Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a respins joi, într-o conferință de presă, informațiile potrivit cărora Lia Olguța Vasilescu și Claudiu Manda s-ar fi întâlnit cu liderul AUR, George Simion, pentru a discuta despre o posibilă formulă de guvernare PSD-AUR.
Potrivit surselor politice, acum aproximativ trei săptămâni, la Craiova, ar fi avut loc o întâlnire discretă între președintele AUR, George Simion, și doi lideri importanți ai PSD, Claudiu Manda și Lia Olguța Vasilescu.
Discuțiile s-ar fi concentrat pe o posibilă formulă de guvernare comună între cele două partide, însă cu un detaliu esențial: actualul președinte al PSD, Sorin Grindeanu, nu ar face parte din această înțelegere. Potrivit informațiilor publicate, planul ar fi vizat continuarea alianței după alegerile din 2028.
Joi, liderul PSD a spus că a auzit declarațiile Olguței Vasilescu, potrivit cărora o astfel de întâlnire nu a avut loc, și că are încredere în explicațiile colegei de partid.
„Bun, eu am ascultat-o pe Olguța, spunând că nu a existat o asemenea întâlnire între George Simion, Olguța și Claudiu Manda. Asta e unul. Doi, Partidul Social-Democrat e cel mai disciplinat partid din România așa cum ați văzut în acești 30 și ceva de ani. Partidul Social-Democrat, când ia o decizie, o urmează și membrii de partid”, a declarat Sorin Grindeanu.
Președintele PSD a spus că, în acest moment, „lucrurile acestea pentru mine nu sunt importante în aceste zile, mai ales că am auzit precizările Olguței”.
„Eu o cred pe Olguța”Întrebat dacă este sigur că întâlnirea dintre Olguța Vasilescu, Claudiu Manda și George Simion nu a avut loc, Sorin Grindeanu a spus că se bazează pe declarațiile făcute de lidera PSD Craiova.
„Eu o cred pe Olguța, evident, pe care am auzit-o cu urechile mele, spunând că nu a existat o întâlnire între George Simion, Olguța Vasilescu și Claudiu Manda”, a spus liderul PSD.
„Asta nu înseamnă că nu pot să se întâlnească. La noi e democrație în partid. Nu pot să mă opresc, nu dau oamenii afară”, a afirmat președintele PSD.
Întrebat despre eventualele reproșuri venite din partea președintelui privind modificările aduse de PSD unor legi din jaloanele PNRR, inclusiv în contextul sesizărilor la Curtea Constituțională, Grindeanu a respins acuzațiile și a acuzat PNL de dezinformare. „PSD-ul este independent și își decide în funcție de politicile publice pe care și le dorește să le promoveze, nu în funcție de ce vrea cineva sau altcineva”, a declarat Sorin Grindeanu. Liderul social-democrat a insistat că poziția partidului poate fi verificată prin voturile din Parlament. Potrivit acestuia, PSD a votat pentru fiecare dintre legile care au făcut parte din PNRR și nu a votat împotriva niciuneia dintre acestea. „Vă rog să luați voturile din Parlament. Am fost să votăm la fiecare lege, iar la fiecare lege care era parte a PNRR-ului, am votat pentru. PSD-ul n-a fost la nicio lege împotrivă”, a spus Grindeanu.
Grindeanu: PSD își stabilește singur prioritățileGrindeanu a dat ca exemple mai multe acte normative adoptate în perioada recentă, între care Codul urbanismului, Codul administrativ și măsurile referitoare la bonusurile de la ANAF și Vamă. Potrivit acestuia, PSD a susținut prin vot aceste proiecte, chiar dacă alte formațiuni politice au avut poziții diferite. „PSD-ul își decide prioritățile și votează în funcție de ceea ce consideră normal a fi pentru politicile publice potrivite a fi promovate de către noi”, a afirmat liderul PSD. Mesajul lui Grindeanu vine în contextul în care respectarea jaloanelor PNRR a devenit una dintre temele importante ale guvernării, în condițiile în care anumite acte normative trebuie adoptate sau modificate pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România.
