu împotriva încheierii din data de 10 iunie 2026 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală, în dosarul nr.6008/2/2025/a8.
Magistrații au înlocuit astfel măsura arestării preventive cu măsura preventivă a arestului la domiciliu faţă de inculpatul Potra Horaţiu (date de stare civilă) pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 17 iunie 2026 până la data de 16 iulie 2026, inclusiv.
În baza art. 221 alin. (1) şi (2) Cod procedură penală, pe durata arestului la domiciliu inculpatul Potra Horaţiu are următoarele obligaţii:
Accidentul s-a produs marți seară în orașul Laredo, aproape de granița dintre Statele Unite și Mexic. Avionul, un jet de afaceri de tip Cessna Citation Latitude, avea la bord șase persoane. Potrivit autorităților locale, citate de AP, aeronava s-a prăbușit pe șoseaua Loop 20, în apropierea Aeroportului Internațional Laredo. După impact, avionul a luat foc și s-a rupt aproape în două. Datele de zbor arată că aparatul decolase cu câteva ore mai devreme de pe aeroportul Los Cabos din Mexic.
Șoferii au sărit în ajutorul pasagerilorMartorii au descris scene care păreau desprinse dintr-un film. Mai multe persoane și-au abandonat mașinile și au alergat spre aeronava aflată în flăcări. Imaginile filmate la locul accidentului arată oameni care încearcă să spargă geamul cabinei de pilotaj cu un baros și o lopată pentru a permite evacuarea celor aflați la bord.
Avion prăbușit în Texas. Sursa foto: captură video
O femeie care se afla în trafic a povestit că a văzut pasageri încercând să iasă din avion în timp ce focul se extindea pe fuselaj. Potrivit acesteia, trei tineri au reușit să se evacueze, urmați de o persoană care părea a fi pilotul aeronavei. Salvatorii au intervenit rapid, iar un pompier a urcat pe o scară pentru a ajunge la ultimii ocupanți ai avionului.
O persoană și-a pierdut viațaAutoritățile au confirmat că o persoană a murit în urma accidentului. Deocamdată nu a fost precizat oficial dacă victima se afla la bordul aeronavei sau la sol. Alte cinci persoane au supraviețuit. În timpul operațiunii de salvare, cinci polițiști au fost transportați la spital după ce au inhalat fum dens provenit de la incendiul izbucnit după impact.
Un avion Cessna Citation Latitude, similar cu aeronava prăbușită în Texas. Sursa foto: X
Cauza exactă a accidentului nu este cunoscută. Directorul aeroportului din Laredo a declarat pentru presa locală că avionul ar fi suferit o defecțiune mecanică înainte de prăbușire, însă investigația este abia la început. Compania NetJets, operatorul aeronavei și una dintre cele mai mari firme de aviație privată din lume, a confirmat că avionul implicat în accident îi aparținea și a anunțat că cooperează cu autoritățile.
Al treilea accident aviatic major în trei zilePrăbușirea din Texas vine după alte două tragedii aviatice produse în Statele Unite în ultimele zile. Luni, un bombardier B-52 s-a prăbușit în California în timpul unui zbor de test, iar toate cele opt persoane aflate la bord au murit. Cu o zi înainte, 12 oameni și-au pierdut viața după ce un avion utilizat pentru parașutism s-a prăbușit în statul Missouri.
„Copiii noștri nu sunt o marfă ce poate fi exploatată pentru profit! Este datoria noastră să-i protejăm!”, se arată în comunicatul Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane.
Potrivit comisiei, proiectul reprezintă „un pas esențial în consolidarea cadrului legal național pentru prevenirea și combaterea exploatării sexuale online a copiilor”, fiind aliniat standardelor internaționale și evoluțiilor din mediul digital.
„Într-un mediu online aflat într-o evoluție extrem de rapidă și care favorizează inclusiv noi forme de exploatare a copiilor, această reformă legislativă aduce clarificări substanțiale în legislația penală, plasând explicit copilul în centrul protecției”.
