USR cere ministrei Muncii să prezinte Planul de măsuri și acțiuni pe care Ministerul le-a derulat în cadrul mandatului său pentru protejarea copiilor și adulților din centrele rezidențiale, pentru întărirea mecanismelor de control și asigurarea resurselor necesare pentru servicii sociale de calitate.
„PSD a cedat la criza azilelor groazei și a schimbat-o pe doamna Firea cu doamna Oprescu, dar n-a schimbat obiceiurile și legile care permit abuzurile. Am chemat-o pe doamna ministru în Parlament pentru că avem o datorie pentru copii, iar obiceiurile celor prinși de a invoca protecția politică de sus trebuie oprite. Comunismul a omorât 15.000 de copii cu dizabilități în centre, pe când noi acum avem și resurse europene, și bune practici din alte țări, societate civilă implicată și unii profesioniști de bună-credință, ar fi trebuit să avem și lecții învățate care să oprească neglijența”, spune deputata Oana Țoiu.
Articolul USR o cheamă pe ministra Muncii, Simona Bucura-Oprescu, la Ora Guvernului apare prima dată în Mediafax.
Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgovişte, procurorii fac cercetări faţă de un medic, inculpat în legătură cu săvârşirea prezumtivei infracţiuni de ucidere din culpă.
Din cercetările făcute s-a stabilit că inculpatul, în 5 decembrie 2022, în calitate de medic chirurg, conducător al echipei din sala de operații, a efectuat o operație unei victime de 74 de ani, pentru o tumoră de rect, în cadrul unei unităţi spitaliceşti din București.
Procurorii arată că „i-a plantat acesteia un câmp moale cu dimensiunile de circa 30/35 cm, cu rol de control al hemostazei, pe care a omis să-l extragă înaintea suturării plăgii, (…) faptă cu legătură directă de cauzalitate în dezvoltarea unei stări toxico-septice, soldată cu insuficienţă multiplă de organ şi care, în final, a produs decesul victimei la data de 24.01.2023”.
Continuarea cercetărilor în acest caz a arătat că cinci membri ai Comisiei de Avizare şi Control din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală, „în baza unei înţelegeri prealabile şi la solicitarea unei persoane interesate, cu ocazia întrunirii lor, nu au aprobat din punct de vedere ştiinţific conţinutul raportului medico-legal de necropsie întocmit de către Serviciul Judeţean de Medicină Legală Dâmboviţa cu scopul de a-l favoriza pe inculpatul cercetat în cauza de faţă pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă”.
Conform comunicatului, faţă de cele cinci persoane s-a dispus extinderea efectuării în continuare a urmăririi penale, acestea dobândind calitatea de suspect în legătură cu săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului.
Luni au fost făcute percheziții la sediul Institutului Naţional de Medicină Legală din Bucureşti. Totodată, cei cinci membri ai comisiei au fost duși la audieri.
Cercetările continuă în acest caz sub supravegherea procurorului de caz.
Articolul Cinci membri ai unei comisii din INML urmăriți penal, suspectați de favorizarea unui medic apare prima dată în Mediafax.
APIA a anunțat marți primele informații oficiale despre înmatriculările de autovehicule din România în luna martie 2025, bazate pe datele publicate de DGPCI.
Astfel, în martie, înmatriculările de autoturisme noi sunt în creștere cu 10.4% față de martie 2024, ajungând la un volum de 9850 unități.
Autoturismele pur electrice înregistrează o scădere de -58.8% față de martie 2024, realizând o cota de piață de 2.7%.
Pe primele 3 luni din 2025, înmatriculările de autoturisme noi au atins 33.451 unități, cu o creștere de 2.4% față de perioada similară a anului 2024.
Articolul Înmatriculările de autoturisme noi, în creștere cu 10.4% în martie față de luna similară din 2024 apare prima dată în Mediafax.
Noile restricții comerciale au făcut ca întreprinderile, consumatorii și investitorii să se îngrijoreze cu privire la intensificarea războiului comercial global.
Trump a pus de câteva săptămâni un punct în jurul datei de 2 aprilie ca o „zi de eliberare” pentru a impune o serie de noi tarife care ar putea răsturna sistemul comercial global, dar a furnizat puține detalii, potrivit Reuters.
El a declarat duminică că tarifele reciproce vor viza toate națiunile care impun taxe pe bunurile americane, iar Casa Albă a declarat luni că orice țară care i-a tratat pe americani nedrept ar trebui să se aștepte să primească un tarif. Trump mai spune că un tarif de 25% la importurile de automobile va intra în vigoare pe 3 aprilie.
