O analiză publicată de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) astăzi arată că un student are nevoie de cel puţin 2.000 de lei pe lună pentru a putea să-și urmeze studiile, 57% din această sumă fiind asigurată de părinţi.
Bursa socială este de doar 925 de lei, iar după măsurile de austeritate aplicate anul trecut, 44.000 de studenţi nu mai beneficiază de ea, susţine organizaţia.
ANOSR spune că măsurile adoptate de Guvernul României „destabilizează funcţionarea sistemului de învăţământ, descurajează continuarea studiilor şi îngreunează parcursul educaţional al tinerilor din România”.
„Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) lansează astăzi, 12.01.2026, în spaţiul public, analiza «Coşul minim al studentului, în plină austeritate. Cât costă să fii student?» – peste 2.000 lei lunar. Analiza clarifică situaţia costurilor minime pe care un student le are în fiecare lună pentru a se menţine la studii, situaţia sprijinului oferit de stat acestora, explicând totodată importanţa creşterii procentului de populaţie cu studii superioare şi sprijinului acordat acestora pe parcursul întregului proces educaţional, dar şi avantajele acestor măsuri la nivelul statului”, transmite ANOSR în analiză.
Reprezentanții studenților declară că, în 2025, „într-un context în care învăţământul din România şi studenţii au fost ţinta mai multor tăieri masive de drepturi fundamentale şi cheltuieli necesare bunei funcţionări, întreaga comunitate din educaţie a reacţionat vehement, în permanenţă, încercând să justifice prin analize pertinente şi puncte de vedere argumentate faptul că măsurile de reducere a fondurilor propuse şi ulterior adoptate de Guvernul României destabilizează funcţionarea sistemului de învăţământ, descurajează continuarea studiilor şi îngreunează parcursul educaţional al tinerilor din România”.
„Anul 2025 a marcat începutul austerităţii în educaţie, anul tăierii fondului de burse cu aproximativ 52%, lăsând peste 40.000 de beneficiari fără sprijin, anul limitării reducerii de 90% a studenţilor la transportul feroviar de la toate rutele la ruta centru universitar – domiciliu, anul în care studenţii de la învăţământul cu taxă au devenit neeligibili pentru burse şi în care statul acordă subvenţii doar pentru 9 luni din cele 12”, a transmis ANOSR.
Asociația semnalează că „Guvernul României continuă în aceeaşi manieră, existând în spaţiul public discuţii legate inclusiv de diminuarea cifrei de şcolarizare din învăţământul superior şi reducerea finanţării universităţilor”.
Potrivit datelor ANOSR, cheltuielile unui student ajung la cel puţin 2.027,99 lei lunar, distribuite astfel:
„Având în vedere faptul că valoarea cuantumului minim al bursei sociale este de 925 lei, considerăm absolut nejustificate măsurile de austeritate din educaţie, împotriva cărora ne-am poziţionat vehement încă de la primele discuţii purtate în jurul măsurilor”, se mai arată în analiză.
Conform acesteia, cuantumul minim al bursei sociale de 925 lei este mult sub suma de care are nevoie un student pentru a se întreţine, respectiv 2.027,99 lei.
„România asigură doar un procent de 10% din veniturile lunare ale studenţilor, plasându-se sub media europeană la acest capitol, bună parte dintre venituri fiind asigurate de către părinţi. Bursele reprezintă un sprijin real pentru tineri şi contribuie în privinţa menţinerii acestora în parcursul educaţional, însă aproximativ 44.000 de studenţi au rămas fără burse în urma măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025”, transmite organizaţia.
Reprezentanţii ANOSR spun că România conduce în Europa cu 17,2% persoane care se confruntă cu dificultăţi materiale severe, neputând să îşi asigure hrana, locuinţa, serviciile medicale sau alte activităţi sociale.