Una dintre modificările centrale este înlocuirea sintagmei „pornografie infantilă” cu „materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”.
„Schimbarea de terminologie subliniază că nu este vorba despre conținut obscen, ci despre dovezi ale unor infracțiuni grave”, precizează inițiatorii.
Proiectul stabilește și noi limite de pedeapsă: „producerea materialelor ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor, cea mai gravă formă, este sancționată cu închisoare de la 5 la 12 ani”, „promovarea sau expunerea acestora se pedepsește cu închisoare de la 3 până la 10 ani”, iar „procurarea, deținerea, stocarea, distribuirea sau punerea la dispoziție” cu pedepse între 2 și 7 ani.
Sunt incriminate explicit și faptele de grooming, inclusiv în situațiile în care făptuitorul este minor, iar legea introduce referiri la utilizarea inteligenței artificiale în generarea sau manipularea unor astfel de materiale.
„Legea răspunde și noilor riscuri generate de evoluțiile tehnologice, introducând pentru prima dată referiri explicite la utilizarea inteligenței artificiale”.
De asemenea, sunt majorate pedepsele pentru accesarea materialelor, de la 1-3 ani la 1-5 ani de închisoare, și pentru participarea la spectacole cu astfel de conținut, de la 1-5 ani la 2-7 ani.
Parcursul legislativ continuă prin transmiterea proiectului către Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională.
Colegiul Parchetului European a decis în unanimitate reînnoirea mandatelor celor trei procurori pentru o perioadă de 5 ani. În schimb, Consiliul Superior al Magistraturii din Grecia (MLA) a hotărât prelungirea mandatelor acestora pentru doar 2 ani, argumentând că au nevoie de acest timp strict pentru a finaliza dosarele pe care le au deja în lucru.
Disputa pe competență: Consiliul elen susține că, potrivit Constituției și legislației naționale, numirea și prelungirea mandatelor procurorilor pe teritoriul Greciei este de competența sa exclusivă. De cealaltă parte, EPPO afirmă că legislația europeană are prioritate și că doar Colegiul EPPO are autoritatea de a decide asupra mandatelor procurorilor europeni.
Acțiunea în instanță: Laura Kövesi a contestat oficial decizia magistraților eleni la Curtea Supremă din Grecia , solicitând anularea hotărârii de prelungire pe doi ani și aplicarea deciziei europene de reînnoire pe 5 ani. EPPO acuză consiliul grec că a încălcat regulamentele europene și că ar fi trebuit să trimită o întrebare preliminară la Curtea de Justiție a UE înainte de a lua o decizie.
Apelul Laurei Codruța Koveși la Curții Supreme de Justiție din AtenaProcurorul European a făcut apel la Plenul Administrativ al Curții Supreme de Justiție și solicită anularea deciziei Consiliului Judiciar Suprem (CJS) de Justiție Civilă și Penală privind prelungirea cu doi ani a mandatului celor trei procurori europeni greci, Popi Papandreou, Chariklia Thanou și Dionysios Mouzakis. Acesta solicită menținerea deciziei Colegiului Procurorului European, care le-a reînnoit mandatul pentru o perioadă de cinci ani. Cauza va fi soluționată de Curtea Supremă de Justiție în ultima ședință de judecată înainte de sfârșitul anului judiciar în curs (30 iunie 2026).
În noiembrie anul trecut, Colegiul Procurorilor Europeni , alcătuit din Procurorul-Șef European și 24 de procurori europeni, câte unul din fiecare dintre țările UE participante, a reînnoit în unanimitate (după propunerea lui Kovesi) mandatul celor trei procurori europeni greci pentru încă cinci ani. Această decizie a Colegiului a provocat nemulțumire în rândul funcționarilor judiciari și procurorilor greci ai Curții Supreme.
Cu toate acestea, ministrul Justiției, George Floridis, a urmat procedura formală, având în vedere încheierea mandatului celor trei procurori delegați europeni greci în cauză la sfârșitul lunii iunie, și a trimis întrebările relevante Curții Supreme.