Trump urmează să dezvăluie miercuri planul său tarifar în cadrul unui eveniment în Rose GardenPotrivit Washington Post, consilierii iau în considerare un plan care ar crește taxele pentru produsele cu aproximativ 20 % din aproape toate țările, mai degrabă decât abordările mai specifice care au fost, de asemenea, luate în considerare.
Administrația anticipează că noile taxe ar putea genera venituri de peste 6.000 de miliarde de dolari, care ar putea fi trimise americanilor sub formă de reduceri, a relatat ziarul.
Un consilier de la Casa Albă a declarat că orice raport înainte de evenimentul de miercuri este „simplă speculație”Președintele republican a impus deja tarife la importurile de aluminiu și oțel și a majorat taxele la toate bunurile din China, sporind tensiunile cu cei mai mari parteneri comerciali ai țării. Canada a promis că va răspunde cu propriile sale tarife, în timp ce UE și alte țări au amenințat și ele cu contramăsuri.
Trump a susținut că lucrătorii și producătorii americani au fost afectați în ultimele decenii de acordurile de liber schimb care au redus barierele din calea comerțului global și au alimentat creșterea unei piețe americane de 3 000 de miliarde de dolari pentru bunuri importate. Explozia importurilor a venit la pachet cu ceea ce Trump consideră a fi un dezavantaj evident: Comerțul masiv dezechilibrat între SUA și lume, cu un deficit comercial de bunuri care depășește 1,2 trilioane de dolari.
Articolul Tarifele de 20% ale lui Trump: lumea nervoasă așteaptă războiul comercial apare prima dată în Mediafax.
Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, CE a revizuit marți politica de coeziune a UE pentru a sprijini mai bine competitivitatea și decarbonizarea UE, apărarea și securitatea, regiunile frontaliere estice, precum și locuințele la prețuri accesibile, reziliența la apă și tranziția energetică.
Obiectivul acestei inițiative este de a spori eficacitatea politicii de coeziune, încurajând statele membre și regiunile să investească în prioritățile strategice europene, menținând în același timp accentul politicii de coeziune pe reducerea disparităților economice, sociale și teritoriale.
„Statele membre vor fi invitate să reprogrameze o parte din fondurile lor de coeziune pentru perioada 2021-2027 pentru noi investiții în contextul evaluării la jumătatea perioadei a politicii de coeziune, aflată în curs de desfășurare”, se arată în comunicat.
Astfel, Comisia propune extinderea sprijinului acordat din Fondul european de dezvoltare regională la întreprinderile mari din domenii critice, cum ar fi apărarea, tehnologiile strategice și decarbonizarea.
Comisia încurajează statele membre să sporească investițiile în tehnologii strategice în cadrul platformei „Tehnologii strategice pentru Europa”Propunerea va permite în continuare statelor membre să utilizeze fondurile de coeziune actuale pentru a construi o infrastructură rezilientă în vederea promovării mobilității militare. Acesta va sprijini, de asemenea, capacitățile de producție ale întreprinderilor mici și mari din sectorul apărării din toate regiunile UE.
În plus, programele de coeziune din regiunile frontaliere estice, afectate în mod disproporționat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, vor beneficia de un nivel de prefinanțare preferențial dacă transferă cel puțin 15 % din fondurile lor totale către noile priorități strategice.
Comisia propune, în conformitate cu orientările politice ale președintelui, dublarea cuantumului fondurilor politicii de coeziune dedicate locuințelor la prețuri accesibile. Statele membre vor putea, de asemenea, să mobilizeze finanțare privată și publică prin utilizarea unui nou instrument financiar instituit în comun cu Banca Europeană de Investiții (BEI). Instrumentul va combina fondurile de coeziune cu resursele BEI și ale altor instituții financiare internaționale, precum și ale băncilor naționale de promovare și comerciale.
Statele membre vor fi în măsură să sporească investițiile în reziliența apei, inclusiv în digitalizarea infrastructurii de apă, în atenuarea efectelor secetei și ale deșertificării.
Fondurile de coeziune vor sprijini investițiile menite să promoveze interconexiunile energetice și sistemele de transport aferente, precum și instalarea infrastructurii de reîncărcare. Acest lucru va fi esențial pentru accelerarea tranziției energetice și pentru promovarea mobilității curate. Propunerea va facilita, de asemenea, finanțarea măsurilor de decarbonizare.
