Agregator de ştiri

Cele 32 de echipe participante au fost împărțite în două urne valorice, iar cele opt formații din Superliga au fost repartizate în urna A. Confruntările se dispută într-o singură manșă, iar cele 16 câștigătoare se vor califica în faza grupelor.

În urma tragerii la sorți, cele opt formații din primul eșalon au primit următorii adversari:

Minaur Baia Mare – Corvinul Hunedoara

CS Afumați – FC Voluntari

CSM Reșița – Petrolul Ploiești

Oțelul Galați – Concordia Chiajna

Steaua București – Csikszereda

Sepsi OSK – CSM Slatina

Farul Constanța – FC Bihor Oradea

FC Botoșani – CSC 1599 Șelimbăr

Celelalte opt partide din play-off sunt:

Gloria Bistrița – Metalul Buzău

CS Tunari – Corona Brașov

Sporting Liești – ACS USV Iași

Poli Timișoara – ASA Târgu Mureș

FC Bacău – Popești-Leordeni

SCM Râmnicu Vâlcea – Chindia Târgoviște

Minerul Lupeni – Unirea Slobozia

Blaj – Progresul Spartac

În faza grupelor vor ajunge 16 câștigătoare ale meciurilor din play-off, alături de celelalte opt echipe din Superliga care sunt calificate direct.

Meciurile din play-off se vor disputa într-o singură manșă, avantajul terenului propriu revenind, potrivit regulilor competiției, echipei din eșalonul inferior sau, în cazul formațiilor din aceeași categorie, celei mai slab clasate în sezonul precedent.

Pe tot parcursul sezonului, clienții PENNY găsesc la raft o selecție variată de fructe și legume proaspete, provenite de la producători români. De la roșii, ardei și castraveți până la mere, afine și pepeni verzi, sortimentul se adaptează perioadelor de recoltare și disponibilității produselor.

Dincolo de etichetă, originea locală se simte în gust: prospețime, arome familiare și încrederea că produsele ajung pe masă imediat după recoltare.

Pe rafturile PENNY, consumatorii găsesc o selecție bogată de produse românești – de la ardei gras, ardei capia, castraveți, dovlecei, vinete și conopidă, până la roșii, morcovi, ceapă, cartofi și varză, alături de verdețuri și plante aromatice proaspete precum mărar, pătrunjel, leuștean și busuioc. La fructe, sezonul aduce căpșuni, mere românești, afine, zmeură și pepeni verzi.

Citeşte comunicatul integral AICI

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis că în acest week-end vor fi prezenți în toate punctele de interes pentru a oferi siguranță turiștilor. Autoritățile estimează că va fi un număr mare de vizitatori atât pe litoral, cât și în zonele montane.

Turiștii beneficiază în această vară de 24 de puncte unde pot veni să ceară ajutorul, dar care sunt create și pentru ca autoritățile să ajungă mai ușor la locul intervențiilor. Dintre ele, 11 sunt destinate incendiilor, șapte sunt puncte de prim ajutor, iar șase sunt dotate cu ambarcațiuni și scafandri.

De asemenea, și drumul către mare este sub supravegherea autorităților. Aceștia au anunțat că pe Autostrada Soarelui mai multe echipaje de pompieri asigură intervențiile în situații de urgență pe tronsoane dedicate, cu personal ISU Călărași, ISU Ialomița și ISU București-Ilfov.

Specialiștii spun că încă de la începutul sezonului estival au început controalele atât la restaurante, cât și la hoteluri, magazine, concerte, festivaluri sau spectacole, târguri tematice sau campinguri.

În urma acestor verificări, spații din opt județe au fost închise temporar pentru că nu dețineau autorizație de incendiu. Acestea au fost găsite în județele Arad, Constanța, Călărași, Harghita, Neamț și Vaslui.

Autoritățile au aplicat 3.872 de amenzi cu o valoare totală de aproape 25 de milioane de lei și 16.636 de avertismente, doar în primele 2 luni ale verii.

Zilele cu soare vin la pachet și cu pericole. Autoritățile au făcut o listă cu lucrurile la care trebuie să fiți atenți în această perioadă:

• Arderea miriștilor sau vegetației este strict interzisă;
• Nu vă puneți viața în pericol, înotați doar în locuri special amenajate!

Pentru mai multe sfaturi, autoritățile pun la dispoziție site-ul cu informații al Inspectoratului pentru Situații de Urgență fiipregatit.ro sau pe paginile oficiale ale instituției.