Ce a decis MDA?MLA, format din 11 membri, s-a întrunit luna trecută (11.5.2026) și a prelungit în unanimitate mandatul celor trei procurori europeni greci pentru încă doi ani. La reuniunea MLA au participat atât președintele Curții Supreme de Justiție, Anastasia Papadopoulou, cât și procurorul Curții Penale Supreme, Konstantinos Tzavellas, iar raportorul a fost vicepreședintele Panagiotis Lymberopoulos.
Cei 11 înalți funcționari judiciari care au participat la procesul de asistență juridică reciprocă au decis că mandatul celor trei procurori europeni greci ar trebui prelungit și că aceștia ar trebui să rămână în forțele EPPO pentru încă doi ani, până când vor finaliza dosarele aflate în curs de desfășurare.
La începutul controversatei întâlniri din acea zi, membrii MLA au examinat mai întâi problema prelungirii sau nu a mandatului celor trei procurori europeni greci. Apoi, după ce s-a dat undă verde, s-a stabilit momentul prelungirii mandatului acestora pentru o perioadă de doi ani.
Aceasta deoarece membrii MLA au considerat că, conform Constituției și legislației, competența de a reînnoi și prelungi sau nu mandatul procurorilor europeni revine exclusiv MLA.
Prin urmare, acesta din urmă nu a reînnoit mandatul celor trei procurori europeni greci pentru un mandat de 5 ani, așa cum hotărâse Colegiul Procurorilor Europeni, ci a ales să le prelungească mandatul pentru încă doi ani.
Disputa privind titularizarea mandatuluiProblema reînnoirii mandatelor celor trei procurori europeni greci a preocupat recent lumea politică și judiciară, din cauza dosarelor trimise Parlamentului de Parchetul European cu privire la problema OPEKEPE.
Cu toate acestea, EPPO a depus o cerere la sesiunea plenară a Curții Supreme, solicitând anularea deciziei MLA de a prelungi mandatul celor trei procurori europeni greci cu doi ani. Aceasta susține că singurul organism competent să le reînnoiască mandatul este Colegiul Procurorilor Europeni, care a decis deja o prelungire de 5 ani.
EPPO susține, de asemenea , că MLA prevăzut la articolul 90 din Constituție este competent să judece doar pentru promovările, numirile, transferurile judecătorilor și procurorilor greci, pe teritoriul grec, și nu pentru mandatul judecătorilor greci care deservesc instituția europeană, pentru care se aplică prevederi speciale ale dreptului european. Cu atât mai mult cu cât judecătorii greci au fost deja numiți în funcții europene, prin procedura legală și prevăzută de UE.
În același timp, EPPO subliniază că regulamentul european se referă la o reînnoire la 5 ani a mandatului procurorilor europeni delegați și nu la o prelungire a mandatului acestora, așa cum a făcut MLA. EPPO subliniază că MLA a acționat în afara jurisdicției europene, încălcând astfel normele europene și, în special, Regulamentul 2017/1939 și Directiva 2017/1371 din 5 iulie 2017, norme juridice care prevalează asupra legislației elene.
Potrivit EPPO , în loc să decidă asupra unei prelungiri cu doi ani a mandatului celor trei procurori europeni greci, MLA ar fi trebuit să trimită o întrebare preliminară relevantă Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Alegerea unui copac pentru curte înseamnă o decizie pe termen lung. Spre deosebire de arbuști, copacii sunt greu de îndepărtat după ce prind rădăcini, iar coroanele mari necesită îngrijire constantă, conform Real Simple.
De ce arborele cerului este considerat una dintre cele mai proaste alegeri?Arborele cerului se răspândește agresiv prin semințe și lăstari. Dacă îl tai, regenerarea din rădăcini devine și mai puternică. Lăstarii invadează peluza și straturile de flori. Copacul emite un miros respingător și atrage gândacul-lanternă pătat, un dăunător invaziv și distructiv.