Solicitările ANOSRRevenirea la alocarea fondului de burse pe toată durata anului calendaristic (12 luni)
Creşterea procentului din salariul minim net pentru calculul fondului de burse de la 10% la 17,5%, pentru a reveni la valoarea similară cu cea din 2024
Reintroducerea posibilităţii studenţilor înmatriculaţi pe locuri cu taxă de a beneficia de burse din fondurile de la bugetul de stat
Creşterea contribuţiei din fonduri proprii a instituţiilor de învăţământ superior pentru a suplimenta numărul de burse, mai ales pentru studenţii eligibili pentru burse sociale
Revenirea la reducerea de 90% pentru transportul feroviar intern pe toate rutele
Ministerul Comerțului din Beijing a precizat că UE va emite îndrumări orientative pentru prețurile minime pentru exportatorii auto chinezi. Nu a menționat direct dacă acordul implică și eliminarea tarifelor de 35,3% pe care UE le-a impus importurilor de mașini electrice din China în 2024, potrivit Associated Press.
Expansiunea producătorilor chinezi de mașini electrice în străinătate a alarmat producătorii de automobile din Europa și SUA.
UE a impus tarifele pentru a contracara afluxul de modele chinezești de vehicule electrice la prețuri accesibile pe piețele sale, precizând că producătorii chinezi de automobile au beneficiat de subvenții guvernamentale neloiale.
SUA a adoptat un tarif de 100% pentru mașinile electrice fabricate în China în 2024.
Malaysia și Indonezia devin primele țări care blochează Grok, chatbot-ul lui Elon Musk, din cauza imaginilor cu conținut sexual explicit, realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, potrivit AP.
Autoritățile din cele două țări au declarat că acesta este utilizat în mod abuziv pentru a genera imagini cu conținut sexual explicit și fără consimțământ.
Măsurile reflectă îngrijorarea globală crescândă cu privire la instrumentele cu inteligență artificială care pot produce imagini, sunete și texte realiste. Chatbot-ul Grok, care este accesat prin intermediul platformei de socializare X a lui Musk, a fost criticat pentru generarea de imagini sexuale cu femei și copii.
Autoritățile de reglementare din cele două națiuni din Asia de Sud-Est au stabilit că verificările nu împiedică crearea și răspândirea de conținut pornografic fals. Guvernul Indoneziei a blocat temporar accesul la Grok sâmbătă, iar Malaysia a anunțat măsura duminică.
„Guvernul consideră falsurile sexuale fără consimțământ drept o încălcare gravă a drepturilor omului, a demnității și a siguranței cetățenilor în spațiul digital”, a declarat sâmbătă ministrul Comunicării și Afacerilor Digitale din Indonezia, Meutya Hafid.
Ancheta a arătat că Grok nu dispune de garanții eficiente pentru a împiedica utilizatorii să creeze și să distribuie conținut pornografic bazat pe fotografiile reale ale rezidenților indonezieni, a declarat Alexander Sabar, directorul organizației care supraveghează spațiul digital.
La Kuala Lumpur, Comisia pentru Comunicații și Multimedia a ordonat duminică o restricție temporară asupra Grok. Autoritățile au vorbit despre o „utilizare abuzivă repetată” a instrumentului pentru a genera imagini obscene.
„Restricția este impusă ca măsură preventivă și proporțională, în timp ce procesele legale și de reglementare sunt în desfășurare”, a precizat comisia, adăugând că accesul la Grok va rămâne blocat până la implementarea unor garanții eficiente.
Scandal în mai multe țăriLansat în 2023, Grok este un instrument gratuit pe platforma X. Anul trecut, compania a adăugat o funcție de generare de imagini, Grok Imagine. Aceasta avea un așa-numit „mod picant” care poate genera conținut pentru adulți.
Restricțiile din Asia apar pe fondul unor critici tot mai intense din toată lumea, inclusiv din Uniunea Europeană, Marea Britanie și India. Săptămâna trecută, Grok a limitat generarea și editarea imaginilor la utilizatorii care plătesc.
Vremea geroasă continuă să domine România, iar cel mai rece moment al acestui episod de frig urmează să fie în noaptea de luni spre marți, avertizează Administrația Națională de Meteorologie (ANM). Elena Mateescu, director general ANM, a explicat la Digi24 că deși în această noapte temperaturile au scăzut semnificativ, adevăratul vârf al gerului este așteptat.