Povestea a fost relatată inițial de ziarul italian „Resto del Carlino„. Cele două femei au dat peste un dulap lăsat pe stradă în Bologna. În interiorul mobilierului au găsit suma de 86.000 de euro în numerar. Suma a reprezentat o surpriză considerabilă pentru cele două.

În loc să păstreze banii, ele s-au adresat biroului de obiecte pierdute al Primăriei. La zece zile de la descoperire, a fost depusă și o plângere la carabinieri. Astfel a fost formalizat cazul și au început verificările privind originea sumei.

Cei 86.000 de euro au fost preluați în custodie de Primăria din Bologna. Instituția a publicat pe avizierul oficial anunțul despre această descoperire.

A început astfel procedura prevăzută pentru bunurile găsite fără proprietar. Legea permite Primăriei să păstreze banii timp de un an. În acest interval, proprietarul de drept trebuie să demonstreze că are dreptul asupra sumei.

Situația s-a complicat între timp.

Suma este revendicată atât de cele două femei care au găsit banii, cât și de moștenitorul mobilierului. Primăria a deschis o anchetă preliminară pentru a stabili cui aparține suma. Autoritățile vor trebui să clarifice originea banilor găsiți în dulapul abandonat. Ancheta trebuie să stabilească și cine are efectiv dreptul la sumă. Cazul s-a transformat dintr-o descoperire neobișnuită într-un dosar administrativ și juridic complex.

Potrivit unui comunicat transmis de Primăria Brașov, în cursul nopții de miercuri spre joi, echipa operativă a luat decizia extragerii animalului, având în vedere comportamentul repetat al acestuia și riscul pe care îl reprezenta.

Intervenția a avut loc după mai multe încercări ale ursului de a intra în spațiile anexe ale complexului hotelier din Poiana Brașov.

Reprezentanții municipalității precizează că decizia a fost luată în cadrul măsurilor de gestionare a situațiilor în care animalele sălbatice ajung în zonele locuite și turistice.

Ursul a fost extras prin împușcare.

Nu este primul caz în care autoritățile intervin pentru îndepărtarea unui urs din Poiana Brașov, zonă în care prezența animalelor sălbatice este semnalată în mod repetat.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a respins joi, într-o conferință de presă, informațiile potrivit cărora Lia Olguța Vasilescu și Claudiu Manda s-ar fi întâlnit cu liderul AUR, George Simion, pentru a discuta despre o posibilă formulă de guvernare PSD-AUR.

Potrivit surselor politice, acum aproximativ trei săptămâni, la Craiova, ar fi avut loc o întâlnire discretă între președintele AUR, George Simion, și doi lideri importanți ai PSD, Claudiu Manda și Lia Olguța Vasilescu.

Discuțiile s-ar fi concentrat pe o posibilă formulă de guvernare comună între cele două partide, însă cu un detaliu esențial: actualul președinte al PSD, Sorin Grindeanu, nu ar face parte din această înțelegere. Potrivit informațiilor publicate, planul ar fi vizat continuarea alianței după alegerile din 2028.

Joi, liderul PSD a spus că a auzit declarațiile Olguței Vasilescu, potrivit cărora o astfel de întâlnire nu a avut loc, și că are încredere în explicațiile colegei de partid.

„Bun, eu am ascultat-o pe Olguța, spunând că nu a existat o asemenea întâlnire între George Simion, Olguța și Claudiu Manda. Asta e unul. Doi, Partidul Social-Democrat e cel mai disciplinat partid din România așa cum ați văzut în acești 30 și ceva de ani. Partidul Social-Democrat, când ia o decizie, o urmează și membrii de partid”, a declarat Sorin Grindeanu.

Președintele PSD a spus că, în acest moment, „lucrurile acestea pentru mine nu sunt importante în aceste zile, mai ales că am auzit precizările Olguței”.

Întrebat dacă este sigur că întâlnirea dintre Olguța Vasilescu, Claudiu Manda și George Simion nu a avut loc, Sorin Grindeanu a spus că se bazează pe declarațiile făcute de lidera PSD Craiova.

„Eu o cred pe Olguța, evident, pe care am auzit-o cu urechile mele, spunând că nu a existat o întâlnire între George Simion, Olguța Vasilescu și Claudiu Manda”, a spus liderul PSD.

„Asta nu înseamnă că nu pot să se întâlnească. La noi e democrație în partid. Nu pot să mă opresc, nu dau oamenii afară”, a afirmat președintele PSD.