„Nu își permite nimeni să dea ordine PSD-ului”Întrebările jurnaliștilor au vizat și o eventuală discuție între Grindeanu și președintele Nicușor Dan pe tema acestor legi. Liderul social-democrat nu a confirmat existența unei asemenea discuții și a răspuns ironic întrebării privind faptul că președintele ar fi încercat să influențeze poziția PSD. „Nu își permite nimeni să dea ordine PSD-ului”, a declarat Grindeanu. El a revenit și asupra acuzațiilor de dezinformare susținând că afirmațiile PNL privind poziția PSD față de legile din PNRR sunt incorecte. „PNL-ul face dezinformări”, a spus Grindeanu, adăugând că partidul (PNL, n.e.) ar trebui să fie „mai profesionist când promovează fake news-uri”.
„Să știți că ne vom păstra punctul de vedere pe legea cu hidrocentralele, adică nu ne modificăm și o considerăm în forma asta a fi bună, mai ales că a trecut și de controlul constituțional, a trecut și de CCR”, a declarat Sorin Grindeanu, întrebat despre decizia președintelui de a cere reexaminarea legii.
Liderul PSD a insistat ulterior că poziția partidului rămâne neschimbată.„PSD nu-și schimbă punctul de vedere. Apropo și de legea hidrocentralelor”, a spus Grindeanu.
Întrebat dacă îl consideră pe Nicușor Dan „prea încăpățânat” în disputa privind hidrocentralele, liderul PSD a evitat un atac direct la adresa șefului statului.
„Fiecare își gestionează sau își face politicile publice pe care le consideră necesare. (…) Dar noi nu ne schimbăm punctul de vedere apropo de această lege a hidrocentralelor. Mai ales că a trecut și de control de constituționalitate”, a răspuns Grindeanu.
Nicușor Dan a retrimis legea în Parlament după ce pierduse la CCRDeclarațiile liderului PSD vin la o zi după ce președintele Nicușor Dan a cerut Parlamentului reexaminarea legii care permite modificarea limitelor unor arii naturale protejate pentru continuarea unor proiecte hidroenergetice începute înainte de 29 iunie 2007.
Mediafax a scris miercuri că șeful statului cere Parlamentului inclusiv să analizeze din nou dacă derogarea prevăzută de lege mai este necesară și justificată, dar și să introducă verificări privind viabilitatea proiectelor și garanții suplimentare de mediu.
Legea permite Ministerului Mediului, la solicitarea beneficiarului, să modifice limitele unor arii naturale protejate și să scoată anumite suprafețe din interiorul acestora dacă, la 29 iunie 2007, pentru terenurile respective existau proiecte hidroenergetice aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat, iar lucrările fuseseră deja începute.
Practic, actul normativ creează o procedură specială pentru continuarea unor hidrocentrale începute înainte ca terenurile pe care se află să intre sub un regim mai strict de protecție.
CCR a respins sesizarea lui Nicușor DanNicușor Dan contestase anterior legea la Curtea Constituțională.
CCR a decis însă pe 24 iunie 2026, cu majoritate de voturi, să respingă ca neîntemeiată obiecția formulată de președinte și a stabilit că prevederile contestate, precum și legea în ansamblu, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Decizia nr. 735/2026 a fost publicată în Monitorul Oficial la începutul lunii august.
După publicarea deciziei CCR, senatorul PSD Daniel Zamfir, unul dintre principalii susținători ai actului normativ, anunța că legea se apropie de intrarea în vigoare.
Președintele a ales însă să folosească și procedura cererii de reexaminare și a trimis pe 12 august legea înapoi Parlamentului.
Ce vrea Nicușor Dan schimbatPrintre problemele semnalate de Administrația Prezidențială se află lipsa unor criterii prin care să fie verificat dacă proiectele hidroenergetice aprobate în urmă cu decenii mai sunt fezabile tehnic, rentabile economic și justificate din punct de vedere energetic.
Președintele cere, între altele, verificarea stadiului lucrărilor, costurilor de finalizare, termenelor, cantității suplimentare de energie care ar urma să fie produsă și a raportului dintre beneficiul energetic și impactul asupra mediului.
