Peste 38.000 de femei și fete au fost ucise în Gaza între octombrie 2023 și decembrie 2025, arată cel mai recent raport al UN Women, intitulat „Costul războiului din Gaza asupra femeilor și fetelor”.
Cifra reprezintă mai mult de jumătate din decesele estimate raportate în aceeași perioadă de către Ministerul Sănătății din Gaza, care a înregistrat 71.200 de persoane decedate de la începutul ofensivei militare a Israelului în Gaza, lansată ca răspuns la atacul condus de Hamas asupra sudului Israelului pe 7 octombrie 2023, potrivit Euronews.
Totalul victimelor este probabil mult mai mare„Femeile, copiii și persoanele în vârstă reprezintă împreună mai mult de jumătate din totalul deceselor”, se arată în raport, menționând că numărul real al victimelor este probabil mult mai mare din cauza subraportării, ca urmare a dificultății de a recupera cadavrele încă prinse sub dărâmături și a declinului sistemelor de sănătate și de raportare. De asemenea, „vârfurile mortalității în rândul femeilor și copiilor au coincis și cu perioade de distrugere la scară largă a infrastructurii civile”, „distrugerea caselor, școlilor și adăposturilor desemnate fiind puternic concentrată în faza incipientă a războiului”.
Raportul estimează, de asemenea, că aproape 11.000 de femei și fete din Gaza au dizabilități pe viață, impactul războiului fiind mai puternic asupra femeilor și fetelor, agenția avertizând că acestea sunt afectate în mod disproporționat.
„Ceea ce vedem este o escaladare destul de mare a conflictelor, pe care nu am mai experimentat-o din anii 1990, […] iar femeile și fetele sunt afectate în mod specific și disproporționat”, a declarat pentru Euronews Sofia Calltorp, șefa departamentului de acțiune umanitară al UN Women.
Organizația arată că războiul din Gaza a dus la „violență reproductivă sistemică” prin restricționarea severă a accesului femeilor și fetelor la servicii de sănătate sexuală și reproductivă.
Tot mai multe femei devin capul familieiRăzboiul a dus și la o reorganizare a gospodăriilor, peste 58.600 de gospodării din Gaza fiind conduse acum de femei, reprezentând aproximativ 14% din totalul gospodăriilor, comparativ cu 9% în 2023.
„Acest tip de luptă zilnică pentru o femeie care nu a fost anterior cap de familie și acum o face în mijlocul ruinelor este destul de dură”, a adăugat șefa departamentului de acțiune umanitară.
Aproape întreaga populație din Gaza a fost strămutată, adesea de mai multe ori, iar aproape 60% din populație și-a pierdut locuințele, potrivit unei Evaluări Rapide a Daunelor și Nevoilor (RDNA) realizată în comun de Banca Mondială, Națiunile Unite și Uniunea Europeană, potrivit aceleiași surse.
UN Women solicită ca încetarea focului în Gaza să fie implementată în deplină conformitate cu dreptul internațional și drepturile omului, împreună cu furnizarea imediată și neîngrădită de ajutor umanitar și eforturi de recuperare și reconstrucție, care să țină cont de dimensiunea de gen.
Inițiatorii au solicitat dezbaterea proiectului în procedură de urgență la Senat – prima Cameră sesizată, unde se află în faza de avizare.
În prezent, legea pensiilor obligă ca toate condițiile pentru reducerea vârstei de pensionare să fie îndeplinite în cadrul aceluiași sistem, de exemplu doar în sistemul public. Această regulă îi afectează pe cei care au lucrat atât în sistemul public, cât și în sisteme neintegrate – cum sunt, de exemplu, cele ale cultelor religioase.
Parlamentarii care au propus modificările spun că această situație duce la pierderea unor drepturi, deși munca a fost efectiv realizată. „Prin posibilitatea cumulării stagiilor de cotizare contributive, se asigură valorificarea muncii efectiv prestate, indiferent de sistemul în care aceasta a fost realizată”, se arată în fundamentarea proiectului.