Întrebat despre eventualele reproșuri venite din partea președintelui privind modificările aduse de PSD unor legi din jaloanele PNRR, inclusiv în contextul sesizărilor la Curtea Constituțională, Grindeanu a respins acuzațiile și a acuzat PNL de dezinformare. „PSD-ul este independent și își decide în funcție de politicile publice pe care și le dorește să le promoveze, nu în funcție de ce vrea cineva sau altcineva”, a declarat Sorin Grindeanu. Liderul social-democrat a insistat că poziția partidului poate fi verificată prin voturile din Parlament. Potrivit acestuia, PSD a votat pentru fiecare dintre legile care au făcut parte din PNRR și nu a votat împotriva niciuneia dintre acestea. „Vă rog să luați voturile din Parlament. Am fost să votăm la fiecare lege, iar la fiecare lege care era parte a PNRR-ului, am votat pentru. PSD-ul n-a fost la nicio lege împotrivă”, a spus Grindeanu.

Grindeanu a dat ca exemple mai multe acte normative adoptate în perioada recentă, între care Codul urbanismului, Codul administrativ și măsurile referitoare la bonusurile de la ANAF și Vamă. Potrivit acestuia, PSD a susținut prin vot aceste proiecte, chiar dacă alte formațiuni politice au avut poziții diferite. „PSD-ul își decide prioritățile și votează în funcție de ceea ce consideră normal a fi pentru politicile publice potrivite a fi promovate de către noi”, a afirmat liderul PSD. Mesajul lui Grindeanu vine în contextul în care respectarea jaloanelor PNRR a devenit una dintre temele importante ale guvernării, în condițiile în care anumite acte normative trebuie adoptate sau modificate pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România.

Întrebările jurnaliștilor au vizat și o eventuală discuție între Grindeanu și președintele Nicușor Dan pe tema acestor legi. Liderul social-democrat nu a confirmat existența unei asemenea discuții și a răspuns ironic întrebării privind faptul că președintele ar fi încercat să influențeze poziția PSD. „Nu își permite nimeni să dea ordine PSD-ului”, a declarat Grindeanu. El  a revenit și asupra acuzațiilor de dezinformare susținând că afirmațiile PNL privind poziția PSD față de legile din PNRR sunt incorecte. „PNL-ul face dezinformări”, a spus Grindeanu, adăugând că partidul (PNL, n.e.) ar trebui să fie „mai profesionist când promovează fake news-uri”.

„Să știți că ne vom păstra punctul de vedere pe legea cu hidrocentralele, adică nu ne modificăm și o considerăm în forma asta a fi bună, mai ales că a trecut și de controlul constituțional, a trecut și de CCR”, a declarat Sorin Grindeanu, întrebat despre decizia președintelui de a cere reexaminarea legii.

„PSD nu-și schimbă punctul de vedere. Apropo și de legea hidrocentralelor”, a spus Grindeanu.

Întrebat dacă îl consideră pe Nicușor Dan „prea încăpățânat” în disputa privind hidrocentralele, liderul PSD a evitat un atac direct la adresa șefului statului.

„Fiecare își gestionează sau își face politicile publice pe care le consideră necesare. (…) Dar noi nu ne schimbăm punctul de vedere apropo de această lege a hidrocentralelor. Mai ales că a trecut și de control de constituționalitate”, a răspuns Grindeanu.

Declarațiile liderului PSD vin la o zi după ce președintele Nicușor Dan a cerut Parlamentului reexaminarea legii care permite modificarea limitelor unor arii naturale protejate pentru continuarea unor proiecte hidroenergetice începute înainte de 29 iunie 2007.

Mediafax a scris miercuri că șeful statului cere Parlamentului inclusiv să analizeze din nou dacă derogarea prevăzută de lege mai este necesară și justificată, dar și să introducă verificări privind viabilitatea proiectelor și garanții suplimentare de mediu.

Legea permite Ministerului Mediului, la solicitarea beneficiarului, să modifice limitele unor arii naturale protejate și să scoată anumite suprafețe din interiorul acestora dacă, la 29 iunie 2007, pentru terenurile respective existau proiecte hidroenergetice aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat, iar lucrările fuseseră deja începute.

Practic, actul normativ creează o procedură specială pentru continuarea unor hidrocentrale începute înainte ca terenurile pe care se află să intre sub un regim mai strict de protecție.

Nicușor Dan contestase anterior legea la Curtea Constituțională.

CCR a decis însă pe 24 iunie 2026, cu majoritate de voturi, să respingă ca neîntemeiată obiecția formulată de președinte și a stabilit că prevederile contestate, precum și legea în ansamblu, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Decizia nr. 735/2026 a fost publicată în Monitorul Oficial la începutul lunii august.