O altă solicitare importantă privește rețeaua Natura 2000. CCR a interpretat mecanismul prevăzut de lege ca fiind aplicabil ariilor naturale protejate de interes național, nu siturilor Natura 2000, însă Președinția cere ca această excludere să fie scrisă explicit în lege, în special în situațiile în care aceleași suprafețe se suprapun.
Administrația Prezidențială mai solicită garanții suplimentare privind studiile și avizele de mediu și reanalizarea excepțiilor acordate lucrărilor de mentenanță, retehnologizare sau modernizare a unor capacități energetice existente în zone protejate.
Printre proiectele hidroenergetice aflate de mai mulți ani în centrul disputei se numără Răstolița, Livezeni-Bumbești, Cornetu-Avrig, Pașcani, Surduc-Siriu, Cosmești-Movileni, Cerna-Motru-Tismana, Islaz și Cerna-Belareca, unele dintre acestea beneficiind deja de un regim special stabilit prin OUG 175/2022.
Declarațiile au fost făcute joi în cadrul unei conferințe de presă. Sorin Grindeanu a criticat Guvernul Bolojan susținând că a distrus capitalul autohton și că a provocat prăbușirea investițiilor străine. De asemenea, Grindeanu a susținut că zeci de români își pierd locul de muncă în fiecare zi.
„Toate au efecte asupra românilor, asupra angajaților, aproape 173 de români își pierd joburile în fiecare zi, trei din patru fiind din industrie”, a declarat Sorin Grindeanu.
În ceea ce privește consumul, președintele PSD a spus că „suntem în a 11-a luna de scădere, astfel producția nu are nicio șansă de redresare”. De asemenea, el a vorbit despre scăderea inflației.
„Tot Bolojan a dublat-o, a adus-o de una a luat-o”, a explicat Sorin Grindeanu, adăugând că împrumuturile României cresc rapid.
„Guvernul se împrumută cu o mie de euro pe secundă, românii ar fi bine să se gândească (…) 434 de milioane de lei în plus la datoria publică a românilor pe zi”, a spus Sorin Grindeanu.
El a tras concluzia că în septembrie Guvernul interimar trebuie să plece de la Palatul Victoria.
„Începând cu sesiunea ordinară de toamnă e clar pentru toată lumea că avem nevoie de un guvern cu puteri depline, nu ne mai permitem ca Bolojan și camarila useristă să rămână la Palatul Victoria”, a precizat Grindeanu care a dat asigurări că „PSD este pregătit să fie parte a unei soluții”.
Întrebat dacă este posibil să ne așteptăm și anul acesta la o scădere a dobânzii cheie, Mugur Isărescu a precizat:
„În momentul ăsta nu pot să vă spun, pentru că avem multe incertitudini. Dar formularea mea o repet. Pe măsură ce rata inflației scade, bineînțeles, după ce ea se duce sub rata de dobândă de politică monetară, ne putem aștepta la acest lucru. Așa cum o văd eu acum, probabil până la începutul anului următor”, a declarat Mugur Isărescu.
Întrebat în ce măsură criza energetică ar putea să ducă la o ar putea să ducă la o creștere a ratei inflației peste nivelul prognozat, Guvernatorul BNR a declarat:
„Bineînțeles că ar putea, dacă lucrurile nu se calmează”, a declarat Isărescu.
Acesta a afirmat că „este o perioadă, a plouat mai puțin, e secetă, Dunărea a scăzut”, însă a amintit și deciziile guvernului de compensare.
„Este clar că ar influența inflația”, a declarat Isărescu.
Reactorul 2 de la Cernavodă va fi oprit complet, joi, pe fondul nivelului scăzut al Dunării. Cu toate acestea, populația nu va fi afectată de schimbare, ci energia va fi limitată doar pentru marii consumatori industriali.
Guvernatorul BNR a fost întrebat ce rată de incertitudine are noua prognoză care estimează o inflație de 6,1% până la sfârșitul anului.
Mugur Isărescu a precizat că, pe măsură ce inflația scade, nu se știe încă perioada, „vom gândi și vom hotărî și o reducere de rată de politică monetară și vor scădea și dobânzile”.
