Postul de radio guvernamental Radio Rebelde a citat un oficial din domeniul energiei care a declarat că ar putea dura cel puțin 72 de ore pentru a restabili funcționarea uneia dintre cele mai mari centrale termoelectrice din Cuba, unde o oprire a declanșat pana de curent, relatează AP.
Compania guvernamentală de electricitate a declarat pe platforma socială X că pana de curent a afectat locuitori din orașul Pinar del Rio, din vestul țării, până în orașul Camaguey, din centrul țării.
Ministrul Energiei și Minelor, Vicente de la O’Levy, a scris miercuri seară în jurnalul X că guvernul alimentează infrastructura critică din regiunea afectată, odată cu punerea în funcțiune a două centrale electrice. Astfel de infrastructuri includ spitale și clinici medicale.
„Lucrăm la restabilirea Sistemului Electric Național în contextul unei situații energetice complexe”, a scris el anterior pe X.
Ambasada SUA a avertizat oamenii să se „pregătească pentru perturbări semnificative” și să economisească combustibil, apă, alimente și baterii de telefoane mobile. „Rețeaua națională de energie electrică a Cubei este din ce în ce mai nesigură, iar întreruperile de curent programate și neprogramate sunt prelungite și se produc zilnic în toată țara, inclusiv în Havana”, a declarat acesta pe X.
Au restabilit curentul la 2,5% din HavanaPână la sfârșitul după-amiezii, guvernul a declarat că echipele au restabilit curentul la 2,5% din Havana, adică aproximativ 21.100 de clienți, menționând că eforturile au fost graduale și legate de ceea ce permiteau condițiile sistemului. Nu a furnizat cifre actualizate până miercuri seara târziu.
„Avem încredere în experiența și efortul depuse de electricieni pentru a depăși această situație în cel mai scurt timp posibil”, a scris prim-ministrul Manuel Marrero Cruz pe X.
La finalul ședinței de guvern, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, le-a transmis românilor să ignore notificările primite recent de la furnizorii de gaze cu oferte de preț mai mari, deoarece acestea nu mai sunt valabile după adoptarea noii reglementări.
„Știu că au fost trimise notificări către consumatorii casnici, iar furnizorii au fost obligați să trimită oferte care depășeau prețul de 0,31 lei (prețul pe kWh n.r.). Toți românii, inclusiv eu, am primit astfel de notificări acasă, conform legislației în vigoare. Acele notificări nu mai sunt valabile în contextul în care a fost adoptată această ordonanță de urgență a Guvernului României”, a spus ministrul.
Românii să aștepte facturile plafonatePotrivit acestuia, consumatorii nu trebuie să facă nicio modificare în contracte și nici să trimită solicitări către furnizori.
„Oamenii nu trebuie să facă absolut nimic. Nu trebuie să facă notificări și nu trebuie să schimbe ceva. Este suficient să aștepte și să își plătească factura atunci când aceasta va veni”, a explicat Bogdan Ivan.
Ministrul a precizat că toate facturile emise începând cu 1 aprilie vor fi calculate la prețul reglementat, care nu va depăși plafonul actual: „Toate facturile începând cu 1 aprilie vor veni la acest preț reglementat care nu va depăși 0,31 lei pe kilowatt, adică prețul plafonat astăzi”.
Măsură unică în UEActul normativ adoptat de Guvern introduce o măsură tranzitorie pentru piața gazelor naturale, valabilă timp de un an, până în aprilie 2027. Potrivit ministrului Energiei, decizia a fost luată pentru a evita impactul negativ asupra consumatorilor în contextul fluctuațiilor de preț de pe piețele internaționale și al procesului de liberalizare a pieței de gaze din România.
„Vorbim despre o măsură luată în premieră de o țară din Uniunea Europeană, prin care asigurăm o perioadă tranzitorie de un an. În contextul conflictului din Orientul Mijlociu și al procesului de liberalizare a pieței de gaze naturale din România, Guvernul a decis astfel să evite un impact negativ asupra consumatorilor casnici”, a spus Ivan.
Scumpiri pe piața gazelorMinistrul a amintit că în ultimele zile prețurile gazelor au crescut puternic pe piețele internaționale.
„În ultimele cinci zile am văzut că, la nivel internațional, prețurile gazelor naturale au crescut în medie cu aproape 70%. Dat fiind acest lucru, am stabilit un mecanism economic clar prin care prețul plătit de consumatorii români să rămână stabil”, a explicat acesta.
