Vasile Dîncu afirmă că Strategia Comisiei Europene pentru Marea Neagră transformă Marea Neagră dintr-o „periferie geopolitică” într-un „spațiu pivot al ordinii europene”, în special pe fondul războiului din Ucraina.
Vasile Dîncu afirmă că documentul adoptat de Comisia Europeană are mai multe obiective. Pe de o parte, vizează componenta de securitate, esențială pentru a preveni ceea ce el numește transformarea Mării Negre într-un „lac rusesc”, scenariu ce ar afecta Ucraina, Republica Moldova, Georgia, dar și statele membre NATO și UE riverane, România și Bulgaria. Pe de altă parte, strategia include o dimensiune de reconstrucție economică, proiectând regiunea ca un coridor strategic între Europa, Caucaz și Asia Centrală.
Cu toate acestea, Vasile Dîncu identifică și lacunele documentului precum „întărirea cooperării regionale”, care, în viziunea sa, „Fără detalii operaționale, riscul este ca strategia să rămână un cadru aspirațional, nu un instrument efectiv”, afirmă Dîncu.
În ceea ce privește România, fostul ministru subliniază potențialul său de a juca un rol cheie în implementarea strategiei, ca „hub logistic pentru reconstrucția Ucrainei” și „punte între UE, NATO și statele candidate din Est”.
Articolul Vasile Dîncu: Strategia UE pentru Marea Neagră, necesară, dar cu riscuri de implementare apare prima dată în Mediafax.
În data de 17 aprilie, cu ocazia unei vizite neostentative, dar cu semnificație istorică la Teheran, ministrul Apărării din Arabia Saudită, prințul Khalid bin Salman, a purtat convorbiri cu înalți reprezentanți ai regimului iranian, printre care s-au numărat președintele Masoud Pezeshkian, precum și șeful Statului Major al armatei și ministrul Afacerilor Externe. Comunicarea livrată în numele suveranului saudit a fost fără ocolișuri: acceptați propunerea de negociere a lui Trump sau pregătiți-vă să înfruntați consecințe severe.
Conform informațiilor provenite din diverse surse, vizita respectivă a fost motivată de îngrijorările privind o posibilă escaladare a tensiunilor în regiune, în special în contextul unei potențiale acțiuni militare a Israelului împotriva siturilor nucleare din Iran.
Trump vrea o înțelegere rapidă, în caz contrar vor urma represaliiLa momentul acestei deplasări, Donald Trump tocmai făcuse publică intenția de a negocia direct cu partea iraniană. Însă, conform declarațiilor prințului Khalid, perioada propice pentru desfășurarea demersurilor diplomatice este scurtă: președintele Trump manifestă lipsă de răbdare pentru discuții îndelungate. Iar dacă negocierile nu vor avea succes, există posibilitatea ca Israelul să decidă să acționeze prin mijloace militare.
Sursele menționează că prințul a atras atenția asupra pericolelor unui conflict de proporții, în special având în vedere confruntările recente din Fâșia Gaza și din Liban, la care se adaugă și starea de instabilitate generată de dezintegrarea regimului Assad, un aliat semnificativ al Iranului.
Iranul își dorește și el un acord, dar are planurile saleCu prilejul întrevederii, liderul iranian Pezeshkian a afirmat că Iranul vizează eliminarea sancțiunilor internaționale și că este deschis discuțiilor, dar a precizat că nu va renunța la planul său de îmbogățire a uraniului doar de dragul parafării unei înțelegeri cu Trump.
Conducerea de la Teheran consideră abordarea adoptată de administrația Trump ca fiind impredictibilă și riscantă, caracterizată printr-o alternanță între oferirea de concesii și amenințări cu recurgerea la forța militară. Deși până în prezent s-au desfășurat deja cinci runde de tratative, barierele majore – în mod particular aspectul îmbogățirii – continuă să existe.
Arabia Saudită: niciun suport pentru o agresiune împotriva IranuluiPrințul Khalid a urmărit să risipească temerile interlocutorilor iranieni, garantându-le că autoritățile de la Riyadh nu vor permite folosirea teritoriului sau a spațiului aerian saudit pentru o posibilă operațiune militară, fie americană, fie israeliană, îndreptată împotriva Iranului.
Totodată, el a sugerat că Iranul ar trebui să-și analizeze din nou politica externă pe plan regional, într-un moment în care influența sa a scăzut, ca urmare a pierderilor înregistrate de grupările precum Hamas, Hezbollah și Houthi.
Un echilibru fragil între calea diplomatică și cea a războiuluiDeplasarea prințului Khalid reprezintă prima vizită a unui oficial saudit de un asemenea rang în Iran în mai bine de două decenii. Deși relațiile dintre cele două state s-au ameliorat după ce China a intermediat o apropiere în anul 2023, o neîncredere profundă persistă în continuare. Arabia Saudită, aflată într-un amplu proces de transformare economică, aspiră la stabilitate, în timp ce Iranul se confruntă cu efectele sancțiunilor și ale presiunilor din exterior.
