Ministerul Afacerilor Externe a emis, vineri, o atenționare de călătorie pentru Croația, ca urmare a riscului de incendii de vegetație.
„În această perioadă, Republica Croația se confruntă cu masive incendii de vegetație ce afectează în special zona coastei Mării Adriatice: județul Split-Dalmația, localitatea Omiš”, conform MAE.
Din cauza acestor incendii, pot exista temporar disfuncții ale infrastructurii rutiere și rețelei electrice.
MAE recomandă cetățenilor români să evite zonele afectate de incendii și să consulte paginile de Internet ale:
De asemenea, în situații de urgență, cetățenii români aflați în Croația pot apela la numărul european unic de urgență 112.
Mai mult, cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Zagreb: +38514677660 sau +38514610009. Apelurile vor fi redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.
Totodată, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu caracter de urgență au la dispoziție și telefonul de urgență al Ambasadei României în Republica Croația: +38598414341.
MAE recomandă, de asemenea, consultarea paginilor de Internet ale Ambasadei României
în Republica Croaţia și ale Ministerului Afacerilor Externe. Reamintește și faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația „Călătoreşte informat”.
Tribunalul Bihor a admis contestațiile formulate împotriva sechestrelor de Viorel Teodor Pașca, Florica Pașca, mai mulți membri ai familiei, Asociația Dumbrava DPG, dar și de alte persoane ale căror imobile fuseseră indisponibilizate în anchetă. Dosarele au fost reunite la cauza cu numărul 2657/111/2026.
Instanța a desființat ordonanțele DIICOT din 1, 3 și 9 iulie 2026 prin care fuseseră instituite măsurile asigurătorii în dosarul penal nr. 3639/19/P/2026 și a dispus, în consecință, „ridicarea tuturor măsurilor asigurătorii instituite” prin acestea.
Au fost desființate și procesele-verbale din 23 iulie prin care Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Oradea pusese sub sechestru imobile aparținând lui Florin Păcurar și Lidiei Rodica Păcurar. Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina statului. Decizia Tribunalului Bihor este definitivă.
Sechestru de peste 6 milioane de euro pe bani, conturi, case și mașiniMăsurile asigurătorii instituite de DIICOT vizau conturi bancare, bani, autoturisme și bunuri imobile ale familiei Pașca și ale Asociației Dumbrava. Valoarea totală a sumelor și bunurilor indisponibilizate fusese estimată la aproximativ 6,4 milioane de euro.
Apărarea a susținut că printre bunurile blocate se aflau inclusiv casele în care erau cazate persoanele vulnerabile, mașinile folosite pentru transportul acestora și bani care urmau să fie utilizați pentru plata salariilor. Procurorii au justificat măsurile, între altele, prin necesitatea garantării recuperării presupusului prejudiciu și a eventualelor despăgubiri pentru persoanele considerate victime.
A doua decizie importantă favorabilă familiei PașcaDecizia Tribunalului Bihor vine la aproximativ o lună după ce Curtea de Apel București a înlăturat și măsurile preventive dispuse în cazul lui Viorel Pașca și al altor persoane cercetate.
Curtea de Apel București a respins solicitarea DIICOT privind arestarea preventivă și a dispus ridicarea controlului judiciar, astfel că persoanele vizate sunt cercetate în libertate.
Motivarea acestei hotărâri, făcută publică în august, conține critici dure la adresa unora dintre argumentele pe care procurorii și-au fundamentat acuzațiile.
Judecătorii au analizat inclusiv suma de aproximativ 13,5 milioane de lei prezentată de anchetatori în legătură cu presupusele foloase obținute prin exploatarea beneficiarilor.
Curtea a raportat suma la perioada analizată și la cele peste 400 de persoane găsite în centre, ajungând orientativ la aproximativ 498 de lei pe beneficiar pe lună, adică 16,6 lei pe zi.
Instanța a apreciat că suma este foarte redusă raportat la cheltuielile necesare pentru hrană, medicamente, igienă și îngrijire și a considerat nefondată, în această etapă procesuală, concluzia potrivit căreia banii ar fi reprezentat un câștig care să fi dus la îmbogățirea inculpaților.
Curtea a făcut și o comparație cu banii pe care statul i-a prevăzut ulterior pentru beneficiarii relocați. Potrivit motivării, Guvernul a alocat aproximativ 20 de milioane de lei pentru mai puțin de șase luni, în timp ce suma de aproximativ 13,5 milioane de lei analizată în dosarul DIICOT acoperea o perioadă de aproape cinci ani și opt luni.