„În piața monetară, ați văzut că nu au fost exagerate. Am lăsat suficientă lichiditate în piață și cursul a rămas stabil. Lichiditate și pentru finanțarea deficitului și pentru finanțarea economiei. O creștere a creditului de 20% la nivelul corporate. Cât arată cifrele, ne arată că mulți oameni, specialiști într-adevăr – nu oricine știe să facă calcul. Că dacă ai o rată de dobândă 7% și inflație de 10%, nu ești în pierdere”, a declarat Mugur Isărescu.
Acesta precizează că, la nivelul populației fenomenul se resimte mai accentuat pe fondul scăderii veniturilor și o eventuală creștere a prețului la energie electrică.
Guvernatorul BNR a a precizat, totuși că, la nivelul populației, creditul de consum, dar și creditul pentru ipotecare este cvasi-stagnant.
Acesta a precizat că, în acest an, speră ca România să nu aibă parte de o recesiune dramatică.
„La nivelul corporațiilor, creșterea de 20% ne arată că lumea gândește. Și gândește pozitiv. Și sperăm să nu avem o cădere dramatică. O vom avea, probabil. O creștere zero sau cu minus în acest an. Dar nu o recesiune dramatică”, a conchis Isărescu.
Joi, cu ocazia prezentării Raportului asupra inflației, ediția august 2026, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a lansat un apel către partidele de guvernare, subliniind că acestea trebuie să se reașeze la masa negocierilor și să ajungă la compromisurile necesare pentru continuarea procesului de consolidare fiscală.
„Dacă s-a ajuns aici, cred că partidele coaliției trebuie să se reașeze la masă. Fiecare trebuie să facă concesii necesare și să ducă țara mai departe. Nu pentru că avem neapărat o problemă de credibilitate, ci pentru că investitorii, agențiile de rating, dar și Comisia Europeană și instituțiile financiare internaționale nu văd foarte clar ce vom face în viitor”, a explicat Isărescu.
Isărescu: Se pot părui, că e absolut normal, dar în public să închidă toate discuțiile inutileEl a explicat că formațiunile politice trebuie să țină cont de propriile electorate, care pot avea opinii diferite asupra măsurilor fiscale, dar că acest lucru nu trebuie să blocheze guvernarea.
„În interiorul sălii sau camerei de negociere se pot părui, că e absolut normal, dar în public trebuie închise toate discuțiile astea care sunt și inutile până la urmă. Nu-i folosesc nimănui, niciunui partid”, a afirmat guvernatorul.
În opinia sa, problemele de credibilitate ale României nu provin din decizia agențiilor de rating, ci din modul în care sunt purtate public discuțiile despre viitoarele măsuri economice și fiscale.
„Nu e vorba numai de decizie, e vorba și de vorbe care trebuie mai bine cântărite când sunt spuse în spațiu public. Altfel, o să o pățim”, a spus el.
Isărescu: Deciziile Fitch și Moody’s au fost corecteMugur Isărescu a comentat și deciziile luate de agențiile Fitch și Moody’s în privința ratingului suveran al României, apreciind că acestea au fost corecte.
„Deciziile finale au fost cele corecte. Nu au fost o binefacere dată României. Nu a fost vorba de concesie. Procedura este cea absolut normală”, a declarat guvernatorul BNR.
Declarațiile lui Mugur Isărescu vin deciziile Fitch și Moody’s privind ratingul suveran al țării noastre. Vinerea trecută, Moody’s a confirmat ratingul suveran al României la Baa3, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, și a menținut perspectiva negativă. Agenția spune însă că România a făcut progrese peste așteptări în reducerea deficitului, iar consolidarea fiscală din prima jumătate a anului a depășit atât estimările Moody’s, cât și propriile ținte ale Guvernului.
Totodată, Fitch a confirmat pe 31 iulie ratingul „BBB-”, însă a atras atenția asupra riscurilor generate de instabilitatea politică și asupra dificultății continuării reducerii deficitului după 2026. Următoarea evaluare importantă, după Moody’s, este cea programată de Standard & Poor’s pentru 2 octombrie.
Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU) și Televiziunea Națională Bulgară (BNT) au anunțat că Burgas va fi gazda celei de-a 71-a ediții a Eurovision Song Contest, care va avea loc în perioada 11-15 mai 2027.
Cele două semifinale sunt programate pentru marți, 11 mai, și joi, 13 mai, iar marea finală va avea loc sâmbătă, 15 mai 2027. Competiția se va desfășura la Arena Burgas, cea mai nouă arenă sportivă și de divertisment din Bulgaria, inaugurată în 2023.
Alegerea orașului Burgas vine după victoria obținută de Bulgaria la Eurovision 2026, desfășurat la Viena. Artista DARA a câștigat competiția cu piesa „Bangaranga”, aducând Bulgariei prima victorie din istoria participării sale la Eurovision și, implicit, dreptul de a organiza pentru prima dată concursul.
Burgas a învins Sofia, Varna și PlovdivBurgas a fost desemnat în urma unui proces competitiv de selecție la care au participat patru orașe bulgare: Burgas, Sofia, Varna și Plovdiv.
În etapa finală au ajuns Burgas și Sofia. Evaluarea a luat în calcul mai multe criterii, printre care capacitatea și dotările arenei, cerințele tehnice și de producție, infrastructura locală, numărul de locuri de cazare, transportul și conexiunile internaționale.
Potrivit EBU și BNT, Burgas s-a impus prin combinația dintre infrastructura necesară organizării concursului, capacitatea de cazare, transportul, sprijinul autorităților locale și planul de a transforma întregul oraș într-o parte importantă a experienței Eurovision.
„Burgas aduce ceva cu adevărat special la Eurovision Song Contest. Este un oraș vibrant și primitor de la Marea Neagră, cu o identitate muzicală și culturală puternică”, a declarat Martin Green CBE, directorul Eurovision Song Contest.
Acesta a precizat că, pentru prima ediție organizată vreodată în Bulgaria, organizatorii își doresc un eveniment care să fie „cu adevărat bulgăresc”, dar care să păstreze în același timp identitatea Eurovision.
Eurovision „la plajă”Burgas, al patrulea cel mai mare oraș al Bulgariei, este cunoscut pentru plajele sale, parcuri, evenimentele culturale și festivalurile de vară.
Organizatorii pregătesc un program amplu pentru săptămâna Eurovision, inclusiv Eurovision Village, EuroClub, ceremonia de deschidere și alte evenimente culturale și de divertisment.
Și celelalte orașe care au candidat pentru găzduirea competiției vor fi implicate în programul din 2027. Sofia, Plovdiv și Varna vor găzdui activități conexe, în încercarea de a transforma Eurovision într-un eveniment la nivel național.
„Nu este vorba despre un singur oraș care găzduiește Eurovision. Este Bulgaria care găzduiește Eurovision”, a declarat Dimitar Nikolov, primarul orașului Burgas.
Mii de turiști sunt așteptați la BurgasOrganizarea Eurovision este considerată o oportunitate economică importantă pentru orașul de la Marea Neagră. Mii de turiști, artiști, delegații, jurnaliști și fani sunt așteptați să ajungă în Burgas în perioada competiției.
Orașele care au găzduit edițiile recente au înregistrat beneficii economice importante. Liverpool a avut un impact economic estimat la 66 de milioane de euro în 2023, Malmö – 40 de milioane de euro în 2024, iar Basel – 58 de milioane de euro în 2025.
Pentru ediția din 2026, organizată la Viena, estimările preliminare indică 88.000 de vizitatori suplimentari, 160.000 de camere de hotel vândute și un impact economic de aproximativ 57 de milioane de euro.
Când se pun în vânzare biletele la Eurovision 2027Pe lângă cele trei spectacole televizate, fanii vor putea cumpăra bilete la șase show-uri de previzualizare, programate între 10 și 15 mai 2027.
Pentru a putea participa la vânzarea biletelor, cei interesați trebuie să se înscrie în Eurofan, clubul oficial și gratuit al fanilor Eurovision. Detaliile privind vânzarea biletelor și programul complet al evenimentelor urmează să fie anunțate în lunile următoare.