Modificările vizează în special femeileMai exact, anii lucrați în sisteme diferite ar putea fi adunați, astfel încât o persoană să atingă mai ușor pragurile necesare pentru reducerea vârstei de pensionare. Măsura este relevantă în special pentru femei, categorie menționată explicit de inițiatori.
„Un prim set de modificări vizează recunoașterea efectivă a stagiilor de cotizare realizate în sisteme diferite, în special pentru femeile care solicită reducerea vârstei standard de pensionare”, precizează inițiatorii. În forma actuală a legii, această posibilitate nu există, ceea ce „conduce la situații injuste”.
Problema apare mai ales în cazul femeilor, care au lucrat în mai multe domenii sau au avut pauze în activitate. „Măsura are un impact social pozitiv, în special pentru mamele care au avut parcursuri profesionale în sisteme diferite”, spun parlamentarii UDMR.
Beneficii limitate la sistemul publicProiectul nu se limitează însă la cumularea vechimii. Modificările propuse vizează și eliminarea unor diferențe de tratament între pensionari, în funcție de sistemul din care provin.
În prezent, unele ajutoare financiare acordate pensionarilor sunt disponibile doar pentru cei din sistemul public, deși sunt finanțate din bugetul de stat sau din fonduri europene.
Inițiatorii consideră această practică discriminatorie: „Se impune consacrarea expresă a principiului potrivit căruia toate drepturile sociale acordate pensionarilor din fonduri publice trebuie să se aplice, fără discriminare, tuturor pensionarilor din România”.
Interpretări restrictive ale legiiDe asemenea, proiectul încearcă să rezolve blocaje administrative apărute în practică, inclusiv în relația cu instituțiile publice sau băncile.
În unele cazuri, casele de pensii din sisteme neintegrate nu pot obține documente sau nu pot recupera sume plătite necuvenit după decesul unui beneficiar, explică UDMR, care susține că problemele apar din interpretarea restrictivă a legii, deși responsabilitățile sunt similare cu cele din sistemul public.
Potrivit proiectului, modificările propuse „nu creează privilegii, ci corectează situații discriminatorii și asigură funcționarea coerentă a tuturor sistemelor de pensii”.
Cercetătorii care au realizat raportul descriu acest lucru ca întârzierea ca fiind „extrem de frustrantă”, potrivit The Guardian.
Comisia Europeană a încercat să elimine de pe piață categorii largi de substanțe periculoase printr-o „foaie de parcurs privind restricțiile” din aprilie 2022, care a fost salutată la momentul respectiv ca fiind cea mai mare interdicție a substanțelor chimice toxice din istorie.
Însă, patru ani mai târziu, aceasta nu a reușit să demareze procesul de reglementare a șapte dintre cele 22 de grupe de substanțe chimice periculoase și a „blocat efectiv” progresul în reglementarea altor șapte, potrivit unei evaluări a progreselor realizate de ClientEarth și Biroul European de Mediu.
Grupurile ecologiste afirmă că Comisia Europeană este „principalul obstacol” în calea propriilor planuri, întrucât raportul constată progrese insuficiente după patru ani
Anunțarea unui plan de acțiune cu un calendar concret pentru eliminarea treptată a substanțelor periculoase a fost „foarte încurajatoare”, a declarat Hélène Duguy, avocată la ClientEarth și coautoare a raportului. „Acum suntem la patru ani de la publicarea inițială – și lucrurile nu arată deloc bine”.
Substanțele propuse pentru interzicereRestricțiile propuse afectate de întârzieri includ plumbul din gloanțe, care este asociat cu boli renale cronice la vânători; substanțe din articolele de îngrijire a copiilor asociate cu cancerul și mutațiile genetice; cianamida de calciu, un îngrășământ care răspândește substanțe cancerigene; și un retardant de flacără bioacumulativ utilizat în automobile.