Cea mai scăzută temperatură înregistrată recent a fost la Vârful Omu, minus 22 grade Celsius, iar în toate masivele montane temperaturile s-au situat sub minus 15 grade Celsius. În depresiunile din Estul Transilvaniei, cunoscute ca „polul frigului” al României, mercurul a coborât, de asemenea, sub minus 15 grade, iar în Capitală, la stația București-Băneasa, minima a fost de aproximativ minus 10 grade Celsius.
Meteorologii avertizează însă că noaptea următoare va fi mai rece. Se estimează că minimele vor ajunge la minus 20 grade în zonele montane și în jurul minus 14–15 grade în București și localitățile preorășenești. În plus, vântul va intensifica senzația de frig, cu rafale ce pot atinge 70–80 km/h, viscolind zăpada în special în nordul și centrul țării.
Se așteaptă precipitații în special în zonele montane și nordul României, cu ninsori slabe ce pot depune 3–7 cm de zăpadă. Vremea geroasă va persista până la mijlocul săptămânii, după care temperaturile vor crește treptat, cu maxime pozitive de până la 7–8 grade Celsius și minime mai blânde, între minus 8 și 2–3 grade.
Meteorologii precizează că după acest episod de frig, alternanțele de temperaturi vor continua, cu perioade geroase urmate de scurte perioade cu temperaturi ușor pozitive, o situație tipică pentru iarna din România.
După un 2025 marcat de sabotaje cibernetice, atacuri asupra aeroporturilor, suspiciuni de manipulare electorală și bruiaje GPS chiar la nivelul liderilor europeni, noul an ar putea transforma excepția în regulă. Analizele marilor companii din domeniu indică faptul că amenințările digitale sunt pe cale să devină un element constant al tensiunilor internaționale. Acestea ar putea avea efecte directe asupra economiei, securității și vieții de zi cu zi, arată Euronews.
Europa, printre cele mai vizate regiuniÎn ultimii ani, continentul european a fost lovit frecvent de atacuri informatice. Aproximativ 22% din totalul atacurilor ransomware la nivel mondial au avut ca țintă state din Europa, iar incidentele de tip DDoS au înregistrat o creștere explozivă, cu milioane de cazuri raportate într-un singur an.
Impactul economic este semnificativ: Franța, Germania, Italia și Spania au pierdut împreună circa 300 de miliarde de euro în ultimul lustru, conform estimărilor industriei de asigurări. Din acest motiv, în 2026, securitatea cibernetică este tratată ca o prioritate strategică de către guverne.
Evaluările realizate de Forrester și echipele de securitate Google arată că în 2026 se va intensifica activitatea cibernetică desfășurată de actori statali precum Rusia, China, Iran și Coreea de Nord.
China ar urma să continue operațiunile digitale menite să își extindă influența economică și politică, vizând în special industria semiconductorilor, un domeniu sensibil din cauza competiției globale și a restricțiilor comerciale.
Rusia, pe lângă acțiunile din Ucraina, ar putea investi în obiective strategice pe termen lung, inclusiv campanii de manipulare a informațiilor în perioade electorale din state occidentale. În paralel, Iranul este așteptat să își intensifice operațiunile cibernetice în Orientul Mijlociu, recurgând la rețele online de dezinformare.
Răspunsul Uniunii Europene la valul de atacuriCa măsură de protecție, UE pregătește lansarea unei baze de date comune privind vulnerabilitățile exploatate activ de atacatori. Această platformă ar trebui să faciliteze cooperarea între statele membre și schimbul rapid de informații despre amenințări confirmate.
Dacă în trecut atacurile bazate pe AI erau rare, în 2026 acestea devin o practică obișnuită. Potrivit rapoartelor Fortinet, agresorii vor folosi agenți AI capabili să inițieze și să coordoneze atacuri fără implicare umană directă.
Printre metodele și tehnicile folosite se numără:
În mod paradoxal, aceeași tehnologie va fi utilizată și pentru apărare în analiza rapidă a atacurilor, identificarea codului malițios și reacții mai eficiente.
Spațiul: nouă zonă de atacuri digitaleUn trend alarmant îl reprezintă creșterea atacurilor împotriva sateliților. Sistemele GPS, vitale pentru aviație, transport maritim, dispozitive mobile și infrastructura militară, au fost vizate frecvent în 2025 și rămân vulnerabile și în 2026.