Energia electrică generată la Cernavodă, care are, la capacitarea maximă de funcționare, o cotă de aproximativ 20% din producția națională, a ajuns la 0%, joi, în jurul prânzului, după cum arată datele publicate în timp real de operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica.
Peste 40% din actuala producție provine din surse solare, iar aproape 20%, din gaze. Și vântul are o contribuție semnificativă, iar instalațiile de stocare au un aport de aproape 1%.
43.80% Foto – 2227 MW
19.13% Hidrocarburi – 973 MW
13.49% Cărbune – 686 MW
13.31% Eolian – 677 MW
8.44% Hidro – 429 MW
1.04% Biomasa – 53 MW
0.79% Instalații de stocare – 40 MW
0.00% Nuclear – 0 MW
Total 5.088 MW – Producția 13 august, ora 11:57
Sursa: Transelectrica
Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.
Ce s-a întâmplat în 2003Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, într-un comentariu pentru Mediafax.
În analiza publicată pe 20 iulie, Dumitru Chisăliță a detaliat cu cifre ce s-a întâmplat acum 23 de ani și ce s-a schimbat atunci în normele producătorului național de energie nucleară.
În august 2003, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, singura în funcțiune atunci a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Abia pe 7 august 2007 urma să fie conectată la rețeaua națională de distribuție Unitatea 2.
Principalele repere ale acelui episod au fost:
În urma acestui eveniment, Nuclearelectrica a introdus și a comunicat explicit pragurile operaționale de 2,50 mdMB și 2,35 mdMB în bazinul de aspirație și a modernizat sistemele de captare și răcire.
Știre în curs de actualizare.
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat joi, în cadrul unei conferințe de presă, că România nu are o alternativă la trecerea la moneda euro, însă țara nu este pregătită în acest moment pentru acest pas.
Potrivit guvernatorului BNR, România trebuie mai întâi să își reducă deficitul bugetar sub 3% și să mențină această corecție fiscală. El a spus că Banca Națională a sprijinit și în trecut pregătirea României pentru adoptarea euro.
„Este foarte bună. Banca Națională a sprijinit și în trecut, inclusiv printr-un adevărat secretariat pentru trecerea la euro. Până prin 2018, aici, în sala asta, aveau loc ședințele Comitetului de Trecere la Euro. Am mai spus de câteva ori. Noi am ajuns atunci, în discuțiile 2011-2012, am ajuns și la detaliu pe unde să intre mașinile cu numerar în țară și care să fie sucursalele care au suficiente sau depozite mari și unde să postăm, ca să spunem așa, să așezăm stocul de numerar. Deci el s-a întrerupt în 2018, când, practic, altele au devenit prioritățile”, a explicat guvernatorul BNR.
România a mai îndeplinit criteriile în 2014Mugur Isărescu a spus că România a avut în trecut un moment în care îndeplinea criteriile pentru adoptarea euro. Acesta a povestit despre anul 2014, când deficitul bugetar a fost redus, inclusiv prin măsuri la care a contribuit și prim-vicele guvernator al BNR, Florin Georgescu, care ocupa atunci funcția de ministru al Finanțelor.
„Și președintele Băsescu a avut proiectul 2014, însă contextul, vă aduc aminte și aduc aminte la toată lumea, că dacă chiar se discută cu îndeplinirea criteriilor, atunci s-au îndeplinit criteriile. Și noi am contribuit la asta. Prim-vicele guvernator al Băncii Naționale, domnul Florin Georgescu, a fost exportat, așa între ghilimele, a devenit vice-prim-ministru și ministru de Finanțe. A contribuit la acele reduceri ale deficitului bugetar în 2014. Dar în 2013-2014, contextul extern nu a fost favorabil. Criza Greciei, criza zonei euro. Atunci a fost perioada în care se vorbea chiar de dezmembrarea zonei, dispariția zonei euro. Deci nu se discuta atunci să mai intre o nouă țară în zona euro”, a spus Mugur Isărescu.