În conformitate cu reglementările UE privind substanțele chimice, cunoscute sub numele de REACH, Comisia este obligată să elaboreze un proiect de modificare a listei de restricții în termen de trei luni de la primirea avizelor comitetelor de experți. Raportul a constatat că termenul limită nu a fost respectat niciodată, întârzierile variind între 13 și 47 de luni, cu o medie de doi ani.
Unele restricții au intrat cu succes în vigoare. Comisia a restricționat PFAS-urile din spuma de stingere a incendiilor, plumbul din materialele plastice din PVC, hidrocarburile aromatice policiclice (PAH) utilizate la tirul la talere și o serie de alte grupe de substanțe chimice toxice.
Europa a fost pionieră în reglementarea substanțelor nocive, introducând unele dintre cele mai stricte reglementări privind substanțele chimice periculoase din lume.
Foaia de parcurs a făcut parte dintr-o inițiativă continentală de detoxifiere care a urmărit să reglementeze substanțele periculoase prin utilizarea unor interdicții generale cu excepții limitate.
Unele grupuri de substanțe chimice nu mai sunt restricționate în conformitate cu foaia de parcurs, după ce comitetele au recomandat să nu se procedeze astfel sau deoarece Comisia a decis să le abordeze printr-o cale de reglementare diferită.
Cu toate acestea, cea mai recentă versiune a foii de parcurs, care este actualizată anual, a amânat termenul pentru mai multe alte grupuri de substanțe chimice fără a oferi explicații.
În primele luni de pontificat, Leon al XIV-lea a fost perceput drept un papă prudent, mai puțin implicat public decât predecesorul său, Papa Francisc, mai arată Il Post. Termenul „precaut” a fost cel mai des folosit pentru a-i descrie stilul. Recent însă, tonul s-a schimbat vizibil. Papa vorbește despre război ca despre „un scandal pentru familia umană” și avertizează asupra unei violențe care poate deveni „o sălbăticie ireparabilă”. În discursurile sale, lumea este descrisă ca fiind afectată de acțiunile „unui grup de tirani”. El a criticat și folosirea religiei în scopuri politice sau militare, afirmând că Dumnezeu „nu ascultă rugăciunea celui care face război”.
Momentul de cotitură: declarațiile despre TrumpSchimbarea de ton s-a accentuat după izbucnirea conflictelor din Orientul Mijlociu, la finalul lunii februarie. Un moment-cheie a fost începutul lunii aprilie, când Leon al XIV-lea a calificat drept „inacceptabilă” ideea atribuită lui Donald Trump privind distrugerea civilizației iraniene. Declarația, făcută în afara protocolului, a fost considerată una dintre cele mai directe intervenții ale pontificatului. În aceeași intervenție, papa a îndemnat cetățenii să își contacteze liderii politici pentru a susține pacea. Referirea explicită la Congres a fost interpretată ca un apel adresat societății americane.
Vaticanul, între religie și politicăAnalizele experților sugerează că nu papa s-a schimbat, ci contextul internațional. Creșterea tensiunilor globale și escaladarea conflictelor au determinat o poziționare mai clară a Vaticanului. În acest cadru, criticile lui Leon al XIV-lea nu vizează doar războiul, ci și ideea legitimării politice prin religie. Conceptul de „mesianism politic” este invocat pentru a descrie tendința unor lideri de a se prezenta ca având o misiune divină. Viziunea papei are și o bază teologică, inspirată din gândirea lui Augustin de Hipona. Distincția dintre „cetatea lui Dumnezeu” și „cetatea pământească” reflectă tensiunea dintre puterea politică și idealul moral. Pentru Leon al XIV-lea, politica trebuie să existe în realitate. Dar ea trebuie orientată către binele comun, nu către dominare sau interese individuale.