Potrivit noilor prevederi, prețul de pornire pentru producători este limitat la maximum 110 lei/MWh, sub plafonul de 120 lei/MWh aplicat până acum. De asemenea, sunt stabilite costuri reglementate pentru transport și distribuție, precum și o marjă maximă de profit pentru furnizori.
Profituri mai mici pentru companiiMinistrul Energiei a admis că măsura va reduce veniturile companiilor din sectorul energetic, dar a subliniat că decizia a fost necesară pentru protejarea populației.
„Această măsură reduce veniturile și automat profiturile companiilor, dar sunt momente în care statul trebuie să fie extrem de precaut și să urmărească interesul celor mulți”, a afirmat Bogdan Ivan.
El a adăugat că decizia adoptată de Guvern reprezintă o măsură fără precedent în Europa: „Este o dovadă clară că astăzi Guvernul României a luat o măsură care protejează consumatorii din România și care este unică până în acest moment la nivel european”.
Din 28 februarie, când SUA și Israelul au atacat Iranul, 23.000 de zboruri din sau către Orientul Mijlociu au fost anulate, potrivit Bloomberg, care citează estimări ale companiei de analiză Cirium.
Aceasta echivalează cu 4,4 milioane de locuri la bordul companiilor aeriene.
Companiile aeriene din Israel și Iran au fost cele mai afectate de conflict.
Conflictul a avut un impact semnificativ și asupra operațiunilor altor transportatori din Orientul Mijlociu.
În special, cel mai mare transportator internațional din lume, Emirates, a suspendat zborurile programate către și dinspre Dubai până pe 7 martie.
Qatar Airways nu va opera zboruri cel puțin până pe 6 martie.
Companiile aeriene asiatice, europene și americane și-au anulat, de asemenea, zborurile către Israel, Emiratele Arabe Unite și alte țări din regiune.
Zeci de mii de turiști sunt încă blocați în țările din Golful Persic. Autoritățile din Emiratele Arabe Unite au anunțat crearea unor coridoare aeriene sigure care permit până la 48 de zboruri pe oră.
Anulările vor avea repercusiuni și dincolo de perioada actuală, deoarece lasă avioanele în afara pozițiilor și membrii echipajelor în locații greșite. Zeci de mii de pasageri sunt blocați, așa că multe companii aeriene efectuează zboruri speciale de evacuare.
Într-un semn că situația se îmbunătățește ușor, Emiratele Arabe Unite încep să stabilească ceea ce numesc coridoare aeriene sigure, care vor permite până la 48 de zboruri pe oră, a declarat Ministerul Economiei. Sunt programate peste 80 de zboruri suplimentare, cu o capacitate de peste 27.000 de pasageri, a precizat ministerul.
Iată o listă a companiilor aeriene care au anunțat ajustări ale orarelor zborurilor regionale:
Air France-KLMBucureștiul va deveni un punct central al dezbaterii strategice din Europa de Sud-Est, întrucât factori de decizie de rang înalt, bănci centrale, instituții financiare și lideri globali din mediul de afaceri se reunesc în cadrul Romania Government Roundtable, organizat de Economist Impact Events in Southeast Europe, reprezentat oficial de Hazlis & Rivas Group.
La finalul lunii martie 2026, capitala României va deveni un reper al dialogului regional, găzduind cea mai influentă platformă din Europa de Sud-Est pentru interacțiunea dintre sectorul public și cel privat — într-un moment marcat de schimbări economice și geopolitice de amploare.
RCI Holding, în calitate de partener exclusiv și strategic al The Economist pentru România și Republica Moldova, își consolidează rolul de catalizator al cooperării dintre guverne, instituții și mediul privat.
„Europa de Sud-Est intră într-o etapă decisivă de redefinire strategică, iar România are o oportunitate reală de a se afirma ca punct de referință regional pentru dialog, stabilitate și investiții. Prin Romania Government Roundtable, RCI Holding contribuie la crearea unui cadru în care guvernele, băncile centrale, instituțiile financiare și capitalul privat pot purta un dialog substanțial, orientat spre soluții, și pot avansa proiecte concrete de cooperare regională. Parteneriatul nostru cu The Economist subliniază, de asemenea, ambiția de a conecta regiunea la cele mai importante conversații globale și de a promova o agendă de dezvoltare bazată pe securitatea și reziliența infrastructurilor critice, alinierea la standardele europene, sprijinirea țărilor candidate și competitivitatea pe termen lung,” a declarat Dan Stratan, Fondator și CEO al RCI Holding.