După publicarea deciziei CCR, senatorul PSD Daniel Zamfir, unul dintre principalii susținători ai actului normativ, anunța că legea se apropie de intrarea în vigoare.

Președintele a ales însă să folosească și procedura cererii de reexaminare și a trimis pe 12 august legea înapoi Parlamentului.

Printre problemele semnalate de Administrația Prezidențială se află lipsa unor criterii prin care să fie verificat dacă proiectele hidroenergetice aprobate în urmă cu decenii mai sunt fezabile tehnic, rentabile economic și justificate din punct de vedere energetic.

Președintele cere, între altele, verificarea stadiului lucrărilor, costurilor de finalizare, termenelor, cantității suplimentare de energie care ar urma să fie produsă și a raportului dintre beneficiul energetic și impactul asupra mediului.

O altă solicitare importantă privește rețeaua Natura 2000. CCR a interpretat mecanismul prevăzut de lege ca fiind aplicabil ariilor naturale protejate de interes național, nu siturilor Natura 2000, însă Președinția cere ca această excludere să fie scrisă explicit în lege, în special în situațiile în care aceleași suprafețe se suprapun.

Administrația Prezidențială mai solicită garanții suplimentare privind studiile și avizele de mediu și reanalizarea excepțiilor acordate lucrărilor de mentenanță, retehnologizare sau modernizare a unor capacități energetice existente în zone protejate.

Printre proiectele hidroenergetice aflate de mai mulți ani în centrul disputei se numără Răstolița, Livezeni-Bumbești, Cornetu-Avrig, Pașcani, Surduc-Siriu, Cosmești-Movileni, Cerna-Motru-Tismana, Islaz și Cerna-Belareca, unele dintre acestea beneficiind deja de un regim special stabilit prin OUG 175/2022.

Declarațiile au fost făcute joi în cadrul unei conferințe de presă. Sorin Grindeanu a criticat Guvernul Bolojan susținând că a distrus capitalul autohton și că a provocat prăbușirea investițiilor străine. De asemenea, Grindeanu a susținut că zeci de români își pierd locul de muncă în fiecare zi.

„Toate au efecte asupra românilor, asupra angajaților, aproape 173 de români își pierd joburile în fiecare zi, trei din patru fiind din industrie”, a declarat Sorin Grindeanu.

În ceea ce privește consumul, președintele PSD a spus că „suntem în a 11-a luna de scădere, astfel producția nu are nicio șansă de redresare”. De asemenea, el a vorbit despre scăderea inflației.

„Tot Bolojan a dublat-o, a adus-o de una a luat-o”, a explicat Sorin Grindeanu, adăugând că împrumuturile României cresc rapid.

„Guvernul se împrumută cu o mie de euro pe secundă, românii ar fi bine să se gândească (…) 434 de milioane de lei în plus la datoria publică a românilor pe zi”, a spus Sorin Grindeanu.

El a tras concluzia că în septembrie Guvernul interimar trebuie să plece de la Palatul Victoria.

„Începând cu sesiunea ordinară de toamnă e clar pentru toată lumea că avem nevoie de un guvern cu puteri depline, nu ne mai permitem ca Bolojan și camarila useristă să rămână la Palatul Victoria”, a precizat Grindeanu care a dat asigurări că „PSD este pregătit să fie parte a unei soluții”.

Întrebat dacă este posibil să ne așteptăm și anul acesta la o scădere a dobânzii cheie, Mugur Isărescu a precizat:

„În momentul ăsta nu pot să vă spun, pentru că avem multe incertitudini. Dar formularea mea o repet. Pe măsură ce rata inflației scade, bineînțeles, după ce ea se duce sub rata de dobândă de politică monetară, ne putem aștepta la acest lucru. Așa cum o văd eu acum, probabil până la începutul anului următor”, a declarat Mugur Isărescu. 

Întrebat în ce măsură criza energetică ar putea să ducă la o ar putea să ducă la o creștere a ratei inflației peste nivelul prognozat, Guvernatorul BNR a declarat:

„Bineînțeles că ar putea, dacă lucrurile nu se calmează”, a declarat Isărescu. 

Acesta a afirmat că „este o perioadă, a plouat mai puțin, e secetă, Dunărea a scăzut”, însă a amintit și deciziile guvernului de compensare.

„Este clar că ar influența inflația”, a declarat Isărescu.

