Agregator de ştiri

Cei doi cetățeni au fost transportați pe ruta Otopeni – Charleroi, oraș situat în regiunea Valonia din Belgia, potrivit comunicatului publicat, vineri, de Ministerul Apărării Naționale. 

Ulterior, aeronava a efectuat și zborul de retur, potrivit sursei citate,

Zborul a fost operat de personalul Bazei 90 Transport Aerian de la Otopeni. Cei doi pacineți au fost duși în Belgia cu o aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române, configurată pentru misiuni medicale. Aeronava a decolat, vineri. 

 „Asistența și echipamentele medicale necesare pe timpul transportului sunt asigurate de o echipă medicală din cadrul Spitalului Clinic de Urgență București – Floreasca și de personal medical din Ministerul Apărării Naționale”, transmite MApN.

Misiunea se execută în baza solicitării Departamentului pentru Situații de Urgență și a mecanismelor aflate în vigoare, potrivit sursei citate.

„UNIFIL regretă moartea de astăzi (vineri) a caporalului Rico Pramudia, care a fost grav rănit în urma exploziei unui proiectil la baza sa din Adchit Al Qusayr, în noaptea de 29 martie”, a declarat UNIFIL într-un comunicat, relatează Le Figaro.

Moartea sa ridică la șase numărul forțelor de menținere a păcii ONU ucise de la începutul războiului dintre Israel și Hezbollah-ul pro-iranian pe 2 martie, în care forța ONU este prinsă în foc încrucișat. Un armistițiu este în vigoare din 17 aprilie. Pe 29 martie, un militar al forței de menținere a păcii indoneziană a fost ucis, iar un al doile, grav rănit de un proiectil lansat asupra acestei poziții unde aveau loc ciocniri între Israel și Hezbollah.

A doua zi, alți doi soldați indonezieni din aceeași forță au fost uciși când vehiculul lor a fost distrus într-o explozie lângă Bani Hayyan, iar alți doi au fost răniți. Conform constatărilor unei anchete preliminare a ONU, un obuz de tanc israelian a fost responsabil pentru explozia fatală din 29 martie, iar un dispozitiv exploziv improvizat, probabil plasat de Hezbollah, a fost responsabil pentru explozia din Bani Hayyan. Pe 10 aprilie, Indonezia a îndemnat Consiliul de Securitate al ONU să efectueze o anchetă amănunțită cu privire la aceste evenimente.

Doi militari francezi UNIFIL, uciși într-o ambuscadă

Doi soldați francezi UNIFIL au fost uciși într-o ambuscadă pe 18 aprilie în regiunea Deir Kifa din sudul Libanului. Autoritățile franceze și ONU au atribuit atacul Hezbollah-ului, care a negat orice implicare. Forțele ONU au reiterat că „atacurile deliberate împotriva forțelor de menținere a păcii constituie încălcări grave ale dreptului internațional umanitar și ale Rezoluției 1701 a Consiliului de Securitate și pot fi considerate crime de război”. UNIFIL a servit ca forță de menținere a păcii între Israel și Liban în sudul Libanului din 1978 și este formată din aproape 8.200 de soldați din 47 de țări.

Proiectul care stabilește noua lege privind salarizarea bugetarilor – aflat încă în lucru – vine cu o serie de modificări substanțiale, una dintre cele mai importante fiind că se limitează sporurile pentru bugetari, iar unele dintre ele vor dispărea de tot, cum ar fi indemnizația de hrană și sporul pentru condiții vătămătoare, conform documentelor obținute de Economedia.

Este important de precizat că documentul este un proiect de lucru, pregătit de fostul ministru PSD al Muncii Petre Florin Manole.

La acesta se aduc modificări în timp real ar putea fi chiar schimbat substanțial de către Guvern, după ce Dragoș Pîslaru a preluat interimar ministerul Muncii.

Economedia a obținut proiectul legii salarizării trimis spre consultare către partenerii sociali, în data de 21 aprilie.

Ministerul Muncii a transmis, vineri, că nu a făcut public niciun proiect de act normativ privind proiectul legii salarizării unitare.

Potrivit sursei citate, elaborarea proiectului este încă în curs, iar orice variantă finală va fi rezultatul unui acord la nivel politic.

„În momentul în care va exista o variantă agreată de toți decidenții politici, proiectul de lege va fi prezentat în mod transparent și supus procesului legal de consultare publică”, se mai arată în comunicat.

