„În perioada 05 octombrie 2026 – 09 octombrie 2026, la nivelul Ministerului Energiei, s-au înregistrat plăți și sume autorizate în valoare cumulată de peste 14 mil. euro. În acest interval, au fost efectuate plăți în valoare de 1,50 mil. euro și a fost autorizată 1 cerere de transfer, cu o valoare totală de 13,64 mil. euro”, transmite Ministerul Energiei, în comunicatul publicat.
Potrivit ministerului, în acest an au fost realizate plăți din PNRR de peste 371 de milioane de euro, iar totalul plăților realizat încă de la începutul programului este de peste 587 de milioane de euro.
De asemenea, în curs de procesare se mai află și un total de 7 cereri de transfer în valoare de aproximativ 50,80 de milioane de euro.
Ministerul Energiei publică periodic situația plăților din PNRR. Acești bani sunt solicitați de beneficiari și se acordă proiectelor energetice realizate de autoritățile locale, sau persoanelor fizice care aplică pentru programe de finanțare deschise de Ministerul Energiei.
La locul incidentului au fost mobilizate două autospeciale de stingere, un echipaj de prim ajutor și echipaje de descarcerare din cadrul pompierilor doljeni.
La sosirea salvatorilor, bărbatul era decedat, potrivit ISU Dolj.
Având în vedere dificultatea operațiunilor de extragere, a fost mobilizat și containerul Multirisc din cadrul Detașamentului 2 de Pompieri Craiova.
Intervenția este în desfășurare.
Alonzo Lunsford, fost sergent care a supraviețuit atacului armat comis în 2009 de fostul psihiatru militar Nidal Hasan, consideră că execuția atacatorului este benefică, considerând că alte metode de execuție ar fi prea blânde în raport cu faptele comise.
„Metoda este adecvată, deoarece alte metode, precum injecția letală, i-ar face o favoare”, a transmis Lunsford, potrivit BBC.
„Nu prea am nicio urmă de compasiune pentru el în ceea ce privește alegerea între plutonul de execuție și injecția letală, spânzurare sau camera de gazare, întrucât el nu a dat dovadă de o astfel de compasiune atunci când a comis fapta, pe 5 noiembrie”, a mai spus militarul.
„Nu este ceva ce ar trebui urmărit”Fostul militar a precizat însă că nu este de acord cu transmiterea integrală și necenzurată a execuției pentru publicul larg, susținând că ar trebui să fie un eveniment cu circuit închis.
„Nu este ceva ce ar trebui urmărit în scopuri de divertisment. Personal, nu sunt de acord cu prezentarea întregului eveniment fără cenzură pentru publicul larg, dar nu e vorba despre convingerile mele personale”, a mai declarat sergentul.
Val de reacții politice la WashingtonPosibilitatea transmiterii execuției în direct a stârnit controverse în Statele Unite. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a susținut că publicul ar trebui să poată vedea consecințele unor astfel de crime.
În schimb, senatorul democrat Chris Murphy a calificat ideea drept dezgustătoare, iar senatorul republican Thom Tillis a afirmat că execuțiile publice sunt practici asociate dictatorilor autoritari.
Atacul din 2009Nidal Hasan, psihiatru militar care activa în Virginia, a deschis focul la 5 noiembrie 2009 într-o clădire medicală aglomerată de la baza Fort Hood, în Texas.
Soldații aflați acolo așteptau consultații și vaccinuri. Atacul s-a soldat cu 13 morți și a devenit unul dintre cele mai grave atacuri comise într-o bază militară americană pe timp de pace.
Hasan a recunoscut în instanță că el a fost autorul atacului.
În timpul procesului militar din 2013, a afirmat că a acționat pentru a-i proteja pe musulmani și pe talibanii din Afganistan.
Mihail Zvinciuk, fost oficial al Ministerului rus al Apărării, a fost reținut împreună cu soția sa și alți trei cetățeni ruși în stațiunea Risan, de pe coasta Mării Adriatice, sub acuzația de răspândire a „influenței ruse”, a relatat publicația Pobjeda, citată de Reuters.
Rybar, unul dintre cele mai populare bloguri despre războiul Rusiei în Ucraina, cu peste 1,5 milioane de abonați, a publicat un mesaj în care susține că Zvinciuk și celelalte persoane se aflau legal în Muntenegru și intenționau să filmeze la o mănăstire din țară.
„Întrucât nu au existat încălcări ale legislației locale, ne așteptăm ca toate persoanele reținute să fie eliberate”, a transmis Rybar.
Ambasada Rusiei la Podgorica a anunțat că a solicitat clarificări privind motivele arestărilor.
Premierul Muntenegrului avertizează asupra tentativelor de destabilizarePremierul Muntenegrului, Milojko Spajić, a confirmat pe platforma X reținerea lui Zvinciuk și a declarat că operațiunea a avut loc după avertismente potrivit cărora țara s-ar putea confrunta cu tentative de destabilizare și acțiuni de război hibrid.