Relația cu SUA și miza internăPoziționarea papei are implicații directe pentru catolicii americani, mai ales în context electoral. Spre deosebire de Papa Francisc, Leon al XIV-lea a făcut gesturi considerate apropiate de zona conservatoare, ceea ce îl face mai greu de încadrat ideologic. Această ambiguitate îi conferă însă o influență mai mare. Criticile sale nu pot fi respinse ușor ca fiind „politice” sau „partizane”.
Leon al XIV-lea pare să fi intrat într-o nouă etapă a pontificatului. Departe de imaginea inițială de lider rezervat, el devine un actor vocal în dezbaterile globale, într-un moment în care tensiunile internaționale cer poziții clare. Transformarea nu este doar de stil, ci reflectă o redefinire a rolului Vaticanului într-o lume marcată de conflicte și competiții geopolitice.
Potrivit unui memo transmis angajaților, compania intenționează să reducă aproximativ 10% din forța de muncă, echivalentul a circa 8.000 de posturi. Meta va renunța, de asemenea, la ocuparea altor câteva mii de poziții vacante pentru care anterior făcea recrutări.
Unul dintre principalele motive invocate pentru restructurări este creșterea cheltuielilor în alte zone ale companiei, în special în inteligența artificială. Meta ar urma să aloce în acest an 135 de miliarde de dolari pentru proiecte AI — o sumă aproape egală cu totalul investițiilor în acest domeniu din ultimii trei ani, potrivit surselor BBC.
Un purtător de cuvânt al Meta a confirmat planul de concedieri, dar a refuzat să ofere detalii suplimentare.
Pariu pe AIMark Zuckerberg, cofondatorul și directorul general al Meta, sugerase încă din ianuarie că anul acesta ar putea urma noi reduceri de personal. El a spus atunci că angajații care folosesc intens instrumente AI au devenit mult mai productivi, iar o singură persoană poate realiza acum proiecte care înainte necesitau o echipă numeroasă.
„Cred că 2026 va fi anul în care inteligența artificială va începe să schimbe dramatic felul în care lucrăm”, a declarat Zuckerberg.
Meta a eliminat deja aproximativ 2.000 de posturi în două runde mai mici de concedieri desfășurate de la începutul anului. Angajații se așteptau însă de mai multe săptămâni la o restructurare mai amplă, după ce compania și-a orientat tot mai mult resursele către dezvoltarea de modele și instrumente AI.
În această săptămână, Meta a informat personalul că va începe să urmărească și să înregistreze interacțiunile angajaților cu computerele de serviciu, pentru a ajuta la antrenarea și îmbunătățirea modelelor sale de inteligență artificială. Un angajat a descris măsura drept „distopică”, în contextul concedierilor iminente.
„Compania a devenit obsedată de AI”, a declarat acesta pentru BBC.
Din 2022, Meta a trecut prin mai multe runde de disponibilizări, eliminând zeci de mii de locuri de muncă. Compania reluase între timp angajările, iar anul trecut numărul total al angajaților ajunsese din nou aproape de nivelul de dinaintea primelor concedieri majore.
Noua rundă anunțată va fi cea mai mare restructurare a Meta din 2023 până în prezent.
„Provocarea Europei noastre este să fie mai puternică și mai independentă, pentru că avem Statele Unite ale Americii care nu ne vor mai proteja pe termen lung”, a spus Macron. El a invocat situațiile legate de Groenlanda, Iran și Ucraina drept semnale de alarmă pentru securitatea europeană.
Președintele francez a subliniat că Statele Unite rămân aliați importanți, dar a atras atenția că Europa s-a construit mult timp pe ideea că Washingtonul îi va garanta securitatea „pentru eternitate”. „Pentru generația voastră, cred că acest lucru nu va mai fi adevărat”, le-a transmis el elevilor școlii franco-cipriote din capitala Ciprului.
Macron a pledat pentru consolidarea suveranității europene, inclusiv în domeniul apărării și al tehnologiei.
„Dacă mâine nu vom mai fi capabili să ne protejăm singuri, dacă toate soluțiile noastre tehnologice vor fi în mâinile altora, vom putea spune ce vrem, dar nu vom mai alege”, a afirmat liderul de la Paris.