Cele mai importante prevederi din noua lege

Baza de calcul:

• Proiectul noii legi-cadru de salarizare pentru sectorul bugetar din România va intră în vigoare la 1 iulie 2027, cu o valoare de referință inițială de 4.325 lei.
• Raportul salarial va fi de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază/indemnizație din sectorul bugetar, față de 1 la 12 în prezent.
• Salariul de bază se calculează înmulțind coeficientul de salarizare (specific fiecărei funcții) cu valoarea de referință stabilită anual prin legea bugetului de stat. Aceasta nu poate fi modificată dacă PIB-ul scade și nu trebuie să majoreze ponderea cheltuielilor de personal în PIB.

Sistem nou de ierarhizare a funcțiilor:

• Legea introduce o structură de 11 grade salariale (față de sistemul actual bazat pe familii ocupaționale și grile separate). Fiecărui grad îi corespunde un interval de coeficienți cuprins între 1,00 și 7,00.
• Ierarhizarea se face printr-o metodă analitică de evaluare a funcțiilor, pe baza a 7 criterii: cunoștințe și experiență, complexitate, judecată și impact al deciziilor, influență și coordonare, contacte și comunicare, condiții de muncă, incompatibilități și regimuri speciale.
• Ajustarea coeficienților se va face doar cu avizul Muncii și al Finanțelor. Astfel, se vor evita creșterile ad-hoc ale salariilor.
• Aceasta este o schimbare structurală majoră: funcțiile nu mai sunt salarizate pur și simplu după domeniu, ci după o evaluare standardizată a valorii muncii.

Gradații de vechime simplificate

• Se mențin 6 gradații, dar cu cote ușor modificate față de legislația anterioară: 7,5% la gradația 1 (3-5 ani), 5% la gradațiile 2 și 3, câte 2,5% la gradațiile 4 și 5. Important: se iau în calcul și perioadele lucrate în sectorul privat, nu doar în sectorul bugetar.

Sporuri:

• Va fi revizuit sistemul de acordare a sporurilor și va fi plafonată suma sporurilor la 20% din salariul de bază.
• Se va realiza o analiză a tuturor categoriilor de sporuri, cu menținerea numai a celor cu adevărat relevante.
• Vor exista următoarele sporuri specifice:
  • 10% pentru activitatea de control financiar preventiv
  • 40% pentru personalul ce implementează proiecte și gestionează fonduri europene nerambursabile şi/sau externe rambursabile
• Se elimină mai multe sporuri!
  • indemnizația de hrană
  • indemnizația pentru titlul de doctor. Acesta va fi luat în calcul la stabilirea coeficienților pentru personalul din învățământ, unde, prin natura funcțiilor, este necesară deținerea titlului de doctor.
  • sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, care, în prezent, este în cuantum de până la 300 lei brut.
• Sporul pentru persoanele cu handicap va fi acordat în cuantum de 15% din valoarea de referință.
• Sporul de noapte și sporul pentru munca suplimentară sunt exceptate de la limita de 20%.

Premii de performanță reglementate strict

• Sistemul de premiere este nou structurat: valoarea totală a premiilor nu poate depăși 5% din fondul de salarii de bază pe ordonator.
• Pot fi premiate cel mult 20% din funcțiile de execuție și 30% din funcțiile de conducere.
• Valoarea individuală a premiului este cuprinsă între 10% și 20% din salariul de bază pe perioadele de referință (trimestru, semestru sau an).

Transparență salarială obligatorie

• Toate instituțiile publice sunt obligate să publice de două ori pe an (30 aprilie și 31 octombrie) lista completă a funcțiilor cu toate drepturile salariale aferente. Nerespectarea se sancționează cu amendă între 20.000 și 30.000 lei.

Reguli tranzitorii

• Diferența salarială tranzitorie: Se introduce acest concept pentru a acoperi diferențele dintre salariile în vigoare în iunie 2027 și cele rezultate din noua lege, asigurând o trecere etapizată la noul sistem.
• Dacă prin aplicarea noii legi un angajat ar câștiga mai puțin decât în iunie 2027 (luna de referință), i se acordă o diferență tranzitorie care compensează diferența. Aceasta se acordă lunar, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2031, perioadă în care sistemul urmează să fie absorbit treptat.

Ce rămâne neschimbat

Structura generală a sistemului (salariu de bază + sporuri + premii), principiul că toate drepturile salariale se stabilesc exclusiv prin lege (contractele colective nu pot depăși plafoanele legale), regulile privind munca suplimentară și gestionarea operațională de către ordonatorii de credite.

