Tribunalul Bihor a admis contestațiile formulate împotriva sechestrelor de Viorel Teodor Pașca, Florica Pașca, mai mulți membri ai familiei, Asociația Dumbrava DPG, dar și de alte persoane ale căror imobile fuseseră indisponibilizate în anchetă. Dosarele au fost reunite la cauza cu numărul 2657/111/2026.
Instanța a desființat ordonanțele DIICOT din 1, 3 și 9 iulie 2026 prin care fuseseră instituite măsurile asigurătorii în dosarul penal nr. 3639/19/P/2026 și a dispus, în consecință, „ridicarea tuturor măsurilor asigurătorii instituite” prin acestea.
Au fost desființate și procesele-verbale din 23 iulie prin care Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Oradea pusese sub sechestru imobile aparținând lui Florin Păcurar și Lidiei Rodica Păcurar. Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina statului. Decizia Tribunalului Bihor este definitivă.
Sechestru de peste 6 milioane de euro pe bani, conturi, case și mașiniMăsurile asigurătorii instituite de DIICOT vizau conturi bancare, bani, autoturisme și bunuri imobile ale familiei Pașca și ale Asociației Dumbrava. Valoarea totală a sumelor și bunurilor indisponibilizate fusese estimată la aproximativ 6,4 milioane de euro.
Apărarea a susținut că printre bunurile blocate se aflau inclusiv casele în care erau cazate persoanele vulnerabile, mașinile folosite pentru transportul acestora și bani care urmau să fie utilizați pentru plata salariilor. Procurorii au justificat măsurile, între altele, prin necesitatea garantării recuperării presupusului prejudiciu și a eventualelor despăgubiri pentru persoanele considerate victime.
A doua decizie importantă favorabilă familiei PașcaDecizia Tribunalului Bihor vine la aproximativ o lună după ce Curtea de Apel București a înlăturat și măsurile preventive dispuse în cazul lui Viorel Pașca și al altor persoane cercetate.
Curtea de Apel București a respins solicitarea DIICOT privind arestarea preventivă și a dispus ridicarea controlului judiciar, astfel că persoanele vizate sunt cercetate în libertate.
Motivarea acestei hotărâri, făcută publică în august, conține critici dure la adresa unora dintre argumentele pe care procurorii și-au fundamentat acuzațiile.
Judecătorii au analizat inclusiv suma de aproximativ 13,5 milioane de lei prezentată de anchetatori în legătură cu presupusele foloase obținute prin exploatarea beneficiarilor.
Curtea a raportat suma la perioada analizată și la cele peste 400 de persoane găsite în centre, ajungând orientativ la aproximativ 498 de lei pe beneficiar pe lună, adică 16,6 lei pe zi.
Instanța a apreciat că suma este foarte redusă raportat la cheltuielile necesare pentru hrană, medicamente, igienă și îngrijire și a considerat nefondată, în această etapă procesuală, concluzia potrivit căreia banii ar fi reprezentat un câștig care să fi dus la îmbogățirea inculpaților.
Curtea a făcut și o comparație cu banii pe care statul i-a prevăzut ulterior pentru beneficiarii relocați. Potrivit motivării, Guvernul a alocat aproximativ 20 de milioane de lei pentru mai puțin de șase luni, în timp ce suma de aproximativ 13,5 milioane de lei analizată în dosarul DIICOT acoperea o perioadă de aproape cinci ani și opt luni.
Curtea de Apel: o parte dintre beneficiari fuseseră trimiși chiar de instituțiile statuluiUn alt element reținut de magistrați este modul în care persoanele vulnerabile ajungeau în centrele familiei Pașca.
Curtea de Apel a arătat că numeroși beneficiari nu fuseseră recrutați direct de persoanele cercetate, ci fuseseră direcționați către aceste centre inclusiv de spitale, servicii de ambulanță, autorități locale și servicii de asistență socială care nu aveau alte soluții pentru ei.
În același timp, instanța nu a stabilit că activitatea centrelor era legală. Autoritățile și anchetatorii au arătat că spațiile funcționau fără toate acreditările și licențele prevăzute pentru furnizarea serviciilor sociale și medicale.
În ceea ce privește acuzațiile privind ținerea beneficiarilor în condiții asemănătoare sclaviei, Curtea de Apel a apreciat că probele administrate până în acel moment nu susțineau, la nivelul necesar pentru măsurile preventive, teza exploatării formulată de procurori. Instanța a subliniat însă că analiza a fost făcută în cadrul procedurii privind măsurile preventive, nu printr-o hotărâre definitivă asupra fondului acuzațiilor.
De unde a pornit dosarul DIICOTAncheta a devenit publică la sfârșitul lunii iunie, când polițiștii Direcției de Investigații Criminale și procurorii DIICOT au pus în executare 27 de mandate de percheziție în județul Bihor, la domicilii, sedii ale unor persoane juridice și o instituție publică.