Reactorul 2 de la Cernavodă va fi oprit complet, joi, pe fondul nivelului scăzut al Dunării. Cu toate acestea, populația nu va fi afectată de schimbare, ci energia va fi limitată doar pentru marii consumatori industriali. 

Guvernatorul BNR  a fost întrebat ce rată de incertitudine are noua prognoză care estimează o inflație de 6,1% până la sfârșitul anului.

Mugur Isărescu a precizat că, pe măsură ce inflația scade, nu se știe încă perioada, „vom gândi și vom hotărî și o reducere de rată de politică monetară și vor scădea și dobânzile”.

„În piața monetară, ați văzut că nu au fost exagerate. Am lăsat suficientă lichiditate în piață și cursul a rămas stabil. Lichiditate și pentru finanțarea deficitului și pentru finanțarea economiei. O creștere a creditului de 20% la nivelul corporate. Cât arată cifrele, ne arată că mulți oameni, specialiști într-adevăr – nu oricine știe să facă calcul. Că dacă ai o rată de dobândă 7% și inflație de 10%, nu ești în pierdere”, a declarat Mugur Isărescu. 

Acesta precizează că, la nivelul populației fenomenul se resimte mai accentuat pe fondul scăderii veniturilor și o eventuală creștere a prețului la energie electrică.

Guvernatorul BNR a a precizat, totuși că, la nivelul populației, creditul de consum, dar și creditul pentru ipotecare este cvasi-stagnant.

Acesta a precizat că, în acest an, speră ca România să nu aibă parte de o recesiune dramatică.

„La nivelul corporațiilor, creșterea de 20% ne arată că lumea gândește. Și gândește pozitiv. Și sperăm să nu avem o cădere dramatică. O vom avea, probabil. O creștere zero sau cu minus în acest an. Dar nu o recesiune dramatică”, a conchis Isărescu.

Joi, cu ocazia prezentării Raportului asupra inflației, ediția august 2026, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a lansat un apel către partidele de guvernare, subliniind că acestea trebuie să se reașeze la masa negocierilor și să ajungă la compromisurile necesare pentru continuarea procesului de consolidare fiscală.

„Dacă s-a ajuns aici, cred că partidele coaliției trebuie să se reașeze la masă. Fiecare trebuie să facă concesii necesare și să ducă țara mai departe. Nu pentru că avem neapărat o problemă de credibilitate, ci pentru că investitorii, agențiile de rating, dar și Comisia Europeană și instituțiile financiare internaționale nu văd foarte clar ce vom face în viitor”, a explicat Isărescu. 

El a explicat că formațiunile politice trebuie să țină cont de propriile electorate, care pot avea opinii diferite asupra măsurilor fiscale, dar că acest lucru nu trebuie să blocheze guvernarea.

„În interiorul sălii sau camerei de negociere se pot părui, că e absolut normal, dar în public trebuie închise toate discuțiile astea care sunt și inutile până la urmă. Nu-i folosesc nimănui, niciunui partid”, a afirmat guvernatorul.

În opinia sa, problemele de credibilitate ale României nu provin din decizia agențiilor de rating, ci din modul în care sunt purtate public discuțiile despre viitoarele măsuri economice și fiscale.

„Nu e vorba numai de decizie, e vorba și de vorbe care trebuie mai bine cântărite când sunt spuse în spațiu public. Altfel, o să o pățim”, a spus el.

Mugur Isărescu a comentat și deciziile luate de agențiile Fitch și Moody’s în privința ratingului suveran al României, apreciind că acestea au fost corecte.

„Deciziile finale au fost cele corecte. Nu au fost o binefacere dată României. Nu a fost vorba de concesie. Procedura este cea absolut normală”, a declarat guvernatorul BNR.

Declarațiile lui Mugur Isărescu vin deciziile Fitch și Moody’s privind ratingul suveran al țării noastre. Vinerea trecută, Moody’s a confirmat ratingul suveran al României la Baa3, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, și a menținut perspectiva negativă. Agenția spune însă că România a făcut progrese peste așteptări în reducerea deficitului, iar consolidarea fiscală din prima jumătate a anului a depășit atât estimările Moody’s, cât și propriile ținte ale Guvernului.

Totodată, Fitch a confirmat pe 31 iulie ratingul „BBB-”, însă a atras atenția asupra riscurilor generate de instabilitatea politică și asupra dificultății continuării reducerii deficitului după 2026. Următoarea evaluare importantă, după Moody’s, este cea programată de Standard & Poor’s pentru 2 octombrie.