În același dialog, Emmanuel Macron a vorbit și despre cauzele războaielor, spunând că acestea apar din „neînțelegeri, lipsă de comunicare sau din nebunia unor lideri” și uneori a unor popoare care cred că propria securitate poate fi obținută prin distrugerea vecinului.
„Pacea nu se proclamă într-o dimineață”, a spus Macron, îndemnând tinerii să caute mereu să îi înțeleagă pe ceilalți și să păstreze „gustul viitorului”. „Iubește războiul cel care nu mai speră nimic. Când iubești viitorul, nu ai nicio dorință să faci război”, a adăugat președintele francez.
„Ne exprimăm convingerea că analiza finală a autorităţilor va confirma că băncile au acţionat în permanenţă cu bună-credinţă, în conformitate cu cadrul legal şi de reglementare aplicabil, precum şi cu regulile şi metodologiile stabilite de autorităţile competente“, a transmis ARB.
Consiliul Concurenţei urmează să audieze instituţiile de credit vizate de investigaţie, după ce toate cele zece bănci au primit o copie a raportului elaborat de echipa de investigaţie. Potrivit autorităţii de concurenţă, analiza a vizat activitatea băncilor pe piaţa monetară interbancară în cadrul procedurii de fixing, precum şi în intervalul de 15 minute de după fixing, respectiv operaţiunile de atragere şi plasare de depozite interbancare de către băncile participante la stabilirea ratelor ROBOR/ROBID la nivel naţional.
Mai multe bănci vizate au transmis deja puncte de vedere, unele susţinând că au avut o conduită conformă şi aliniată cerinţelor legale. În funcţie de evoluţia etapelor următoare ale investigaţiei, instituţiile de credit au arătat că iau în calcul utilizarea căilor legale de contestare, inclusiv în instanţă.
ARB subliniază că Banca Naţională a României are rol de organizator, reglementator şi supraveghetor al pieţei monetare interbancare, potrivit Normei 4/1995 privind funcţionarea acestei pieţe. Asociaţia arată că legislaţia impune criterii stricte de participare, iar regulile de tranzacţionare şi de transparenţă sunt stabilite la nivelul pieţei.
„În calitatea sa de supraveghetor al acestei pieţe reglementate, BNR dispune, în conformitate cu Regulamentul Uniunii Europene nr. 596/2014, de cadrul legislativ necesar pentru prevenirea abuzului de piaţă legat de manipularea indicilor de referinţă“, susţine ARB.
Asociaţia afirmă că nu deţine informaţii potrivit cărora băncile ar fi fost sancţionate pentru modul în care şi-au respectat obligaţiile privind cotarea sau că BNR s-ar fi sesizat în contextul regulamentului european privind abuzul de piaţă.
ARB avertizează că modul în care subiectul a fost prezentat în spaţiul public poate crea confuzie cu privire la funcţionarea unei pieţe reglementate şi poate genera efecte negative asupra stabilităţii financiare.
„În cazul unor subiecte cu impact sistemic, evaluările sau concluziile anticipate pot genera efecte care depăşesc cadrul investigaţiei şi influenţează negativ funcţionarea pieţei şi percepţia publică. Este esenţial ca dezbaterea publică asupra acestui indicator să fie realizată cu maximă rigoare şi responsabilitate“, a transmis ARB.
Asociaţia susţine că ROBOR are un rol principal în transmisia politicii monetare şi în funcţionarea pieţei monetare, fiind totodată important pentru stabilitatea financiară. Procesul de fixing este descris de ARB drept unul riguros, bazat pe cotaţii de lichiditate din piaţa interbancară şi supravegheat de BNR după reguli stricte.
În ceea ce priveşte creşterea dobânzilor începând cu anul 2022, ARB susţine că fenomenul nu a fost unul local, ci a fost determinat de factori macroeconomici precum inflaţia, deficitele fiscale, criza energetică, războiul din Ucraina şi structura economiei.