Dosarul vizează infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane.
Potrivit anchetatorilor, gruparea ar fi fost constituită în anul 2020 și ar fi exploatat persoane vulnerabile sub aparența furnizării unor servicii sociale, medicale și de îngrijire, folosind ca paravan o asociație umanitară. Procurorii susțin că ar fi fost încasate donații, sponsorizări, pensii, indemnizații de handicap și alte prestații sociale ale beneficiarilor.
La percheziții au fost identificate 409 persoane cazate în 18 imobile, potrivit informațiilor făcute publice de anchetatori. Prejudiciul indicat inițial de autorități a fost de aproximativ 13,048 milioane de lei.
Viorel Pașca și familia sa au respins constant acuzațiile, susținând că persoanele găzduite erau oameni pe care sistemul public nu îi putea prelua și că o parte dintre beneficiari ajunseseră în centre tocmai la solicitarea unor spitale, primării, poliției sau instituțiilor de asistență socială.
Prin hotărârea definitivă de vineri, DIICOT rămâne fără măsurile asigurătorii instituite în dosar, după ce anterior Curtea de Apel București înlăturase și măsurile preventive. Ancheta penală continuă, iar procurorilor le revine sarcina de a demonstra acuzațiile pe fond.
Vineri, președintele american Donald Trump a trimis o cerere de urgență către Curtea Supremă, prin care cere permisiunea de a construi o sală de bal la Casa Albă, potrivit CNN.
Acesta și-a motivat cererea prin amenințări anterioare la adresa vieții lui Trump, nevoile de securitate națională și valorile arhitecturale.
Proiectul lui Trump are nevoie de aprobarea CongresuluiSolicitarea lui Trump vine după ce instanțele inferioare au decis în repetate rânduri că liderul de la Casa Albă are nevoie de aprobarea Congresului, înainte de a continua proiectul de 400 de milioane de dolari.
Cea mai recentă mustrare a venit săptămâna trecută. O curte de apel din Washington, DC, a declarat că președintele nu avea nicio autoritate de a continua unilateral proiectul sălii de bal. Aceasta i-a ordonat să oprească lucrările la amplasamentul fostei aripi de est, până când legislatorii își vor da aprobarea. Însă, instanța a suspendat implementarea deciziei sale timp de 14 zile pentru a-i oferi lui Trump timp să facă apel la judecători, potrivit sursei.
Construcția, „absolut necesară”Procurorul general al SUA a susținut, în documentul depus la Curtea Supremă, că construcția aripii de est a fost „absolut necesară” pentru siguranța președintelui. Acesta a menționat atentatele făcute asupra vieții lui Trump în ultimii ani.
„Președintele Statelor Unite ale Americii nu este un chiriaș, ci mai degrabă unicul șef ales al puterii executive. Congresul l-a autorizat să renoveze, să securizeze și să protejeze Casa Albă și terenurile acesteia, așa cum li s-a permis să facă și altor președinți, fără excepție”, a scris procurorul.
„Ordonanța judecătorească reprezintă «o depășire a competenței instanțelor federale»”, a adăugat el.
Mai mult, acesta a transmis că „întreaga structură a sălii de bal este concepută pentru a proteja instalația militară de sub ea. Oprirea proiectului va bloca această construcție vitală, făcându-l pe acest președinte – subiectul unor tentative recurente de asasinat – mult mai puțin sigur și punând în pericol siguranța viitorilor președinți”.
Cererea lui Trump este prima de acest fel, de când vreunul dintre proiectele favorite ale acestuia ajunge în fața Curții Supreme.
Construcția supraterană a sălii de bal a început în primăvară și a înregistrat progrese considerabile. Imaginile postate de Trump la începutul lunii august dezvăluie mai multe niveluri de coloane de susținere din beton și armături metalice în mijlocul unei cantități semnificative de echipamente de construcții.
Un nou studiu care a cuprins peste 240.000 de fumători din 46 de țări constată că s-au înregistrat puține progrese în înțelegerea efectelor nocive asupra inimii cauzate de tutun. Asta ridică semne de întrebare cu privire la eficacitatea avertismentelor de sănătate transmise de zeci de ani, scrie Euronews.
După două decenii de eforturi de combatere a fumatului, fumătorii știu că țigările pot provoca cancer pulmonar. Mult mai puțini par să știe că aceleași țigări pot declanșa boli cardiace, infarcturi și accidente vasculare cerebrale. Nu doar la fumători, ci și la persoanele din jurul lor.