În timp ce toate proiectele de coeziune dezvoltate în cadrul priorităților strategice ale UE vor avea dreptul la până la 30 % din prefinanțare, programele de coeziune, care vor transfera cel puțin 15 % din fondurile lor totale către aceste priorități, vor beneficia de un nivel și mai ridicat de plăți în avans.
Finanțarea UE pentru investiții în priorități strategice va acoperi până la 100 % din costuri în toate regiunileModificările aduse marți legislațiilor privind politica de coeziune, propuse în contextul evaluării la jumătatea perioadei pentru 2025, vor fi discutate de Parlamentul European și de Consiliu.
Cu un buget de 392 de miliarde de euro în actuala perioadă de programare 2021-2027, politica de coeziune este principala politică de investiții a UE.
Articolul Statele UE își vor reprograma o parte din fondurile de coeziune pentru perioada 2021-2027 apare prima dată în Mediafax.
O analiză a canalului Second Thought de pe YouTube redă modul în care Elon Musk își intensifică influența în politica europeană, intervenind în Germania, Marea Britanie, Irlanda, Ungaria sau Franța.
De la sprijinul pentru partidele de extremă dreapta până la opoziția față de reglementările UE privind tehnologia, Musk pare să urmărească un obiectiv strategic.
Întâlnirea de la Madrid, desfășurată sub sloganul ”Make Europe Great Again”, ridică întrebarea: când a fost Europa ”mare” și ce înseamnă acest ideal? Mai important, care este scopul final al lui Musk în această ecuație politică?
Alinierea lui Musk cu politica de dreaptaElon Musk s-a implicat tot mai mult în mișcările politice de dreapta din Europa, reflectând alinierea sa cu ideologiile conservatoare din SUA. Poziția sa politică include opinii anti-imigrație și convingerea că reglementările europene amenință libertatea corporativă americană.
De la Germania și Marea Britanie până la Franța și Irlanda, Musk încearcă să influențeze direcția politică a acestor state prin mesaje pe X și relații strategice cu lideri politici.
Influența sa tot mai mare în politica europeană face parte dintr-un trend mai amplu, în care miliardari americani din domeniul tehnologiei încearcă să modeleze conducerea globală în favoarea intereselor lor economice.
Sprijinul său pentru partidele de extremă dreaptă pare să fie motivat atât de considerente ideologice, cât și de interese de afaceri, mai ales în contextul în care UE înăsprește reglementările privind companiile tehnologice.
Acest tip de implicare nu este nou în rândul miliardarilor tech americani, dar amploarea și impactul său ridică îngrijorări despre viitorul democrației în Europa.
Ascensiunea extremei drepte în EuropaPartidele de extremă dreaptă câștigă tot mai mult teren în Europa, promovând politici anti-imigrație și anti-LGBTQ. Acest fenomen reflectă o tendință globală de ascensiune a populismului și naționalismului.
Totodată, facțiunile europene de dreapta invită în mod deschis conservatori americani să intervină în politica europeană, adoptând tactici și stiluri de leadership similare cu cele din SUA.
Mulți lideri de dreapta consideră că actualul context politic este favorabil pentru extinderea influenței lor, ceea ce ar putea duce la o normalizare a ideologiilor extremiste. Implicarea lui Musk în aceste mișcări sugerează o strategie de susținere a unor politici ce favorizează marile corporații, subminând în același timp controlul autorităților de reglementare.
Provocări de reglementare și influența marilor companii tehnologiceRelația dintre Silicon Valley și ideologiile de extremă dreaptă evidențiază o opoziție comună față de reglementare.
Uniunea Europeană a adoptat o poziție mai strictă decât SUA în ceea ce privește monopolurile din domeniul tehnologic, în special prin legi de reglementare din 2001 și 2004, menite să limiteze dominația corporativă.
Regulamentul privind fuziunile din 2001 a două mari companii americane (GE și Honeywell) a consolidat puterea UE de a investiga și bloca fuziunile anticoncurențiale, în timp ce reforma antitrust din 2004 a introdus sancțiuni mai severe pentru practicile monopoliste. Aceste legi au fost concepute pentru a preveni concentrarea pieței și pentru a proteja competiția.
Cu toate acestea, schimbările politice și lobby-ul corporativ au făcut aplicarea acestor reglementări din ce în ce mai dificilă. Pe măsură ce giganții tehnologici americani, inclusiv companiile deținute de Musk, își extind influența, există temeri că aceste cadre de reglementare vor fi slăbite, permițând o dominație a pieței fără restricții.