Un forum de nivel înalt pentru următoarea etapă de creștere a Europei de Sud-EstEdiția 2026 a Romania Government Roundtable va avea loc la București sub tema „Următorul mare pas înainte al Europei de Sud-Est” și va reuni decidenți de prim rang din regiune și din afara acesteia.
Printre participanții de nivel înalt la deschiderea conferintei se numără Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României, și Yannis Stournaras, Guvernatorul Băncii Greciei. Participarea profesorului Daron Acemoglu, laureat al Premiului Nobel pentru Economie, subliniază relevanța strategică a forumului și credibilitatea tot mai mare a României ca platformă pentru dezbateri avansate privind instituțiile, democrația, tehnologia și viitorul economiilor emergente.
In aceeasi zi a conferinței, pe 30 martie, raportorul UE pentru viitorul pieței comune si fost prim-ministru italian Enrico Letta va participa la un dialog cu Alasdair Ross, editor pe afaceri globale, economie, strategie și risc la The Economist. Discuția va viza direcțiile strategice pentru întărirea pieței comune europene, cu accent pe integrarea financiară, accesul la energie sustenabilă și accelerarea inovației, în contextul necesității unor reforme menite să sporească competitivitatea, reziliența și autonomia strategică a Uniunii Europene până în 2028.
Lucrările celei de-a doua zile a conferinței, programate pentru 31 martie la Hotel Marriott, vor fi deschise de premierul României, Ilie Bolojan, prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, și premierul Albaniei, Edi Rama, în cadrul unei sesiuni moderate de Joan Hoey, editor al Democracy Index și consultant pentru Europa al Economist Intelligence Unit. Discuțiile vor aborda modalitățile prin care Europa își poate consolida securitatea, stabilitatea, creșterea economică și coeziunea, incluzând perspectivele regionale privind apărarea și securitatea Uniunii Europene, precum și evoluțiile Republicii Moldova și Albaniei în procesul de aderare la UE.
Tot pe 31 martie, vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, va susține o intervenție dedicată instrumentelor de consolidare ale Uniunii Europene în fața unor provocări majore, precum instabilitatea geopolitică, securitatea energetică, presiunile economice, migrația și polarizarea politică.
În plus, investitori de top, grupuri regionale din sectorul privat și lideri de marcă ai mediului de afaceri vor contribui la discuții aprofundate privind politicile financiare și de sănătate, energie, aparare, securitatea economică, investițiile strategice, transformarea digitală și inteligența artificială.
Angajamentul strategic al RCI Holding pentru reziliența regionalăImplicarea RCI Holding în Romania Government Roundtable 2026 reflectă direcția strategică mai amplă a grupului, construită pe o experiență solidă în infrastructuri critice și pe capacitatea dovedită de a livra strategii integrate de transformare digitală și de business, adaptate economiilor aflate într-o schimbare accelerată.
Grupul dezvoltă cadre de creștere pe termen lung, bazate pe analize de tip foresight, planificare strategică și management al riscurilor sistemice, cu un accent clar pe securitatea energetică ca pilon al stabilității economice, al rezilienței infrastructurii și al valorii sustenabile pentru investitori, într-un context geopolitic și tehnologic tot mai complex.
Programul evenimentului și locațiaDeschiderea oficială a evenimentului va avea loc pe 30 martie 2026, la Ateneul Român. Sesiunile plenare și dezbaterile tematice se vor desfășura în perioada 31 martie – 1 aprilie 2026, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel. Agenda completă a conferinței va fi publicată în curând.
Acest comunicat de presă se bazează pe informații publice comunicate anterior de Economist Impact Events, organizatorul Romania Government Roundtable 2026, și reflectă poziționarea instituțională și strategică a RCI Holding în calitate de partener exclusiv pentru România și Republica Moldova.
Fondată în anul 2000, RCI Holding este un conglomerat cu sediul central la București, cu operațiuni în peste 25 de țări. Grupul cuprinde 23 de companii active în infrastructuri critice, piețe de energie, consultanță strategică, tehnologie și servicii digitale, având peste 350 de angajați permanenți și gestionând investiții CAPEX de peste 25 de miliarde de euro, cu un portofoliu istoric de peste 3.000 de proiecte livrate.