Proiectul ar putea fi modificat

Premierul Ilie Bolojan are trei proiecte de reformă pe care vrea să le promoveze urgent în absența miniștrilor PSD, iar noua lege a salarizării bugetarilor este unul dintre acestea, conform G4Media.

Un draft al proiectul legii a fost elaborat de Ministerul Muncii, condus până acum de Florin Manole, dar, potrivit informațiilor G4Media, el ar fi adus o cheltuială suplimentară la bugetul statului de câteva miliarde de lei anual.

Miza este așezarea acestei salarizări pe baze corecte și sustenabile pentru buget, după cum arată PNRR asumat de România.

Dacă trendul se menține până la închiderea ședinței, titlurile ar putea atinge un maxim istoric, pentru prima dată din anul 2000, scrie Reuters.

La un preț de aproximativ 81 de dolari pe acțiune, evaluarea companiei ar crește cu circa 75,3 miliarde de dolari, semnalând încrederea investitorilor în strategia de redresare a gigantului american.

Deși Intel a ratat boom-ul inițial al AI, nereușind să concureze eficient cu GPU-urile dezvoltate de Nvidia și rămânând în urmă față de Taiwan Semiconductor Manufacturing Company în producția avansată, contextul actual oferă o nouă oportunitate.

Cererea pentru procesoare centrale (CPU-uri) puternice, utilizate în sisteme AI complexe, este în creștere. Analiștii subliniază că rolul CPU-urilor în sarcini de tip „agentic AI” devine tot mai important, contribuind la revenirea companiei pe piață.

Strategia de redresare și sprijinul partenerilor

Sub conducerea CEO-ului Lip-Bu Tan, compania a implementat măsuri precum vânzarea de active, reducerea costurilor și restructurarea operațiunilor. În plus, Intel a beneficiat de sprijin din partea guvernului SUA și a unor parteneri importanți, inclusiv SoftBank și Nvidia.

Acțiunile companiei aproape s-au triplat de când administrația Donald Trump a anunțat o investiție în luna august, consolidând sentimentul pozitiv din piață.

Acord strategic cu Tesla

Un impuls important pentru divizia de producție a venit dintr-un acord cu Tesla, care va utiliza noul proces de fabricație 14A pentru dezvoltarea cipurilor destinate infrastructurii AI. Proiectul este asociat cu planurile lui Elon Musk privind un complex dedicat inteligenței artificiale.

Analiștii consideră acest parteneriat un pas major pentru ambițiile Intel de a deveni un jucător competitiv în producția de cipuri la comandă, rivalizând în viitor cu TSMC.

În același timp, rivalii direcți, precum Advanced Micro Devices, au înregistrat creșteri de 7%, iar acțiunile TSMC listate în SUA au avansat cu 3%, pe fondul optimismului general din sectorul semiconductorilor.

Cu toate acestea, oficialii companiei avertizează că riscurile legate de execuția proceselor de producție ar putea limita capacitatea de a valorifica integral cererea în creștere.

De ce a crescut popularitatea închirierilor auto

În ultimii ani, piața de închirieri auto din București a crescut vizibil, devenind o soluție practică atât pentru turiști, cât și pentru localnici. Fie că ai nevoie de o mașină pentru câteva ore, câteva zile sau chiar pe termen lung, opțiunile sunt variate și adaptate aproape oricărui tip de nevoie.

Bucureștiul este un oraș aglomerat, cu trafic intens și transport public uneori imprevizibil. În acest context, serviciile de rent-a-car oferă flexibilitate și confort. Pentru turiști, este o metodă simplă de a explora orașul și împrejurimile (de exemplu Valea Prahovei sau litoralul), iar pentru localnici poate fi o alternativă atunci când mașina personală nu este disponibilă.

De asemenea, creșterea numărului de zboruri și dezvoltarea turismului au contribuit la extinderea acestui sector. Aeroportul Aeroportul Henri Coandă este unul dintre principalele puncte unde companiile de închirieri auto din Bucuresti sunt foarte active.

Tipuri de companii disponibile

Piața din București este destul de diversă și poate fi împărțită în două categorii principale:

1. Companii internaționale

Branduri cunoscute la nivel global precum Sixt, Avis sau Hertz sunt prezente și în București. Acestea oferă:

• flotă variată și relativ nouă
• standarde ridicate de servicii
• proceduri clare și sigure

De obicei, prețurile sunt puțin mai mari, dar vin cu un nivel de predictibilitate și profesionalism apreciat.

