„Vedeți cum arată lumea în care trăim, cum arată relațiile cu America Latină, care este nivelul de stres. Să ai un acord comercial cu un bloc cu 700 de milioane de oameni, nu e puțin lucru în lumea în care trăim, în care OMC-ul este distrus, în care ni se cer tarife din toate părțile. Să ai un acord comercial în care poți să profiți, să poți să vinzi o parte din producția ta, este foarte important, este o continuare a spiritului ultimilor 80 de ani”, a spus Nicu Ștefănuță, vineri la B1 TV.
„Eu cred că România poate câștiga din acordurile comerciale internaționale mari pentru că producem foarte mult”, a mai spus Ștefănuță, făcând precizări și despre modificările pe care acordul le-a suferit: „Mercosurul care a fost negociat a alterat, a schimbat radical în ultimele săptămâni. S-au pus frâne de consum. Adică dacă importăm prea multe carne, cum se spune, Uniunea Europeană poate să spună halt, oprim pentru șase luni, pentru două luni. Perioada de aclimatizare, de care a vorbit domnul ministru de două ani, și ea este în discuție. Fondurile suplimentare pentru agricultori, și ele au fost adaptate”.
Problemele din agricultura româneascăAcesta a subliniat că poziția ministerului Agriculturii nu reprezintă interesele tuturor agricultorilor, punctând: „Poziția Ministrului reflectă insula Marea Brăilei și încă 5-6 mari producători. Nu reflectă marea masa agricultorii. Peste 90% din producătorii din România, în continuare, au între 2-4 sub 10 hectare. Deci despre asta este vorba. În continuare sunt foarte mici. Iar eu, în Parlamentul European, lucrez pentru ca ei să aibă mai multe subvenții, ei să aibă mai multă putere ca să ajungă în piață”.
În plus, vicepreședintele a atras și atenția asupra problemelor din agricultura românească. „În România se folosesc pesticide neautorizate în toată Uniunea Europeană. Se omoară albine, an de an. Deci eu nu m-aș îngrijora atât pentru pesticidele care se pun peste papaya din Paraguay, cât m-aș îngrijora pentru pesticidele care la noi fac ravagii în ciuda interdicției europene”.
Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a purtat o convorbire importantă cu ministra de Externe a României, Oana Țoiu, despre importanța cooperării bilaterale cu România.
Mesajul a fost transmis pe pagina de Facebook a Ambasadei Ucrainei în România.
Discuția dintre cei doi oficiali a avut loc în contextul atacurilor Rusiei asupra Ucrainei și a cuprins dezbateri despre consolidarea apărării și asistenței militare pentru Kiev.
„Ca parte a activităților diplomatice de informare a partenerilor noștri cu privire la consecințele atacului brutal al Rusiei din timpul nopții și de asigurare a asistenței militare suplimentare și a apărării aeriene pentru Ucraina, am avut o convorbire substanțială cu ministrul de externe al României, Oana Toiu”, a transmis Andrii Sybiha.
Armata rusească a anunțat că a folosit, în noaptea de joi spre vineri, racheta hipersonică Oreshnik într-un atac major asupra unei ținte din Ucraina.
Moscova spune că atacul a avut loc ca reacție la o presupusă tentativă a Ucrainei de a lovi cu drone una dintre reședințele președintelui Vladimir Putin, scrie Reuters.
Ministrul ucrainean a adăugat că discuția a vizat coordonarea unor pași suplimentari pentru a consolida reziliența Ucrainei și intensificarea cooperării bilaterale a țării.
„Sunt recunoscător pentru poziția principială a colegului meu și eforturile personale în sprijinul Ucrainei. De asemenea, apreciem foarte mult recenta decizie a conducerii României de a se alătura inițiativei PURL a NATO pentru consolidarea armatei Ucrainei”, a mai spus ministrul de Externe.
Mai mult, Andrii Sybiha a spus că este vitală colaborarea dintre Ucraina și România, nu doar pentru sprijinul militar, ci și pentru securitatea regională.
„Cooperarea eficientă Ucraina-România aduce o contribuție importantă la consolidarea securității Mării Negre și la promovarea stabilității regionale”, a explicat el.
Discuțiile au inclus și dialogul politic bilateral pentru perioada următoare și continuarea cooperării în cadrul formatului „Triunghiul Odesa – Ucraina, Republica Moldova, România”.