Curtea de Apel: o parte dintre beneficiari fuseseră trimiși chiar de instituțiile statuluiUn alt element reținut de magistrați este modul în care persoanele vulnerabile ajungeau în centrele familiei Pașca.
Curtea de Apel a arătat că numeroși beneficiari nu fuseseră recrutați direct de persoanele cercetate, ci fuseseră direcționați către aceste centre inclusiv de spitale, servicii de ambulanță, autorități locale și servicii de asistență socială care nu aveau alte soluții pentru ei.
În același timp, instanța nu a stabilit că activitatea centrelor era legală. Autoritățile și anchetatorii au arătat că spațiile funcționau fără toate acreditările și licențele prevăzute pentru furnizarea serviciilor sociale și medicale.
În ceea ce privește acuzațiile privind ținerea beneficiarilor în condiții asemănătoare sclaviei, Curtea de Apel a apreciat că probele administrate până în acel moment nu susțineau, la nivelul necesar pentru măsurile preventive, teza exploatării formulată de procurori. Instanța a subliniat însă că analiza a fost făcută în cadrul procedurii privind măsurile preventive, nu printr-o hotărâre definitivă asupra fondului acuzațiilor.
De unde a pornit dosarul DIICOTAncheta a devenit publică la sfârșitul lunii iunie, când polițiștii Direcției de Investigații Criminale și procurorii DIICOT au pus în executare 27 de mandate de percheziție în județul Bihor, la domicilii, sedii ale unor persoane juridice și o instituție publică.
Dosarul vizează infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane.
Potrivit anchetatorilor, gruparea ar fi fost constituită în anul 2020 și ar fi exploatat persoane vulnerabile sub aparența furnizării unor servicii sociale, medicale și de îngrijire, folosind ca paravan o asociație umanitară. Procurorii susțin că ar fi fost încasate donații, sponsorizări, pensii, indemnizații de handicap și alte prestații sociale ale beneficiarilor.
La percheziții au fost identificate 409 persoane cazate în 18 imobile, potrivit informațiilor făcute publice de anchetatori. Prejudiciul indicat inițial de autorități a fost de aproximativ 13,048 milioane de lei.
Viorel Pașca și familia sa au respins constant acuzațiile, susținând că persoanele găzduite erau oameni pe care sistemul public nu îi putea prelua și că o parte dintre beneficiari ajunseseră în centre tocmai la solicitarea unor spitale, primării, poliției sau instituțiilor de asistență socială.
Prin hotărârea definitivă de vineri, DIICOT rămâne fără măsurile asigurătorii instituite în dosar, după ce anterior Curtea de Apel București înlăturase și măsurile preventive. Ancheta penală continuă, iar procurorilor le revine sarcina de a demonstra acuzațiile pe fond.
Vineri, președintele american Donald Trump a trimis o cerere de urgență către Curtea Supremă, prin care cere permisiunea de a construi o sală de bal la Casa Albă, potrivit CNN.
Acesta și-a motivat cererea prin amenințări anterioare la adresa vieții lui Trump, nevoile de securitate națională și valorile arhitecturale.
Proiectul lui Trump are nevoie de aprobarea CongresuluiSolicitarea lui Trump vine după ce instanțele inferioare au decis în repetate rânduri că liderul de la Casa Albă are nevoie de aprobarea Congresului, înainte de a continua proiectul de 400 de milioane de dolari.
Cea mai recentă mustrare a venit săptămâna trecută. O curte de apel din Washington, DC, a declarat că președintele nu avea nicio autoritate de a continua unilateral proiectul sălii de bal. Aceasta i-a ordonat să oprească lucrările la amplasamentul fostei aripi de est, până când legislatorii își vor da aprobarea. Însă, instanța a suspendat implementarea deciziei sale timp de 14 zile pentru a-i oferi lui Trump timp să facă apel la judecători, potrivit sursei.
Construcția, „absolut necesară”Procurorul general al SUA a susținut, în documentul depus la Curtea Supremă, că construcția aripii de est a fost „absolut necesară” pentru siguranța președintelui. Acesta a menționat atentatele făcute asupra vieții lui Trump în ultimii ani.
„Președintele Statelor Unite ale Americii nu este un chiriaș, ci mai degrabă unicul șef ales al puterii executive. Congresul l-a autorizat să renoveze, să securizeze și să protejeze Casa Albă și terenurile acesteia, așa cum li s-a permis să facă și altor președinți, fără excepție”, a scris procurorul.