Recent, Trump a declarat că Iranul și Statele Unite ale Americii se află „extrem de aproape de a ajunge la o soluție”. Însă, dacă această propice ocazie va fi irosită, pasul următor ar putea fi o confruntare – și aceasta nu neapărat limitată doar la planul economic.
Articolul Avertisment dur al Riyadh-ului către Teheran: Faceți o înțelegere cu Trump sau riscați un atac israelian apare prima dată în Mediafax.
Fondul forestier național la 31 decembrie 2024 a înregistrat o creștere de 1263 ha. Această creștere se datorează în principal unor reamenajări de păşuni împădurite şi introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate şi a terenurilor neîmpădurite. Suprafața pădurilor reprezintă 97,7% din fondul forestier național. Volumul de masă lemnoasă recoltată a scăzut cu 2,8%, în anul 2024 față de anul 2023.
Distribuţia fondului forestier pe regiuni de dezvoltare indică o concentrare într-o proporţie însemnată a acestuia în regiunile de dezvoltare Centru (19,2% din totalul fondului forestier) şi Nord-Est (18,2%), urmate de regiunile de dezvoltare Vest (16,2%), Nord-Vest (15,3%), Sud-Vest-Oltenia (12,4%), Sud-Muntenia (10,0%), Sud-Est (8,3%) şi de București-Ilfov (0,4%).
Cel mai mare volum de masă lemnoasă s-a recoltat în regiunea de dezvoltare Nord-Est (28,4% din totalul volumului de masă lemnoasă recoltată), urmată de regiunea de dezvoltare Centru (25,3%) şi într-o proporţie mai mică de regiunile de dezvoltare Vest (11,9%), Nord-Vest (11,6%), Sud-Muntenia (9,1%), Sud-Vest Oltenia (7,0%), Sud-Est (6,4%) şi București-Ilfov (0,3%).
Cele mai mari suprafeţe pe care s-au realizat lucrări de regenerare a pădurilor s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord-Est (20,6 % din suprafaţa totală regenerată), Centru (19,0 %), respectiv Sud-Est (13,7 %), urmate de regiunile de dezvoltare Nord-Vest (13,6 %), Sud-Vest Oltenia (11,7 %), Vest (11,6 %), Sud-Muntenia (9,2 %) şi București-Ilfov (0,6 %).
Articolul Suprafața pădurilor a crescut cu 2.271 ha în 2024 față de anul precedent apare prima dată în Mediafax.
Akie Abe a vizitat Moscova, iar președintele rus Vladimir Putin a primit-o la Kremlin. Autoritățile japoneze nu au fost informate despre vizita despre care au spus că este privată și fără mandat oficial.
Vladimir Putin a afirmat că încheierea „unui tratat de pace între națiunile noastre” a fost „visul” lui Shinzo Abe, conform unui comunicat în limba engleză redactat de Kremlin. „Situația actuală este diferită (…) nu vom discuta acest aspect astăzi”, a adăugat președintele rus, care i-a oferit flori lui Akie Abe. Ulterior, Putin a pus la dispoziție limuzina prezidențială pentru Abe care a asistat la un spectacol de balet la Teatrul Bolșoi, potrivit presei ruse citate de Le Figaro.
Akie Abe a devenit o figură publică în timpul mandatelor de prim-ministru ale soțului ei, din 2006 până în 2007 și din 2012 până în 2020. Fiind cel mai longeviv prim-ministru al Japoniei, soțul ei s-a impus ca una dintre cele mai emblematice figuri de pe scena politică japoneză, în parte datorită alianțelor sale internaționale. Politicianul a fost asasinat pe 8 iulie 2022, în timpul unui miting electoral.
Articolul Văduva premierului asasinat al Japoniei s-a întâlnit cu Vladimir Putin apare prima dată în Mediafax.
În luna aprilie 2025 s-au eliberat 3.140 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidențiale, cu 1,5% mai multe față de luna martie 2025, cu o suprafață utilă totală de 659764 mp (-7,3%). Din totalul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale 70,1% sunt pentru zona rurală.
În profil teritorial, această creştere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Vest (+67 autorizaţii), Vest (+26), Nord-Est (+20), Sud-Est (+19) şi Sud-Muntenia (+16). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de
dezvoltare: Sud-Vest Oltenia (-68 autorizaţii), Bucureşti-Ilfov (-30) şi Centru (-5).
De asemenea, au fost eliberate 507 autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidențiale, cu 6,8% mai puține faţă de luna martie 2025, în suprafață utilă totală de 272824 mp (+13,6%).