2. Companii locale

Există și numeroase firme românești care oferă servicii competitive, uneori la prețuri mai accesibile. Acestea pot avea:

• tarife mai flexibile
• oferte personalizate
• condiții mai relaxate în anumite cazuri

În unele situații, companiile locale pot oferi chiar livrarea mașinii la adresă sau la aeroport fără costuri suplimentare.

Ce tipuri de mașini poți închiria

Oferta este destul de variată și acoperă majoritatea preferințelor:

• mașini economice (ideale pentru oraș)
• sedanuri și SUV-uri (pentru confort și spațiu)
• mașini premium (pentru evenimente sau experiențe speciale)
• utilitare (pentru transport sau mutări)

În ultimii ani, au început să apară și opțiuni electrice sau hibride, deși acestea sunt încă mai puțin răspândite.

Cum funcționează procesul de închiriere

În general, procesul este simplu:

1. Alegi mașina online sau direct la sediu
2. Prezinți actele (permis de conducere și carte de identitate/pașaport)
3. Se stabilește perioada și se achită garanția
4. Primești mașina, de obicei cu rezervorul plin

Garanția poate varia destul de mult, în funcție de tipul mașinii și de companie.

Aspecte importante de luat în calcul

Chiar dacă pare simplu, sunt câteva lucruri la care merită să fii atent:

• asigurarea: verifică ce acoperă și dacă există franșiză
• politica de combustibil: de regulă „plin la plin”
• kilometrajul: unele oferte au limită zilnică
• taxele ascunse: livrare, șofer suplimentar, etc.

Citirea contractului înainte de semnare poate evita multe neplăceri.

Avantaje și dezavantaje pentru o maşină de închiriat Avantaje:

• flexibilitate totală
• acces rapid la mașină
• varietate mare de opțiuni

Dezavantaje:

• costuri care pot crește (garanție, asigurări)
• responsabilitatea pentru eventuale daune
• trafic dificil în București

Companiile de închirieri auto din București oferă soluții pentru aproape orice situație, de la nevoi zilnice până la călătorii mai lungi. Alegerea potrivită depinde de buget, preferințe și nivelul de confort dorit. Cu puțină atenție la detalii, serviciile de rent-a-car pot fi o opțiune eficientă și comodă într-un oraș dinamic precum capitala României.

 

Optimismul în cazul dez­voltatorilor trebuie să fie prezent mereu, altfel nu ar mai proiecta şi livra pe piaţă unităţi locative, deşi în ultimii 7 -8 ani mereu a apărut un element surpriză.

Producătorul electro­casni­celor Arctic şi Beko a trecut pentru prima dată de pragul de 4 mld. lei afaceri în România, după un salt de 16,5% în 2025. Firma a şi revenit pe profit, raportând un câştig net de 2 milioane de lei, după o pierdere de 104 mil. lei în anul anterior.

Grupul francez Auchan, unul dintre cei mai mari actori din comerţul autohton, a închis magazinul din cadrul Bucur Obor din Bucureşti, primul supermarket de mari dimensiuni din România. Închiderea are loc la circa şase ani de la inaugurare.

Mass Group Holding, un grup cu sediul în Irak, este în acest moment „artizanul“ celei mai mari investiţii din producţia de energie a României, centrala pe gaze de la Mintia (Hunedoara), de 1.770 MW, o investiţie de 1,4 mld. euro.

Claudiu Sandu, procuror CSM: „Păi n-a spus domnul Bolojan că suntem niște îmbuibați? Suntem niște șoricei îmbuibați!”

„Am fost neplăcut surprins de numirea procurorilor. Pentru că am rămas cu aceeași impresie, care am avut acum trei ani, că numirile, sau o parte din ea, cel puțin, se fac pe negociere politică. Și ne-am fi așteptat totuși ca vocea Consiliului să fie auzită, dar din nou. Nu am contat, sau să zicem, în cazul unui candidat, oarecum a contat și ce am votat noi. Dar aceasta a fost impresia mea și a colegilor mei. Faptul că decizia a fost luată politic, ceea ce nu prea corespunde cu viziunea care am eu despre justiție și despre statul de drept, pentru că în acest fel se dovedește că aceștia nu e o putere, în realitate. Singura putere este puterea politică. Noi suntem niște șoricei, cum zicea cineva. Păi n-a spus domnul Bolojan că suntem niște îmbuibați? Suntem niște șoricei îmbuibați.