„Lipsa de cunoștințe privind efectele majore ale fumatului și ale fumatului pasiv asupra sănătății sunt extrem de îngrijorătoare”, a declarat Janet Chung-Hall, cercetătoare științifică în cadrul Proiectului Internațional de Evaluare a Politicilor de Combatere a Tutunului (Proiectul ITC) de la Universitatea din Waterloo și autoarea principală a studiului.
Având în vedere că fumatul este responsabil pentru peste 2 milioane de decese cardiovasculare la nivel mondial în fiecare an, gradul scăzut de conștientizare este deosebit de îngrijorător, a adăugat Chung-Hall.
Ce nu știu fumătorii despre țigări. Studiul realizat în 46 de țări trage un semnal de alarmăBolile de inimă reprezintă principala cauză de deces prematur din cauza bolilor netransmisibile la nivel mondial. Fumatul este unul dintre principalii factori de risc modificabili.
Deși peste 90 % dintre respondenți știau că fumatul poate provoca cancer pulmonar, doar aproximativ 80 % au identificat bolile cardiace ca o consecință a fumatului. Un procent și mai mic era la curent cu riscul de accident vascular cerebral, precum și cu riscurile asociate fumatului pasiv.
Studiul a inclus și țări europene. Cercetătorii au constatat că gradul de conștientizare a faptului că fumatul provoacă cancer pulmonar a crescut semnificativ în Țările de Jos, dar a scăzut în Germania, Franța și România, printre altele.
Cunoașterea pericolelor fumatului pasiv a scăzut, de asemenea, în ceea ce privește anumite aspecte, în Germania, Franța și Țările de Jos.
Uniunea Europeană și-a înăsprit progresiv reglementările privind tutunul, inclusiv cerințele referitoare la avertismentele de sănătate și restricțiile privind publicitatea și promovarea tutunului.
În aprilie, Regatul Unit a adoptat o lege antifumat, care restricționează definitiv vânzarea produselor din tutun către orice persoană născută în sau după 2008, pentru a crea o generație „fără fum”.
Belgia și Letonia au interzis vânzarea țigărilor electronice de unică folosință în ianuarie 2025, invocând îngrijorări legate de atractivitatea acestora pentru tineri și de impactul asupra mediului.
Între timp, Spania și Franța au introdus anul trecut noi reglementări pentru a restricționa fumatul în aer liber în spațiile publice.
Fumătorii știu că țigările provoacă cancer, dar ignoră un alt risc major. Ce arată un studiu pe 240.000 de persoaneÎn ultimul deceniu, Comisia Europeană a interzis țigările tradiționale aromatizate și tutunul cu arome caracteristice, inclusiv mentolul. Acum, desfășoară o consultare privind noile produse din tutun și nicotină.
Tutunul ucide peste 7 milioane de persoane în fiecare an, în lume, inclusiv peste 1,6 milioane de nefumători expuși la fumul pasiv.
Activitatea minieră în arealul minei Baia de Fier, județul Gorj, unde există două perimetre miniere cu rezervă omologată pentru grafit, va fi reluată, potrivit Hotărârii de Guvern aprobate în ședința de vineri. Este vorba de mina Catalinu și cariera Ungurelașu, care vor fi scoase de pe lista minelor și carierelor pentru care s-a aprobat anterior închiderea definitivă și monitorizarea factorilor de mediu, așa cum propusese Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), care are în portofoliul compania de stat SALROM, printr-un proiect de HG pus în transparență decizională în luna martie.
Potrivit informării Executivului, decizia a fost luată în perspectiva demarării proiectului strategic „Battery-Grade Graphite Extraction Proiect at Baia de Fier Site Sustainable Development and Innovation for the Future of Energy of the European Union”, inițiat de SALROM. Compania deține licență de concesiune a exploatării de șisturi grafitoase în perimetrul Ungurelașu-Polovraci și a transmis documentația care dovedește capacitatea tehnico-economică de exploatare a zăcământului.
Este vorba despre unul din cele trei proiecte românești aflate pe Lista proiectelor strategice adoptată de Comisia Europeană prin Decizia cu nr. C(2025) 1904/25.03.2026, ca urmare a apelului de proiecte lansat în contextul Regulamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru aprovizionarea sigură și durabilă cu materii prime critice. Acesta include dezvoltarea infrastructurii necesare pentru extracție, precum și instalarea de echipamente de procesare care să transforme materia primă brută în grafit de înaltă puritate, esențial pentru producția de baterii, în special pentru vehicule electrice și sisteme de stocare a energiei.
„Reluarea activității în perimetrul Ungurelașu-Polovraci va contribui la dezvoltarea regiunii și la crearea de noi locuri de muncă. De asemenea, constituie o oportunitate pentru relansarea domeniului resurselor minerale neenergetice, sector economic de importanță critică în atingerea obiectivelor strategice economice și realizarea tranziției energetice către tehnologii verzi, în vederea combaterii efectelor schimbărilor climatice”, se arată în informarea Guvernului.