„Factorii care influenţează evoluţia ROBOR sunt legaţi direct de dezechilibrele macroeconomice, de nivelul ratei inflaţiei şi al dobânzii de politică monetară, de necesarul de lichiditate, percepţia agenţiilor de rating şi a finanţatorilor în general, precum şi instabilitatea politică şi guvernamentală“, potrivit ARB.
Asociaţia mai arată că fiecare bancă îşi stabileşte independent strategia de preţ şi cotaţiile, pe baza propriilor analize de risc şi a costurilor de finanţare. În opinia ARB, similitudinea cotaţiilor în anumite momente nu reprezintă o înţelegere între bănci, ci o reacţie normală a unor actori economici aflaţi sub aceleaşi presiuni de piaţă.
ARB aminteşte că, în 2022, România s-a confruntat cu o rată ridicată a inflaţiei, care a ajuns la 16,8% în noiembrie, iar BNR a majorat dobânda de politică monetară de opt ori, de la 1,75% în 2021 la 6,75% la finalul anului 2022.
Asociaţia mai precizează că o investigaţie similară privind instituţiile de credit active pe piaţa monetară interbancară şi modul de stabilire a ROBOR a fost declanşată de Consiliul Concurenţei şi în 2008, iar ARB susţine că nu are cunoştinţă să fi fost constatate deficienţe de natură concurenţială.
Iranul nu s-a retras din competiție, iar echipa se pregătește să joace în Statele Unite, în ciuda războiului din Orientul Mijlociu. FIFA a anunțat că meciurile din faza grupelor programate în apropiere de Los Angeles și la Seattle vor avea loc conform planului, în luna iunie.
Potrivit Financial Times, Paolo Zampolli, emisarul special al SUA pentru parteneriate globale, le-ar fi propus lui Donald Trump și președintelui FIFA, Gianni Infantino, ca Italia să fie luată în calcul pentru a înlocui Iranul în cazul în care naționala asiatică nu ar mai putea participa în ultimul moment.
Zampolli a declarat joi pentru Associated Press că inițiativa sa „nu este o cerere politică”. El a precizat că propunerea, formulată miercuri, ar fi avut caracter de plan de urgență.
„Am avut un vis. Cererea mea a fost pentru poporul italian și pentru americanii de origine italiană”, a spus Zampolli.
Acesta argumentase anterior, pentru Financial Times, că prezența Italiei la Cupa Mondială ar fi justificată de palmaresul naționalei, care a câștigat de patru ori trofeul, chiar dacă squadra azzurra a ratat calificarea luna trecută.
Autoritățile italiene au respins însă categoric ideea. Ministrul sportului, Andrea Abodi, a declarat: „În primul rând, nu este posibil. În al doilea rând, nu este o idee bună.”
Potrivit oficialului român, cei doi români sunt în siguranță și nu se află în pericol.
„În accidentul feroviar care a avut loc joi dimineață, 23 aprilie, în Danemarca, între localitățile Hillerød și Kagerup, la aproximativ 40 de kilometri nord de Copenhaga, au fost implicați și doi cetățeni români. Sunt bine, în afara oricărui pericol”, a transmis Oana Țoiu.
Ministrul a mulțumit autorităților daneze pentru modul în care au comunicat cu partea română și le-a transmis însănătoșire grabnică persoanelor rănite.
Accidentul a avut loc pe linia Gribskov unde două trenuri locale s-au ciocnit frontal. Potrivit Reuters, 18 persoane au fost rănite, dintre care cinci grav, iar în cele două trenuri se aflau 37 de pasageri. Cauza coliziunii este investigată de autoritățile daneze.