Viitorul democrației europeneAlianța dintre miliardarii din domeniul tehnologiei și politicienii de extremă dreaptă amenință structurile democratice din Europa.
Extremiștii susțin adesea o versiune distorsionată a libertății de exprimare, folosind-o ca pe un instrument pentru a proteja ideologii dăunătoare și pentru a submina garanțiile democratice.
Exploatând discursuri despre suveranitate și autodeterminare, aceste mișcări câștigă sprijin public, promovând în același timp politici care avantajează elitele economice.
Pe măsură ce influența extremei drepte continuă să crească în Europa, provocarea rămâne aceea de a găsi un echilibru între inovația economică și protejarea instituțiilor democratice de influența corporativă și extremistă.
Monopolurile tehnologice și extrema dreaptă: o amenințare sau oportunitate pentru Europa?Sprijinul administrației Trump pentru AI și monopolurile tehnologice a adâncit inegalitățile economice și a întărit mișcările extremei drepte.
JD Vance a declarat recent în Gemania, la Munchen, că Statele Unite nu vor accepta reglementări stricte ale Uniunii Europene privind inteligența artificială, avertizând că firmele americane din domeniul tehnologiei vor reacționa cu fermitate împotriva unor astfel de măsuri. El și-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru partidele de extremă dreapta din Europa, semnalând o aliniere transatlantică împotriva supravegherii reglementare.
Această aliniere arată că proiectul de extremă dreapta nu urmărește protejarea libertății, ci consolidarea puterii în mâinile miliardarilor din tehnologie și ale elitelor politice.
Giganții tech americani, cu China fiind singura lor concurență semnificativă, domină piețele globale și își sporesc influența.
Colaborarea lor cu partidele de extremă dreapta din Europa le oferă o expunere media mai mare, pe măsură ce presa tradițională își pierde din relevanță.
UE intensifică supravegherea asupra giganților tech precum X și Google pentru a limita comportamentul monopolist, semnalând posibile schimbări de reglementare.
Între timp, alianțele dintre miliardarii din tehnologie și politicienii de extremă dreapta subminează valorile democratice în Europa.
Aceste grupuri împărtășesc o opoziție față de reglementare, prezentând-o ca pe o amenințare la adresa libertății, ceea ce, în final, îi favorizează pe cei bogați și marginalizează cetățenii obișnuiți.
Această dinamică reprezintă un risc major pentru echitatea socială, guvernare și integritatea democrației europene.
Totuși, schimbările politice din țări precum Brazilia arată că rezistența împotriva imperialismului corporatist american și a dominației tehnologice este posibilă, oferind speranță pentru un viitor mai echilibrat.
Articolul De ce susține Elon Musk partidele de extremă dreapta din Europa? apare prima dată în Mediafax.
Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – Brigada de Poliție pentru Transportul Public a fost informată, marți, despre un incident în care o femeie s-ar fi aruncat în fața trenului într-o stație de metrou din Sectorul 5, chiar când acesta intra în stație.
Polițiștii și echipajele de prim-ajutor au ajuns rapid la fața locului și intervin acum pentru a o salva pe femeie.
Autoritățile au stabilit că este vorba despre o copilă în vârstă de 15 ani.
Aceasta a fost salvată de echipajele ajunse la fața locului și a fost transportată la spital, pentru îngrijiri medicale suplimentare.
Cercetările sunt continuate de Brigada de Poliție pentru Transportul Public – Serviciul Poliție Metrou, pentru a stabili cu exactitate condițiile în care s-a produs incidentul.
Potrivit Metrorex, incidentul a avut loc în stația de metrou Eroilor 1 și a impus reorganizarea circulației trenurilor.
„În urma acestui eveniment regretabil, circulația trenurilor este momentan reorganizată. Între stațiile Piața Unirii 2 și Izvor, fir 2, trenurile de metrou nu circula pentru a permite intervenția echipelor de salvare, iar pe firul 1 între Piața Unirii 2 și Izvor, circulația trenurilor este organizată în sistem pendulă. Călătorii sunt informați prin sistemul de sonorizare din stații și trenuri”, transmite Metrorex.
Articolul O fată de 15 ani s-a aruncat în fața metroului când trenul intra în stație. Circulația, perturbată apare prima dată în Mediafax.