Ministrul ucrainean a declarat cât contează angajamentul Kievului de a menține relații strânse cu România, pe plan militar, dar și diplomatic, transmite Ambasada Ucrainei în România.
Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă, Kaja Kallas, a declarat că imaginile din capitala iraniană arată o reacție „disproporționată și brutală” a autorităților, avertizând că orice violență împotriva protestatarilor pașnici este inacceptabilă, transmite Euronews.
Comisia Europeană a denunțat, la rândul său, creșterea numărului de morți și răniți în urma reprimării protestelor din Iran și a cerut respectarea dreptului fundamental la liberă întrunire. Un purtător de cuvânt al instituției a precizat că populația Iranului își exprimă aspirațiile legitime pentru o viață mai bună, însă UE nu susține oficial schimbarea de regim, aceasta nefiind parte din politica sa consolidată față de Teheran.
Nemulțumiri economice transformate în revoltă politicăProtestele din Iran au izbucnit pe 28 decembrie, pe fondul unei crize economice severe, caracterizate prin inflație galopantă, deprecierea monedei naționale și scăderea nivelului de trai.
Inițial motivate de nemulțumiri sociale, manifestațiile s-au transformat rapid în contestări directe la adresa regimului teocratic, cu scandări precum „Moarte dictatorului” și „Moarte Republicii Islamice”.
După întreruperea internetului și a apelurilor internaționale, măsură adoptată de autoritățile iraniene pentru a limita comunicarea protestatarilor, reacțiile liderilor europeni s-au intensificat.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a elogiat „generația care vrea să rupă lanțurile opresiunii”, iar premierii Belgiei și Suediei, Bart De Wever și Ulf Kristersson, au transmis mesaje de susținere pentru iranienii care luptă pentru libertate.
Ministrul german de externe a criticat „utilizarea excesivă a forței” și a cerut Iranului să respecte obligațiile internaționale privind drepturile omului. În replică, misiunea Iranului pe lângă UE a calificat aceste poziții drept „intervenționiste” și a acuzat un dublu standard.
Reprimarea protestelor din Iran are loc într-un context extrem de tensionat, după conflictul armat cu Israelul și loviturile americane asupra instalațiilor nucleare iraniene. Franța, Germania și Marea Britanie au decis recent reimpunerea sancțiunilor ONU, invocând nerespectarea acordului nuclear.
Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, cel puțin 42 de persoane au fost ucise și peste 2.270 arestate de la începutul protestelor, cifre care accentuează gravitatea situației și sporesc presiunea internațională asupra regimului de la Teheran.
Nava plecase anterior din Venezuela, adaugă agenția de știri Reuters. Nava, numită petrolierul Olina, este confiscată în apropiere de Trinidad și este a cincea interdicție de acest fel a navelor din ultimele săptămâni.
Olina, care, potrivit bazei de date publice Equasis, arbora în mod fals pavilionul Timorului de Est, plecase anterior din Venezuela și se întorsese în regiune când a fost confiscată vineri, relatează Reuters, citând o sursă din domeniul transportului maritim familiarizată cu această chestiune.
Petrolierul confiscat a părăsit Venezuela săptămâna trecută, „încărcat complet cu petrol”„Sistemul de urmărire al navei a fost activ ultima dată acum 52 de zile în ZEE venezueleană, la nord-est de Curaçao”, declară compania britanică de gestionare a riscurilor maritime Vanguard.
Nava Olina a părăsit Venezuela săptămâna trecută, încărcată complet cu petrol, relatează agenția de știri Reuters, citând o sursă din industrie.
Se adaugă că aceasta făcea parte dintr-o flotilă care a plecat la scurt timp după ce SUA l-au confiscat pe Nicolas Maduro, fostul președinte venezuelean, pe 3 ianuarie.
Reuters relatează, de asemenea, că SUA au impus sancțiuni petrolierului în ianuarie anul trecut, când a fost numit Minerva M.
Washington a declarat că acest lucru s-a datorat faptului că ar fi făcut parte din flota din umbră de petroliere.
În adresa oficială transmisă vineri celor două ministere, MADR anunță că returnează memorandumul „nesemnat, în original”, motivând că documentul „nu reflectă poziția susținută constant de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și de asociațiile de fermieri români”.