Da, eu am fost foarte șocat, aici trebuie spus așa, în termen bun, să văd ce val de ură a creat un prim-ministru a României împotriva magistraților, împotriva tuturor magistraților la acea dezbatere care a avut loc acum ceva timp despre pensii. Și de atunci am rămas așa cumva. pentru că mi-am dat seama că argumentele raționale nu au aderență în zona politică, iar numirea aceasta care a fost făcută pe unele funcții de conducere din Ministerul Public mi-au întărit această opinie și anume faptul că puterea politică decide discreționar. Este o procedură legală, eminamente politică”.

Știrea inițială: Un acuzator trebuie să fie mai presus de orice suspiciune de părtinire. Misiunea procurorului nu este de a obține o condamnare, ci de a se asigura că se face dreptate, spune jurisprudența Curții Supreme a SUA.

Ce repere și răspunderi au procurorii români? De ce s-a supărat o parte din magistratură și societate civilă pe numirile în fruntea marilor pachete făcute de președintele Nicușor Dan? Trebuie să iasă numirile în fruntea parchetelor din pixul politicienilor? Cum poate fi revigorată lupta anticorupție? Trebuie modificate din nou legile Justiției? Cum poate fi reformat CSM? Cine ar trebui să ancheteze magistrații? Despre toate acestea și multe altele discutăm cu procurorul Claudiu Sandu, actual membru CSM, fost vicepreședinte al instituției.

Vineri, de la ora 13.00, în exclusivitate, pe Mediafax.

„Nu mi s-a uscat bine cerneala pe demisie și unii au început să atace”, a spus Alexandru Rogobete. El a subliniat că cele 22 de spitale noi reprezintă o premieră absolută în România postdecembristă.

22 de spitale noi, după Revoluție

Ministrul demisionar a prezentat stadiul fiecărui proiect. Spitalul Județean de Urgență din Bistrița este deja dat în folosință – primul spital județian nou construit după 1989. Centrul de Politraumă de la Sibiu și cel de la Craiova sunt finalizate. Spitalul Agripa Ionescu are un grad de execuție de 92%, iar Institutul de Boli Cardiovasculare din Târgu Mureș depășește 90%.

Rogobete a precizat că niciun spital nu a fost licitat de Ministerul Sănătății. Ministerul a alocat fondurile, autoritățile locale au organizat licitațiile, iar ministerul a monitorizat și a plătit facturile.

Centrele de arși, blocate șase ani

„În timp ce unii se tăvăleau pe jos că România nu are centre de arși, proiectele lor erau aici, în minister”, a declarat Rogobete.

El a explicat că proiectele pentru cele trei centre de arși grav au început în 2015-2016, dar au fost deblocate abia în 2022.

Prima „cupă de pământ” pentru Spitalul de Arși de la Timișoara a fost în iunie 2023. La trei ani distanță, clădirea are un grad de implementare de 97%. Spitalul de Arși de la Târgu Mureș a ajuns la 85%. Primul spital de arși grav pentru copii, construit la București în cadrul Spitalului Grigore Alexandrescu, are un grad de implementare de 51%, cu termen de finalizare în 2027.

Rogobete i-a îndemnat pe contestatari să viziteze șantierele înainte de a face declarații publice.

„Îi recomand să se ducă să le vadă cu ochii lor, tocmai pentru a dezescalada retorica publică”, a spus ministrul demisionar.

„Ministerul Muncii nu a făcut public niciun proiect de act normativ privind legea salarizării unitare”, se arată în comunicatul transmis de instituție.

Reprezentanții ministerului atrag atenția că informațiile apărute pot crea confuzie și nu reflectă poziția oficială a autorităților.

„Documentele care circulă nu provin de la instituția noastră și nu reprezintă o formă oficială”, mai precizează ministerul.

Potrivit sursei citate, elaborarea proiectului este încă în curs, iar orice variantă finală va fi rezultatul unui acord la nivel politic.

„În momentul în care va exista o variantă agreată de toți decidenții politici, proiectul de lege va fi prezentat în mod transparent și supus procesului legal de consultare publică”, se mai arată în comunicat.

Legii salarizării unitare reprezintă o propunere pentru creșterea echității salariale, în contextul angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.