Acesta a spus că, după 2014, România a intrat într-o perioadă în care au fost reduse taxele și au crescut cheltuielile. Asta a dus din nou la majorarea deficitului. Ulterior, pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina au schimbat prioritățile economice.
„Și din 2015 a început o cursă care reduce mai mult… S-a redus și TVA-ul. A fost chiar o formulare să dăm înapoi românilor banii pe care i-a luat Băsescu prin majorarea TVA-ului de aici. A fost o cursă care reduce mai mult impozitele și care crește mai mult cheltuielile. Și s-a ajuns din nou la deficit mare. Iar apoi a intervenit pandemia, războiul și s-au creat alte priorități”, a declarat Isărescu.
BNR este pregătită să reia pregătirileMugur Isărescu a transmis că BNR este pregătită să reia activitatea de pregătire pentru trecerea la moneda euro, menționând însă că „este un proces politic complicat”.
„Nu numai că sprijinim în continuare. Suntem gata să scoatem de la naftalină, ca să spunem așa, toată structura organizatorică de secretariat. Însă trecerea la euro nu este un schimb facil de monedă. Hai să schimbăm leu cu o monedă. Nu, este un proces politic complicat. Are componente și politice și sociale. Se duce până în toată societatea. Și nu putem să o facem noi singuri. Noi avem un rol important, să zicem, dar Guvernul, Parlamentul, ei vor hotărî acest lucru. Noi putem să contribuim la formularea corectă a unui parcurs”, a explicat guvernatorul BNR.
„Mai este un lucru, ca să nu fie confuzii, nu avem altă alternativă. Deci în momentul în care am semnat tratatul de aderare este trecut că vom trece la euro când condițiile vor fi cele necesare. Când vom îndeplini condițiile. Nu avem statutul pe care l-a avut, de exemplu, Anglia sau Danemarca să ne păstrăm moneda națională. Deci decizia este deja luată. O discuție este să vedem. Poate să fie când să o facem, când să începem discuțiile. Noi suntem pregătiți să o facem când societatea este pregătită”, a mai spus Mugur Isărescu.
„Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual”Întrebat dacă România este pregătită în prezent pentru adoptarea monedei euro, guvernatorul BNR a răspuns că „nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual. În momentul actual, țara nu este îndeplinită”.
Prioritatea, spune Isărescu, este reducerea deficitului și menținerea corecției fiscale, astfel încât România să poată intra ulterior în mecanismul cursurilor de schimb.
„Acum mă întrebați pe mine dacă țara este pregătită. Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual. În momentul actual, țara nu este îndeplinită. Și prioritatea este să facem această corecție fiscală, să rezistăm, să o păstrăm. Pentru că experiența din 2014 ne arată că dacă nu o păstrăm, nici nu putem să intrăm în mecanismul cursurilor de schimb”, a afirmat guvernatorul.
Când va trece România la euroÎntrebat cât ar putea dura, în mod realist, până când România va adopta moneda euro, Mugur Isărescu a spus că „acum nu pot să spun”. El a precizat că primul obiectiv este ca deficitul bugetar să coboare sub pragul de 3%.
„Acum nu pot să spun. Trebuie mai întâi să ajungem la sub 3% deficitul, pentru că de acolo o să trag toate. Și deficitul extrem, după mine, unii spun că mai trebuie și la competitivitate. Mai judecăm”, a declarat Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR a precizat, de asemenea, că reducerea deficitului fiscal ar avea efecte și asupra deficitului extern și asupra inflației.
„Dar din deficitul extern, din deficitul fiscal se trage și deficitul extern, și inflație, o parte din inflație, că n-ai un deficit de 9%, dar nu poți să spui că ți-e ușor să combați inflația numai cu politică monetară și în plus, ceea ce este foarte important, o instabilitate legislativă în domeniul fiscal remarcabilă. Atunci, în 2014, când se spunea că intrăm în zona euro, în anul imediat următor s-a redus TVA-ul”, a mai spus Mugur Isărescu.
Investigația Consiliului Concurenței a vizat piața producției și comercializării semințelor de cultură și cea a produselor pentru protecția culturilor.