Ce riscă agricultura româneascăMinistrul Agriculturii a explicat că, în forma actuală, Acordul UE–Mercosur ridică probleme serioase pentru agricultura românească, din cauza diferențelor între regulile aplicate în Uniunea Europeană și cele din statele Mercosur. Florin Barbu a atras atenția că acestea vizează domenii esențiale, precum siguranța alimentară, bunăstarea animalelor, protecția mediului și utilizarea substanțelor fitosanitare, care sunt aplicate „în condiții diferite față de cele impuse producătorilor din Uniunea Europeană”.
De-a lungul negocierilor, mai multe țări din Uniunea Europeană, printre care Franța, Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria, au anunțat că nu susțin semnarea acordului în forma actuală sau au cerut amânarea acestuia, invocând riscuri pentru agricultură și pentru fermierii europeni.
Produse din America de Sud pentru piața UEMercosur, blocul economic din America de Sud, format din Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay, este partenerul Uniunii Europene în acordul de liber-schimb aflat în negociere. Acordul ar permite accesul larg al produselor provenite din aceste state pe piața europeană, inclusiv pentru mărfuri care concurează direct producția fermierilor din UE.
Ministrul a cerut garanții pentru fermieriRomânia a cerut, la Bruxelles, un nivel ridicat de protecție pentru fermieri. Scopul este ca producătorii locali să nu fie afectați de concesiile acordate statelor din Mercosur, în condițiile în care produsele agroalimentare din aceste țări sunt foarte competitive pe piața internațională. În acest sens, Barbu a insistat pe necesitatea „asigurării unui nivel de protecție ridicat pentru sectoarele considerate sensibile pentru România”.
Acordul, contestat de fermieriAsociațiile de fermieri din România se opun semnării acordului și avertizează asupra riscului ca piața internă să fie afectată de creșterea importurilor din statele Mercosur. Potrivit acestora, „Acordul de Parteneriat UE–Mercosur va avea un impact negativ asupra unor sectoare sensibile din țara noastră”, printre care carnea de vită, carnea de pasăre, zahărul, etanolul, orezul, cerealele și mierea.
Opoziția față de acord nu este însă limitată la România. Fermieri din mai multe țări ale Uniunii Europene au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva acordului UE–Mercosur, organizând marșuri și blocând drumuri, inclusiv la Bruxelles și Strasbourg, unde au cerut oprirea acordului comercial.
Concurență neloialăMinistrul a explicat că produsele din Mercosur sunt obținute „la costuri mai mici decât cele practicate la nivelul UE”, deoarece acestea au la bază „standarde de mediu, de muncă și siguranță inferioare celor din UE”. Situația creează „o concurență neloială pe piața internă a UE”.
Semnarea acordului, pusă în așteptareImporturile din statele Mercosur ar putea crește semnificativ în următorii ani, punând presiune pe producția internă și pe prețurile din Uniunea Europeană, mai ales în cazul produselor considerate sensibile, spune Florin Barbu. În acest context, ministrul consideră că România trebuie să susțină „amânarea deciziei de semnare a acordului UE–Mercosur până la momentul în care vor exista garanții clare privind concurența echitabilă pentru fermierii europeni”.
Barbu a reamintit că agricultura românească este deja afectată de crizele din ultimii ani, de creșterea costurilor și de perturbările de pe piețele agricole, motiv pentru care este nevoie de măsuri care să protejeze producția internă și veniturile fermierilor.
Decizia a fost dată, vineri, de Curtea de Apel București. „În baza art. 348 Cod procedură penală rap. la art. 207 alin. 4, 6 Cod procedură penală constată legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive dispuse faţă de inculpaţii Potra Horaţiu, Potra Dorian şi Potra Alexandru-Cosmin. Menţine măsura arestării preventive luată faţă de inculpaţii Potra Horaţiu, Potra Dorian şi Potra Alexandru-Cosmin până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 30 de zile”, se arată în soluția pe scurt publicată pe portalul instanțelor de judecată.
Decizia nu este una definitivă și poate fi contestată în termen de 48 de ore de la publicare.
Horațiu Potra a fost prins în Dubai în luna septembrie și a revenit în țară în luna noiembrie, alături de fiul și de nepotul său, pentru continuarea procedurilor judiciare.