Ce probleme aduce molidul albastru de Colorado în afara habitatului său natural?Molidul albastru este adaptat climatului muntos uscat. În zone umede sau în grădinile suburbane, devine predispus la boli ale acelor și la declin general. Tratamentele sunt costisitoare, iar îndepărtarea copacului ajunge adesea inevitabilă.
De ce este salcâmul fals considerat invaziv?Salcâmul fals cucerește rapid prin lăstari de la bază. Poate invada un teren în câțiva ani dacă nu este ținut strict sub control. Este recunoscut ca specie invazivă în multe țări. Excepție fac grădinile de permacultură, unde lemnul și florile bogate în nectar pot fi valorificate.
Care este problema ascunsă a părului Bradford?Părul Bradford înflorește spectaculos primăvara, dar structura ramurilor este fragilă. La maturitate, ramurile se rup în furtuni, zăpadă abundentă sau îngheț. Arboricultori cunosc cazuri în care proprietari au îngrijit copacul 10 ani, iar apoi o singură furtună a produs pagube majore.
De ce regretă proprietarii că au plantat chiparosul Leyland?Chiparosul Leyland crește rapid și creează paravane de intimitate atractive. Tocmai viteza de creștere îi slăbește structura și îl face vulnerabil la boli și acarieni. În curțile mici și medii, depășește rapid spațiul disponibil. Odată ce începe să se ofilească, rareori își revine – iar îndepărtarea devine un proiect costisitor.
Asociația 2Celsius arată că în România, vârsta medie a autovehiculelor este de 16,5 ani, fiind al doilea cel mai îmbătrânit parc auto din Uniunea Europeană.
În fiecare an, sute de mii de mașini second-hand vechi și poluante sunt înmatriculate în țară, în absența unor taxe sau măsuri eficiente de descurajare, arată reperezentanții asociației. Aceștia susțin că raportul dintre mașinile second-hand importate și cele noi achiziționate este de 3 la 1, iar aproape jumătate din vehiculele înmatriculate în 2024 nu respectau normele de poluare superioare Euro 4.
Potrivit sursei citate, România se află la capătul primitor al unui flux intern de vehicule uzate care circulă dinspre statele vestice spre Europa Centrală și de Est. Emisiile nu sunt externalizate la nivel global, ci sunt relocalizate în interiorul pieței unice europene, cu costuri de sănătate publică și mediu suportate de cetățenii români.
„România are instrumentele legislative pentru a acționa în cadrul pieței unice. O taxă nediscriminatorie, bazată pe emisii reale și aplicată uniform tuturor vehiculelor indiferent de proveniență, este nu doar fezabilă, ci și urgentă.”, declară Raul Cazan, președintele asociației.
Probleme identificateUn raport întocmit de asociație arată că România are trei probleme structurale principale:
1. Lipsa unor taxe de mediu eficiente. România nu dispune de o taxă de înmatriculare corelată cu emisiile reale ale vehiculelor. Taxa de poluare, eliminată în 2017 din cauza incompatibilității cu dreptul UE, nu a fost înlocuită cu un mecanism echivalent, nediscriminatoriu.
2. Verificări tehnice insuficiente la import. Procedura actuală de inspecție a vehiculelor importate nu include teste reale de emisii la țeava de eșapament și nu verifică integritatea sistemelor de control al poluanților (catalizator, filtru de particule).
3. Absența datelor complete. Statul român nu colectează sistematic date despre mărcile, modelele, vechimea și emisiile testate ale vehiculelor second-hand importate, ceea ce face imposibilă o politică publică bine fundamentată.
Raportul propune înființarea unei taxe de mediu dinamice, bazate pe emisiile reale (NOx și CO₂ în g/km), cu penalizări semnificative pentru vehiculele diesel sub standardul Euro 6. De asemenea, sunt propuse inspecții fizice riguroase la punctul de intrare în țară, realizate de RAR, și impunerea unui standard minim obligatoriu pentru vehiculele importate, cu implementare graduală: cel puțin Euro 6 pentru diesel și Euro 4 pentru benzină până în 2027, cu calendar clar de tranziție.