„Dependența totala a UE de importuri în prezent poate asigura statutului roman o cotă de piață foarte importantă”Nota de fundamentare publicată pe site-ul Secretariatului General al Guvernului include economia pe care o face statul prin această decizie – din nerealizarea lucrărilor miniere de închidere și monitorizare anuală postînchidere, sumele fiind necheltuite – dar nu și valoarea veniturilor anuale, așa cum fusese estimată în proiectul pus în transparență de MEDAT.
Mai concret, suma totală care se economisește pentru cele două perimetre este de 14.160.795 lei, potrivit documentului recent.
Conform argumentelor oficiale, în Europa există zăcăminte de grafit exploatate într-un grup restrâns de țări ca Ucraina, Rusia, Cehia, Norvegia și Turcia, dar acestea sunt nesemnificative sub aspect cantitativ și calitativ. Dependența totala a UE de importuri în prezent poate asigura statutului roman o cotă de piață foarte importantă ulterior reluării exploatării grafitului din zăcământul de la Baia de Fier, cuprinzând mina Catalinu şi cariera Ungurelaşu, acesta putând constitui materie primă pentru o gamă foarte variată de produse specifice tehnologiilor avansate din industriile auto (baterii pentru vehicule electrice), electronică (producerea grafenului) și constructoare de mașini”,
„În condițiile actuale ale pieței și la nivelul actual al prețului grafitului pur, de aproximativ 20.000USD/tonă, reluarea activității în perimetrul Ungurelașu – Polovragi în cadrul implementării proiectului SALROM, cu atingerea țintei de producție de 15.000 tone/an stabilite in proiect, poate genera companiei venituri de aproximativ 300 de milioane de dolari anual, cu o contribuție însemnată la bugetul de stat prin plata taxelor si redevențelor si a dividendelor”, se arată în nota de fundamentare din martie.
„Bayern este unul dintre cele mai mari cluburi din lume. Și stilul de joc mi se potrivește. Mi-au oferit încredere că mă pot dezvolta aici ca jucător și ca persoană”, a declarat Ismael Saibari.
Fotbalistul marocan a fost transferat de la PSV Eindhoven, pentru suma de 55 de milioane de euro, record pentru clubul neerlandez.
Saibari a vorbit și despre stilul de joc impus de antrenorul Vincent Kompany.
„De când a venit Vincent Kompany, Bayern joacă într-un stil diferit, cu mai multă mișcare și o intensitate ridicată. Am simțit asta și sezonul trecut. Joacă un fotbal foarte bun, mereu intens, caută permanent finalizarea. Îmi place foarte mult”, a afirmat acesta.
În ceea ce privește postul pe care preferă să evolueze, marocanul a precizat că este pregătit să joace în mai multe zone ale terenului.
„Poziția mea preferată este numărul 10, asta știe toată lumea. Dar pot evolua pe mai multe poziții. În timpul unui meci oricum te deplasezi foarte mult. Pot juca și în bandă sau puțin mai retras”, a explicat Saibari.
Noul fotbalist al bavarezilor a precizat că s-a recuperat după accidentarea musculară suferită la Cupa Mondială și se află deja în pregătire alături de echipă.
Directorul sportiv al clubului bavarez, Max Eberl, a explicat motivele pentru care Bayern a insistat pentru transferul lui Saibari.
„Îl cunoșteam pe Ismael de mai multă vreme. Ultimul impuls important că este un jucător pentru Bayern a venit în meciul împotriva noastră. Prin felul său de a juca, forța fizică, prezența, viteza și versatilitatea sa ne-a creat câteva probleme”, a declarat Eberl.
Saibari va purta la Bayern tricoul cu numărul 34 și a semnat un contract valabil până în 2031. Fotbalistul marocan a venit de la PSV Eindhoven, după ce a participat alături de naționala Marocului la Cupa Mondială.
Saibari a avut o ascensiune importantă în ultimele două sezoane. În stagiunea 2025/2026, marocanul a fost desemnat jucătorul anului în Eredivisie, după ce a contribuit la 23 de goluri în 27 de meciuri de campionat. El a fost, totodată, cel mai prolific mijlocaș al sezonului în campionatul din Țările de Jos și a contribuit la câștigarea celui de-al treilea titlu consecutiv al lui PSV.
În Liga Campionilor, Saibari a strâns 24 de apariții, cu șapte goluri și o pasă decisivă.
Evoluțiile sale au continuat și la naționala Marocului. La Cupa Mondială din 2026, Saibari a înscris în meciurile din faza grupelor și a contribuit la parcursul reprezentativei africane, care a ajuns până în sferturile de finală. O accidentare musculară l-a împiedicat însă să evolueze în partida din sferturi cu Franța, pierdută de africani cu scorul de 0-2.