Potra, alături de alți 20 de inculpați, membrii ai grupării sale de mercenari, dar și Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, au fost trimiși în judecată într-un dosar care vizează săvârșirea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Procurorii îl acuză pe Potra că ar fi complotat la organizarea unei lovituri de stat după anularea alegerilor prezidențiale din 6 decembrie. În 8 decembrie 2024 Potra, alături de alți inculpați din dosar au fost prinși în mașină cu arme albe, un dispozitiv de împrăștiere a gezelor lacrimogene, dar și un pistol, dar și mai multe sume de bani în diferite monede. Aceștia se deplasau spre Capitală, dar au fost prinși de polițiști în Prahova.
Horațiu Potra, împreună cu fiul și nepotul său, au fugit din România la începutul anului, fiind ulterior dați în urmărire internațională.
Toți trei au fost arestați pe 24 septembrie pe aeroportul din Dubai, chiar înainte de îmbarcarea într-un zbor spre Moscova. Ei au fost aduși în noiembrie în România.
„Asta pur și simplu transformă o funcție de inteligență artificială ce permite crearea de imagini ilegale într-un serviciu premium. Nu este o soluție. De fapt, este o insultă la adresa victimelor misoginiei și violenței sexuale. Ceea ce dovedește este că X poate acționa rapid atunci când dorește”, a transmis vineri un purtător de cuvânt al premierului Starmer, citat de Politico.
Joi, Keir Starmer a anunțat că guvernul britanic va lua măsuri pe fondul scandalului imaginilor sexuale generate de Grok, asistentul I.A. al platformei X. „Este rușinos, este dezgustător și nu trebuie tolerat. X trebuie să se ocupe de asta, iar Ofcom (n.r. – autoritatea de reglementare în domeniul comunicațiilor) are sprijinul nostru deplin pentru a lua măsuri în legătură cu asta”, declara premierul.
Vineri, X a restricționat utilizarea instrumentului respectiv astfel încât doar abonații plătitori să beneficieze de aceasta, punctând că măsura „ajută la asigurarea utilizării responsabile în timp ce continuăm să rafinăm lucrurile”.
În ultimele săptămâni, chatobotul Grok a fost folosit pentru a genera imagini sexuale neconsensuale, inclusiv cu femei și copii.
Parisul anunțase anterior că reuniunea liderilor G7 va avea loc între 14 și 16 iunie, la Evian-les-Bains, pe malul Lacului Geneva, date care coincid atât cu Ziua Drapelului în SUA, cât și cu aniversarea de 80 de ani a președintelui Donald Trump.
Însă Trump a anunțat în octombrie că la Casa Albă va avea loc un mare eveniment UFC pe 14 iunie. Directorul executiv al UFC, Dana White, a declarat joi pentru CBS News că logistica evenimentului a fost finalizată. White a spus că la eveniment vor participa până la 5.000 de persoane, pe peluza de sud a Casei Albe.
Summitul G7 se va desfășura acum între 15 și 17 iunie.
Biroul președintelui francez Emmanuel Macron a refuzat să confirme dacă schimbarea, care este deja oficializată pe site-ul G7, este legată direct de evenimentul UFC și a precizat că noul calendar este „rezultatul consultărilor noastre cu partenerii din G7”.
Din G7 fac parte Statele Unite, Canada, Japonia, Germania, Franța, Marea Britanie și Italia.
Salvamont Sibiu avertizează vineri că, în urma ninsorilor și vântului din ultimele zile, în Munții Făgăraș, la altitudini de peste 1.800 de metri, s au format plăci de vânt de dimensiuni semnificative.
„De asemenea, au avut loc câteva avalanșe spontane de dimensiuni considerabile”, transmit salvatorii montani.
Aceștia nu recomandă deplasarea în zona înaltă „fără experiență în asemenea condiții și bineînțeles fără echipament adecvat”.
Potrivit meteorologilor, în Munții Făgăraș, Bucegi și Țarcu-Godeanu este risc mare de avalanșe.
Stratul de zăpadă măsoară 156 de centimetri la Vârful Omu, 95 la Bâlea-Lac, 60 la Țarcu, 50 la Călimani, 48 cm la Lăcăuți și 43 de centimetri la Stâna de Vale și Semenic.