În luna aprilie 2025 se evidențiază o scădere atât a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (-12,2%) cât şi a suprafeței utile totale (-23,7%) comparativ cu luna aprilie 2024. În profil teritorial, această scădere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (-438 autorizații) este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (-141 autorizaţii), Sud-Muntenia (-100), Centru (-80), Bucureşti-Ilfov (-55), Vest (-38), Nord-Vest (-22) şi Sud-Vest Oltenia (-21). Creştere s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Sud-Est (+19 autorizaţii).
De asemenea, comparativ cu luna aprilie 2024, în luna aprilie 2025 s-a înregistrat o scădere atât a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri nerezidenţiale (-15,4%) cât şi a suprafeţei utile totale (-55,1%).
În primele patru luni ale anului s-au eliberat 10.770 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 2,1% faţă de perioada similară din 2024. Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (-266 autorizaţii), Sud- Muntenia (-96) şi Bucureşti-Ilfov (-44). Creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (+117 autorizaţii), Centru (+24), Sud-Vest Oltenia (+14), Sud-Est (+11) şi Nord-Vest (+10).
Articolul Numărul autorizațiilor de construcție pentru clădiri rezidențiale a scăzut în primele 4 luni apare prima dată în Mediafax.
Guvernul pakistanez a adoptat Legea de restricționare a căsătoriilor infantile, care incriminează coabitarea adulților cu minori și vizează combaterea practicii răspândite a căsătoriilor cu copii, scrie Daily Mail.
Legea prevede până la șapte ani de închisoare și amenzi pentru cei vinovați și urmează să intre în vigoare în Islamabad, cu speranța extinderii la nivel național.
Pakistan se numără printre primele zece țări din lume cu cel mai mare număr de mirese minore, peste 20 de milioane înainte de vârsta de 18 ani.
Consiliul Islamic consideră legea „neislamică”Consiliul Ideologiei Islamice (CII), care consiliază guvernul în chestiuni religioase, a respins proiectul legislativ, argumentând că este incompatibil cu învățăturile islamice.
De asemenea, a criticat Parlamentul pentru că nu a trimis legea spre analiză religioasă și a susținut că o campanie de conștientizare publică ar fi mai eficientă decât sancțiunile legale.
Politiciene împărtășesc experiențe personaleMai multe femei din Parlament care au fost căsătorite în copilărie și-au exprimat sprijinul pentru lege.
Senatoarea Sherry Rehman a subliniat puterea simbolică a inițiativei, în timp ce alte voci, precum Naseema Ehsan, au oferit mărturii emoționante, pledând pentru schimbare.
Activistele speră ca noua lege să devină un model național și să încurajeze alte provincii, dincolo de Sindh (unde căsătoria sub 18 ani a fost interzisă în 2013), să urmeze acest exemplu.
Reformele se lovesc de opoziție puternicăÎn ciuda angajamentelor internaționale de a elimina căsătoriile infantile până în 2030, aceste practici persistă, mai ales în mediul rural.
CII și normele patriarhale adânc înrădăcinate continuă să frâneze progresul, iar partidele politice evită adesea aceste teme din motive electorale.
Observatorii atrag atenția că influența religioasă profundă rămâne un obstacol major în protejarea drepturilor copiilor în Pakistan.
Articolul Conflict între religie și lege în Pakistan: interzicerea căsătoriilor cu minori, respinsă de liderii religioși apare prima dată în Mediafax.
„Clubul ar dori să-i mulțumească lui Sergio și echipei sale pentru angajamentul, profesionalismul și dedicarea arătate în perioada în care au condus echipa în ultimele luni”, a transmis clubul într-un comunicat.
Conceicao a fost numit în decembrie ca înlocuitor al lui Paulo Fonseca și a avut un început impresionant, conducând Milan la victoria în Supercupa Italiei în al doilea său meci la conducere.
Cu toate acestea, rezultatele din campionat nu s-au îmbunătățit sub comanda portughezului, iar echipa a fost eliminată și din Liga Campionilor în urma unei înfrângeri în play-off în fața olandezilor de la Feyenoord în februarie.
Ultima speranță a Milanului de a salva sezonul s-a încheiat la începutul lunii mai, cu o înfrângere amară, cu 1-0, în fața Bologniei, în finala Cupei Italiei.
Conceicao nu s-a aflat pe banca de rezerve la ultimul meci al sezonului, cu Monza, pe San Siro, deoarece a primit o suspendare de un meci după ce a fost eliminat în înfrângerea cu AS Roma de la sfârșitul săptămânii trecute – un rezultat care a pus capăt ultimei speranțe a Milanului de a-și asigura un loc european.
Articolul Sergio Conceicao pleacă de la AC Milan după un sezon foarte slab apare prima dată în Mediafax.