„Ordonanța judecătorească reprezintă «o depășire a competenței instanțelor federale»”, a adăugat el.
Mai mult, acesta a transmis că „întreaga structură a sălii de bal este concepută pentru a proteja instalația militară de sub ea. Oprirea proiectului va bloca această construcție vitală, făcându-l pe acest președinte – subiectul unor tentative recurente de asasinat – mult mai puțin sigur și punând în pericol siguranța viitorilor președinți”.
Cererea lui Trump este prima de acest fel, de când vreunul dintre proiectele favorite ale acestuia ajunge în fața Curții Supreme.
Construcția supraterană a sălii de bal a început în primăvară și a înregistrat progrese considerabile. Imaginile postate de Trump la începutul lunii august dezvăluie mai multe niveluri de coloane de susținere din beton și armături metalice în mijlocul unei cantități semnificative de echipamente de construcții.
Un nou studiu care a cuprins peste 240.000 de fumători din 46 de țări constată că s-au înregistrat puține progrese în înțelegerea efectelor nocive asupra inimii cauzate de tutun. Asta ridică semne de întrebare cu privire la eficacitatea avertismentelor de sănătate transmise de zeci de ani, scrie Euronews.
După două decenii de eforturi de combatere a fumatului, fumătorii știu că țigările pot provoca cancer pulmonar. Mult mai puțini par să știe că aceleași țigări pot declanșa boli cardiace, infarcturi și accidente vasculare cerebrale. Nu doar la fumători, ci și la persoanele din jurul lor.
„Lipsa de cunoștințe privind efectele majore ale fumatului și ale fumatului pasiv asupra sănătății sunt extrem de îngrijorătoare”, a declarat Janet Chung-Hall, cercetătoare științifică în cadrul Proiectului Internațional de Evaluare a Politicilor de Combatere a Tutunului (Proiectul ITC) de la Universitatea din Waterloo și autoarea principală a studiului.
Având în vedere că fumatul este responsabil pentru peste 2 milioane de decese cardiovasculare la nivel mondial în fiecare an, gradul scăzut de conștientizare este deosebit de îngrijorător, a adăugat Chung-Hall.
Ce nu știu fumătorii despre țigări. Studiul realizat în 46 de țări trage un semnal de alarmăBolile de inimă reprezintă principala cauză de deces prematur din cauza bolilor netransmisibile la nivel mondial. Fumatul este unul dintre principalii factori de risc modificabili.
Deși peste 90 % dintre respondenți știau că fumatul poate provoca cancer pulmonar, doar aproximativ 80 % au identificat bolile cardiace ca o consecință a fumatului. Un procent și mai mic era la curent cu riscul de accident vascular cerebral, precum și cu riscurile asociate fumatului pasiv.
Studiul a inclus și țări europene. Cercetătorii au constatat că gradul de conștientizare a faptului că fumatul provoacă cancer pulmonar a crescut semnificativ în Țările de Jos, dar a scăzut în Germania, Franța și România, printre altele.
Cunoașterea pericolelor fumatului pasiv a scăzut, de asemenea, în ceea ce privește anumite aspecte, în Germania, Franța și Țările de Jos.
Uniunea Europeană și-a înăsprit progresiv reglementările privind tutunul, inclusiv cerințele referitoare la avertismentele de sănătate și restricțiile privind publicitatea și promovarea tutunului.
În aprilie, Regatul Unit a adoptat o lege antifumat, care restricționează definitiv vânzarea produselor din tutun către orice persoană născută în sau după 2008, pentru a crea o generație „fără fum”.
Belgia și Letonia au interzis vânzarea țigărilor electronice de unică folosință în ianuarie 2025, invocând îngrijorări legate de atractivitatea acestora pentru tineri și de impactul asupra mediului.
Între timp, Spania și Franța au introdus anul trecut noi reglementări pentru a restricționa fumatul în aer liber în spațiile publice.
Fumătorii știu că țigările provoacă cancer, dar ignoră un alt risc major. Ce arată un studiu pe 240.000 de persoaneÎn ultimul deceniu, Comisia Europeană a interzis țigările tradiționale aromatizate și tutunul cu arome caracteristice, inclusiv mentolul. Acum, desfășoară o consultare privind noile produse din tutun și nicotină.
Tutunul ucide peste 7 milioane de persoane în fiecare an, în lume, inclusiv peste 1,6 milioane de nefumători expuși la fumul pasiv.