Potrivit autorității, producătorii Pioneer Hi-Bred România, Corteva Crop Solutions ROM – fosta DuPont România – și Maisadour Semences România au ajuns la acorduri cu distribuitorii lor privind condițiile în care aceștia puteau vinde sau revinde anumite produse.
Concret, prețurile de revânzare către fermieri ar fi fost stabilite prin clauze contractuale și printr-un sistem de vouchere utilizat în campaniile agricole.
Cum funcționa sistemul de vouchereProducătorii ofereau direct fermierilor cupoane care indicau produsele eligibile și reducerile disponibile. Fermierul putea alege distribuitorul de la care cumpăra, însă prețul final în cazul utilizării voucherului fusese stabilit anterior între producător și distribuitor, potrivit concluziilor investigației.
În acest fel, arată Consiliul Concurenței, producătorii puteau influența nivelul prețurilor de pe piață, iar distribuitorii obțineau un volum mai predictibil al vânzărilor și, în anumite situații, discounturi pentru participarea la campanii.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, subliniază că problema nu este existența voucherelor, ci transformarea unui preț recomandat într-unul obligatoriu.
„Nu suntem împotriva sistemului prin care se acordă vouchere, dar prețul recomandat de producător nu trebuie să se transforme, în practică, în preț fix, adică obligatoriu”, a declarat Chirițoiu. Distribuitorii trebuie să își poată stabili independent prețurile, astfel încât fermierii să poată beneficia de concurența dintre aceștia și de eventuale discounturi suplimentare, a explicat șeful autorității.
Cine a primit cele mai mari amenziCea mai mare sancțiune a fost aplicată Agrii – aproape 17,9 milioane de lei, urmată de Pioneer – 14,47 milioane de lei și Corteva – 6,32 milioane de lei.
Amenzile anunțate de Consiliul Concurenței sunt:
Un caz separat este Agricover, companie care a aplicat la programul de clemență al Consiliului Concurenței și, în consecință, a beneficiat de imunitate la amendă.
Alte 15 dintre cele 21 de companii sancționate și-au recunoscut încălcarea Legii concurenței și au primit reduceri ale sancțiunilor: Pioneer, Corteva, Maisadour, Agroind, Agrotex, Alcedo, Ameropa, Biochem, Chemark, Divasol, Firstgrain, Kwizda, Moldova Farming, Promat și Rodbun.
Consiliul precizează că producătorilor le-au fost aplicate procente mai mari din cifra de afaceri decât distribuitorilor, deoarece autoritatea a considerat că aceștia au avut un grad mai ridicat de implicare și au inițiat mecanismul de fixare a prețurilor.
În cazul Monsanto nu au fost găsite suficiente doveziInvestigația a analizat și relația dintre Monsanto România și distribuitorii companiei. În acest caz, Consiliul Concurenței spune că nu a identificat suficiente dovezi pentru a concluziona că prețurile recomandate de producător au funcționat, în urma unei înțelegeri anticoncurențiale, ca prețuri fixe și obligatorii pentru revânzarea semințelor către fermieri.
Ancheta a început în 2022 și a fost extinsăCazul are o istorie de aproape patru ani. În noiembrie 2022 devenea public faptul că autoritatea de concurență deschisese investigația, având indicii privind posibile înțelegeri de fixare a prețurilor între furnizori precum Pioneer, DuPont/Corteva, Syngenta, Monsanto și Maisadour și distribuitori. La momentul respectiv au avut loc și inspecții inopinate.
Investigația a fost extinsă ulterior. În august 2025, Consiliul Concurenței a efectuat noi inspecții la Agrii România, Agro-Est Muntenia, Alcedo, Ameropa Grains, Biochem, Chemark ROM, Kwizda Agro România, Moldova Farming și Plantagro-Com, după identificarea unor indicii privind posibila implicare a unor distribuitori suplimentari.
Legea concurenței interzice înțelegerile sau practicile concertate între companii care restrâng sau denaturează concurența, inclusiv stabilirea directă sau indirectă a prețurilor de cumpărare ori de vânzare.
Deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, iar sumele provenite din amenzi ajung la bugetul de stat, executarea sancțiunilor fiind realizată de ANAF.