La fața locului au intervenit echipaje de salvare, ambulanțe și elicoptere medicale, iar unele persoane rănite au fost transportate la spitale din zonă. Imaginile de la locul accidentului arată avarii importante la partea frontală a trenurilor, însă garniturile au rămas pe șine
Gannon Ken Van Dyke, în vârstă de 38 de ani, din Fayetteville, Carolina de Nord, este acuzat că a participat la planificarea și executarea operațiunii, având acces la informații sensibile, nepublice și clasificate privind momentul și desfășurarea acesteia. Potrivit procurorilor, militarul ar fi folosit aceste informații pentru a plasa pariuri pe rezultatele și calendarul operațiunii pe Polymarket.
Militarul este acuzat, între altele, de încălcarea Commodity Exchange Act, fraudă electronică și efectuarea unei tranzacții monetare ilegale. Dacă va fi găsit vinovat pentru cea mai gravă acuzație, frauda electronică, el riscă o pedeapsă maximă de 20 de ani de închisoare. Pentru celelalte capete de acuzare, pedeapsa maximă poate ajunge la 10 ani de închisoare pentru fiecare.
„Bărbații și femeile în uniformă au acces la informații clasificate pentru a-și îndeplini misiunea în siguranță și eficient și le este interzis să folosească aceste informații extrem de sensibile pentru câștiguri financiare personale”, a declarat Todd Blanche, procurorul general interimar al SUA. El a adăugat că, deși accesul larg la piețele de predicții este un fenomen relativ nou, legile federale privind protejarea informațiilor de securitate națională se aplică pe deplin.
Procurorii descriu cazul drept o formă de folosire abuzivă a unor informații guvernamentale confidențiale pentru profit personal. Van Dyke beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o eventuală condamnare definitivă.
„Acum un an, prin intermediul Brave1, am demarat dezvoltarea și testarea unei tehnologii de control la distanță pentru drone de interceptare. Astăzi avem un rezultat confirmat – doborârea țintelor la distanțe de sute și mii de kilometrii, a declarat Fedorov, într-un anunț publicat de acesta pe rețeaua Telegram, citat de Ukrainska Pravda.
Fedorov a precizat că Ucraina este prima țară din lume care a extins în mod sistematic utilizarea controlului de la distanță pentru dronele de interceptare, devenind un model de urmat în domeniul inovației în sectorul apărării și stabilind un nou standard, în particular, pentru pentru apărarea aeriană.
O dronă de interceptare operată prin control de la distanță, pilotul nu mai este legat de o singură poziție, iar controlul acesteia se face dintr-un loc sigur.
„Pilotul nu mai este legat de o poziție. Drona se află în cer – controlul se face dintr-un mediu protejat din Kiev, Liov sau chiar din străinătate”, a explicat Fedorov.
Oficialul în Apărare a precizat că acest fapt sporește eficiența interceptării, minimizează riscurile pentru operatori și permite extinderea capacităților fără a fi legați de linia frontului.
Mai mult de 10 producători au integrat deja această soluție în sistemele lor.
„Ne îndreptăm spre atingerea obiectivelor noastre: detectarea a 100% și neutralizarea a cel puțin 95% din mijloacele aeriene inamice”, a precizat Fedorov.
Anterior, guvernul ucrainean a lansat un proiect experimental menit să simplifice achiziționarea, testarea și implementarea inovațiilor în domeniul militar.
Luna trecută, dronele ucrainene de interceptare au distrus un număr de 33.000 de drone rusești de diverse tipuri, acest număr fiind unul record, potrivit sursei citate.
Jurnaliștii Associated Press fac o analiză detaliată a prețurilor biletelor la Cupa Mondială. Cele mai scumpe bilete sunt cele aferente meciului de Finală, disponibile pe site-ul de „resale” gestionat de FIFA.
Acestea sunt într-un un număr de 4 și se vând la prețul de 2.299.998,85 de dolari, la meciul care se va disputa în 19 iulie, la Stadionul „MetLife” din New Jersey.
Cele patru bilete sunt situate în spatele uneia dintre porți, în tribuna inferioară, în sectorul 124, rândul 45, locurile 33-36.