Economist Impact Events in Southeast Europe, reprezentat oficial de Hazlis & Rivas Group, organizează din 1996 mese rotunde guvernamentale de nivel înalt și summituri emblematice în întreaga regiune, reunind șefi de stat, laureați ai Premiului Nobel, lideri de afaceri și instituții internaționale pentru dezbateri aprofundate și relevante pentru politicile publice. Operând sub brandul editorial de încredere al The Economist, organizația derulează evenimente în Europa și la nivel internațional, inclusiv la New York, Londra, Berlin, Frankfurt, Düsseldorf și Viena, precum și în întreaga Europă de Sud-Est.
„Republica Islamică Iran … neagă că forțele sale armate ar fi lansat o dronă către Republica Azerbaidjan”, a declarat statul major al forțelor armate într-un comunicat citat de agenția de știri semi-oficială iraniană Tasnim, citată de Guardian.
Armata iraniană a dat vina pe Israel pentru atac, acuzând că „astfel de acțiuni regimului sionist de a perturba relațiile dintre țările musulmane prin diverse mijloace sunt bine documentate”, potrivit comunicatului citat.
În Azerbaidjan, a fost inițiată o anchetă penală după atacul cu drone asupra orașului Nakhchivan, a anunțat Procuratura generală.
Președintele Azerbaijanului, Ilham Aliyev, consideră că atacul dronelor iraniene asupra Nakhchivanului reprezintă un atentat terorist asupra țării.
„A fost comis un act de terorism împotriva teritoriului Azerbaidjanului și împotriva statului azer”, a declarat el, adăugând că Iranul trebuie să ofere explicații și să-și ceară scuze, iar cei responsabili trebuie să răspundă penal, potrivit Iranit.tl
El a mai precizat că ținta dronelor iraniene au fost obiectivele civile.
Aliev a mai declarat că toate unitățile forțelor armate ale Azerbaidjanului au fost puse în stare de alertă maximă, dar și că acesta va lua demersuri diplomatice, inclusiv invocarea ambasadorului Iranului.
Guvernul Azerbaidjanului a anunțat că a deschis punctul de trecere Astara pentru a facilita evacuarea persoanelor aflate în Iran, pe fondul escaladării conflictului militar. Autoritățile din orașul situat la granița sudică a țării procesează zilnic sute de persoane care ajung la frontieră și caută o cale sigură de a reveni în statele lor de origine, mai arată Euronews.
Mulți dintre cei evacuați spun că au parcurs drumuri lungi pentru a ajunge la graniță, uneori după ore de călătorie din orașe precum Teheran.
Printre persoanele care au trecut deja granița se află cetățeni din Asia Centrală, Europa și Orientul Mijlociu. Unii dintre ei spun că situația din Iran se deteriorează rapid și că preferă să plece înainte ca conflictul să se intensifice. De asemenea, numeroși cetățeni pakistanezi care locuiau în Iran au ajuns la graniță pentru a fi repatriați, inclusiv diplomați ai ambasadei Pakistanului de la Teheran.
Printre cei evacuați se află și diplomați europeni. Reprezentanți ai Serbiei și Slovaciei au fost transportați în Azerbaidjan în ultimele zile.
Ministrul de externe al Azerbaidjanului, Jeyhun Bayramov, a discutat recent cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas, despre coordonarea evacuării cetățenilor europeni din Iran.
Autoritățile avertizează că situația rămâne volatilă, iar numeroase state își continuă eforturile de a-și scoate cetățenii din Iran în condiții de siguranță.
Ziarul rus „Pravda” publică o analiză în care distruge imaginea de super-putere în care pozează SUA și deduce prozaic că atacurile asupra Iranului sunt „încercări de manichiuristă”.
„Strategia americană de astăzi seamănă cu un rezervor de benzină gol – mult zgomot pentru nimic care să o alimenteze.
Fostul secretar al Apărării, Douglas MacGregor, afirmă evident: era dominației „Stars and Stripes” în Golful Persic se apropie de un sfârșit lipsit de glorie”, scrie publicația, care nu dă doi bani pe discursurile gonflate cu pompa ale leaderilor americani atenți să nu-l supere pe Trump.