Atacatorii pot bruia semnalele GPS, făcându-le inutile. De asemenea ei mai pot falsifica semnalele (spoofing), determinând aeronave, nave sau drone să își calculeze incorect poziția. Efectele pot fi severe: de la devierea traseelor aeriene până la afectarea sistemelor de armament. Industriile aeronautică, navală și de apărare sunt printre cele mai expuse.
Un nou standard în conflictele digitaleSpecialiștii avertizează că atacurile asupra infrastructurii critice și interferențele GPS vor deveni practici obișnuite în conflictele moderne. Soluțiile includ criptare avansată, sisteme redundante și o colaborare internațională mai strânsă.
În 2026, securitatea cibernetică depășește sfera tehnică, devenind o preocupare geopolitică și strategică. În fața atacurilor alimentate de AI, a tensiunilor globale tot mai acute și a extinderii confruntărilor până în spațiu, guvernele și companiile trebuie să trateze apărarea digitală ca pe un element fundamental al securității naționale și economice.
Senatorul american democrat Chris Murphy a spus la emisiunea „Meet the Press” de la NBC News că un astfel de plan pus în aplicare ar marca sfârșitul Alianței Nord-Atlantice.
„Ar fi sfârșitul NATO”, a spus Murphy în emisiunea „Meet the Press”, întrebat care ar fi consecințele unei astfel de mișcări.
Acesta a subliniat că alte țări membre NATO ar fi obligate să apere Groenlanda într-un asemenea scenariu, iar acest lucru ar pune SUA în conflict cu aliați de lungă durată, precum Marea Britanie și Franța.
„Ar fi America singură”Chris Murphy nu este singurul senator american care critică planurile lui Trump în privința Groenlandei. Și senatorul american Tim Kaine a subliniat că preluarea Groenlandei ar fi un pas „dezastruos”.
„Ar fi dezastruos. Nu ar fi doar America pe primul loc, nu ar fi doar sfârșitul NATO, ar fi America singură. Vă pot spune că vom forța un vot în Senat împotriva unei acțiuni militare a SUA în Groenlanda sau Danemarca. Dacă va fi nevoie, vom obține un sprijin bipartizan copleșitor, deoarece este o prostie din partea președintelui să sugereze măcar acest lucru”, a afirmat Kaine pentru CBS News.
Un alt senator, Mark Kelly, a avertizat, într-o postare pe X, că Washingtonul „își va pierde aliații” dacă acest plan va fi pus în aplicare.
„Președintele Trump continuă să vorbească despre luarea de măsuri militare împotriva Groenlandei. (…) Adăugați un secretar al apărării necalificat și avem rețeta pentru cea mai mare gafă geopolitică a Statelor Unite din istoria țării noastre. Dacă va lua măsuri agresive împotriva Groenlandei, ne vom pierde aliații. Lumea se va schimba dramatic, iar familiile americane vor fi mai puțin în siguranță”, a spus Kelly pe X.
President Trump continues to talk about taking military action against Greenland. He recently said something to the effect of doing this the “hard way.” If the “hard way” means attacking and taking Greenland by force, this President is dumber and more incompetent than most of us…
— Senator Mark Kelly (@SenMarkKelly) January 11, 2026
Reacția EuropeiPlanul lui Trump a fost aspru criticat de unii oficiali europeni, inclusiv din Groenlanda și Danemarca.
Săptămâna trecută, prim-ministrul groenlandez Jens-Frederik Nielsen și patru lideri de partid au declarat că viitorul insulei „trebuie decis de poporul groenlandez”.
Și premierul danez Mette Frederiksen a declarat săptămâna trecută pentru postul național de televiziune TV2 că un atac american asupra Groenlandei ar pune capăt NATO.
„Dacă SUA aleg să atace militar o altă țară NATO, totul se oprește”, a spus ea.
Liderii europeni, printre care prim-ministrul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron, s-au alăturat lui Frederiksen în afirmația că Groenlanda „aparține poporului său”.
„Danemarca și Groenlanda, și numai ele, au dreptul să decidă asupra chestiunilor care le privesc”, au afirmat aceștia într-o declarație comună.