Totuși, FIFA nu controlează prețurile cerute pe piața de revânzare sau schimb, însă percepe o taxă de achiziție de 15% de la cumpărătorul fiecărui bilet, dar și o taxă de revânzare de 15% de la vânzător.
Un loc pe culoar, numărul 33, din blocul 146, rândul 32, din tribuna inferioară, listat ca standard cu acces facil, a fost scos la vânzare la 207.000 de dolari, în timp ce un loc din categoria a doua, din ultimul rând al tribunei superioare, a fost scos la vânzare la 138.000 de dolari pentru blocul 310, rândul 26, locul 23. La câțiva metri distanță, scaunul 21 are un preț cerut de 23.000 de dolari, afirmă sursa citată.
Cele mai ieftine bilete pentru finala listate, joi, pe Marketplace au fost de 10.923,85 dolari pentru patru locuri, la patru rânduri distanță de vârful tribunei superioare, în spatele unei porți, în blocul 323, rândul 23, locurile 13-16.
FIFA nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii venită din partea jurnaliștilor AP.
Biletele, ceva mai ieftine, direct de la FIFAFIFA a pus în vânzare, miercuri, noi loturi de bilete pe site-ul său oficial de vânzare a biletelor. Biletele disponibile pentru finală costă 10.990 de dolari.
Biletele erau disponibile la FIFA la prețul de 11.130 de dolari pentru semifinala din 14 iulie de la Arlington, Texas, și la 9.660 de dolari și 4.360 de dolari pentru semifinala din 15 iulie de la Atlanta.
Prețurile pentru meciul de deschidere al SUA împotriva Paraguayului, din 12 iunie, de la Inglewood, California, erau de 4.105 dolari, 2.735 dolari, 2.330 dolari și 1.940 dolari, în timp ce locurile pentru al doilea meci al americanilor împotriva Australiei, din 19 iunie, de la Seattle, costă 2.715 dolari.
Biletele pentru ultimul meci al fazei grupelor al SUA împotriva Turciei, pe 25 iunie la Inglewood, costă 2.970 de dolari și 1.345 de dolari.
Bosnia – Herțegovina – Canada, un bilet de la sute la peste 3.000 de dolariPentru meciul de deschidere al Canadei împotriva Bosniei și Herțegovinei, pe 12 iunie la Toronto, cele mai scumpe bilete biletele disponibile costau 3.360 de dolari, 2.240 de dolari. Cele mai ieftine bilete pentru același meci costau 1.645 de dolari și 980 de dolari.
Reamintim că, la jumătatea lunii noiembrie, la meciul Bosnia – România, elevii regretatului Mircea Lucescu au fost învinși cu 3-1, iar țara noastră a pierdut meciul decisiv din preliminariile pentru Mondialul din acest an.
Pe site-ul direct de vânzare a biletelor, FIFA stabilește prețul biletelor în funcție de cerere și disponibilitate, importanța meciului și faza competiției, atractivitatea meciului, locația stadionului dar și prestigiul orașului, dar și categoriile de bilete.
Astfel, un bilet va fi mai scump, de exemplu dacă echipa este una atractivă sau dacă se joacă pe un stadion dintr-o metropolă, precum New York, New Jersey, Los Angeles, Miami, Mexico City. Motivul constă în cererea turistică mare, dar și a costurilor de operare mai ridicate.
În ceea ce privește atractivitatea echipelor care joacă, acest criteriu poate influența și el prețul biletului, nu doar faza competiției, acest aspect fiind criticat de suporteri.
Biletele de Categoria 1 sunt cele mai scumpe, fiind situate pe marginea terenului, în timp ce biletele din Categoria 4 sunt destinate, de obicei, rezidenților țării gazdă, fiind cea mai accesibilă.
Deși multe dintre prețuri sunt ridicate, FIFA a introdus și bilete de 60 de dolari pentru pentru echipele calificate, care sunt disponibile la toate cele 104 meciuri, inclusiv cel de finală.