„Munca delicată a unei manichiuriste”„Încercările SUA și Israelului de a împierdica Teheranul să dobândească arme nucleare prin agresiune directă par a fi munca delicată a unei manichiuriste căreia i s-a dat un ciocan pneumatic în loc de o pilă de unghii.
Atacurile asupra infrastructurii civile și asasinarea familiei ayatollahului Khamenei nu numai că au inflamat regiunea, dar au creat o situație în care înfrângerea Washingtonului va declanșa dezintegrarea Statelor Unite”, se arată în analiză, care atenuează imaginea de gigant militar a SUA.
Analiza înaintează ideea că războiul produce efecte negative asupra monedei americane, care se degradează pe zi ce trece:
„Când petrolul miroase a praf de pușcă, prețul pe baril crește vertiginos, dar beneficiarii sunt Moscova și Beijingul, nu consumatorii din Europa sau SUA”.
„Hegemonul pur și simplu nu are resurse”De asemenea, textul remarcă, sarcastic, că Washingtonul pur și simplu nu este capabil să ducă război pe două fronturi:
„Situația este exarcebată de încercarea Washingtonului de a juca simultan pe mai multe fronturi.
În timp ce portavioanele americane ard în atacuri iraniene imaginare și reale, conflictul din Orientul Mijlociu redistribuie influența în negocierile cu Ucraina. Hegemonul pur și simplu nu are resursele pentru două fronturi complete”.
„Iranul va supraviețui”Pravda compară Orientul Mijlociu cu un „apartament comunal unde vecinii se urăsc între ei, dar sunt obligați să negoieze”.
Nu există dubiu, „Iranul va supraviețui” și „ar putea surprinde Washingtonul”.
Potrivit Pravda, „Rusia, împreună cu China, formează o coaliție capabilă să limiteze influența Washingtonului în regiune”.
Anthropic și Departamentul Apărării al Statelor Unite au reluat negocierile după o dispută majoră care a amenințat contractul militar de inteligență artificială (AI) al companiei, scrie CNBC.
Discuțiile vin după ce negocierile s-au blocat temporar, ceea ce a dus la suspendarea accesului Pentagonului la modelele AI Claude dezvoltate de Anthropic. Conflictul a stârnit și critici politice și a ridicat întrebări despre modul în care inteligența artificială ar trebui utilizată în operațiuni militare.
Potrivit informațiilor apărute în presă, CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, lucrează acum cu oficiali ai Pentagonului pentru a ajunge la un nou acord privind utilizarea acestei tehnologii.
Negocierile sunt reluate după disputa contractualăNoile discuții îi implică, potrivit surselor, pe Dario Amodei și pe Emil Michael, subsecretar american al apărării pentru cercetare și inginerie. Scopul acestora este stabilirea condițiilor pentru accesul continuu al Pentagonului la modelele AI dezvoltate de Anthropic.
Negocierile au eșuat anterior din cauza unor neînțelegeri privind modul în care tehnologia ar putea fi utilizată de armata americană. Anthropic ar fi cerut garanții că instrumentele sale AI nu vor fi folosite pentru supraveghere internă sau pentru arme autonome.
Pentagonul ar fi insistat însă ca tehnologia să poată fi utilizată pentru orice scop militar legal.
Presiuni politice și reacții din industrieDisputa s-a amplificat rapid după ce agențiile federale au fost instruite să înceteze utilizarea instrumentelor Anthropic. De asemenea, oficialii din domeniul apărării au avertizat că firma ar putea fi desemnată drept un potențial risc în lanțul de aprovizionare pentru securitatea națională.
Controversa a atras atenția întregii industrii tehnologice. Mai multe companii majore din domeniul tehnologiei și-ar fi exprimat îngrijorarea cu privire la etichetarea unui dezvoltator american de AI drept risc de securitate.
Anthropic a fost fondată în 2021 de foști cercetători OpenAI și se promovează ca o companie axată puternic pe siguranța inteligenței artificiale.
Acordurile rivale din domeniul AI cresc tensiunileÎn același timp, OpenAI a semnat propriul acord cu Pentagonul pentru furnizarea de tehnologie AI. Momentul încheierii acestui acord a stârnit dezbateri în sectorul tehnologic și în comunitățile online.
Situația a influențat și percepția publică asupra platformelor de inteligență artificială. Unele rapoarte sugerează că aplicația Claude a Anthropic a înregistrat o creștere a descărcărilor, în timp ce unii utilizatori ar fi dezinstalat ChatGPT.