„Există indicii serioase care impun examinarea atentă a fiecărei piste și analizarea fiecărei legături într-un context mai larg”, a scris acesta.
„Mesajul transmis după operațiunea reușită de astăzi, în cadrul căreia a fost reținut șeful rețelei de informații Rybar, este clar … Muntenegru își protejează interesele și nimeni nu ne va pune în pericol viitorul european”, a adăugat premierul.
Relațiile tensionate dintre Muntenegru și RusiaMuntenegru are de mult timp relații tensionate cu Moscova. În 2016, autoritățile muntenegrene au acuzat Rusia că a pus la cale, împreună cu un grup de ultranaționaliști sârbi, o lovitură de stat, acuzație respinsă de Kremlin.
Relațiile s-au deteriorat și mai mult după aderarea micii republici de la Marea Adriatică la NATO, în 2017.
Muntenegru, țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, a aplicat în 2022 sancțiuni împotriva Rusiei din cauza războiului din Ucraina, a interzis instituțiile media de stat rusești și a expulzat diplomați ruși pentru spionaj.
Ca răspuns la aceste măsuri, Moscova a inclus Muntenegru pe lista țărilor considerate „neprietenoase”.
Medvedev amenință cu reținerea cetățenilor europeni și americaniDupă arestările de vineri, Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat că Moscova ar putea recurge la reținerea unor cetățeni europeni și americani, pentru a-i folosi în schimburi de prizonieri și a obține eliberarea rușilor aflați în detenție în Europa.
„Este o greșeală, desigur, ca cetățenii noștri să călătorească prin țările europene. Chiar dacă au intenții bune și obiective importante. Potențial, toți (și subliniez – toți) rușii sunt vânați”, a scris Medvedev pe Telegram.
Constatările din sondajul privind finanțele consumatorilor realizat de Rezerva Federală subliniază modul în care câștigurile robuste ale pieței bursiere au îmbogățit și mai mult familiile americane mai bogate, potrivit AP. Averea netă medie a celei mai bogate zecimi dintre familiile americane a crescut cu 31%, ajungând la 3,6 milioane de dolari, între 2022 și 2025, conform sondajului. Media este punctul de mijloc dintre cele mai bogate și cele mai sărace familii.
Per total, sondajul a constatat creșteri generale ale veniturilor, chiar și după ajustarea în funcție de inflație, ceea ce a redus ușor inegalitatea veniturilor. Cu toate acestea, proporția americanilor care se confruntă cu plăți mari ale datoriilor și care rămân în urmă cu plata acestora a crescut, un semn al impactului pe care inflația accentuată l-a avut asupra americanilor cu venituri mici.
BC Dubai, adversara de duminică a U-BT Cluj-Napoca, a început sezonul în Euroligă cu victorii în fața unor adversari de calibru, Real Madrid, scor 78-77, și FC Barcelona, scor 94-87. Ulterior, formația pregătită de Xavi Pascual a pierdut cu Fenerbahce și Steaua Roșie Belgrad.
BC Dubai a debutat, așa cum era de așteptat, cu o victorie și în prima rundă a Ligii Adriatice, 85-70 pe terenul celor de la Perspektiva Ilirija.
Echipa din Emiratele Arabe Unite și-a întărit lotul în această vară cu jucători precum Elie Okobo, Jaron Blossomgame și Tornike Shengelia.
BC Dubai a câștigat sezonul trecut Liga Adriatică, după ce a învins Partizan Belgrad în finală.
Clujenii au întâlnit de două ori BC Dubai în sezonul precedent. Au pierdut cu 81-77 în deplasare și cu 110-93 pe teren propriu.
„Ne dorim să ne luptăm și să ne jucăm șansa pentru a reuși să câștigăm meciul”, a declarat antrenorul Mihai Silvășan, care a precizat că lotul va fi același ca la partida cu Veneția. Dušan Beslać rămâne indisponibil din cauza unei accidentări.
U-BT va evolua în echipament roz, în cadrul campaniei #CuMamaLaMamo, dedicată conștientizării luptei împotriva cancerului la sân. Echipamentele vor fi scoase la licitație la finalul lunii, în scop caritabil.
Partida din etapa a treia a Ligii Adriatice este programată duminică, 11 octombrie, de la ora 13.00, și va fi transmisă în direct de Prima Sport.
Oficialul european a avertizat că recentele evoluții din domeniul drepturilor omului și al democrației accentuează divergențele dintre Ankara și Bruxelles.
Turcia are statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană din 1999, însă negocierile de aderare sunt înghețate de mai mulți ani. Printre principalele obstacole se numără situația drepturilor omului, regresul democratic și respectarea statului de drept.
Turcia se îndepărtează de UE din cauza restricțiilor asupra presei și comunității LGBTQ+Declarațiile comisarului european au venit după ce, săptămâna trecută, o instanță din Turcia a dispus blocarea accesului la site-ul și conturile de pe rețelele sociale ale publicației independente T24. Autoritățile au susținut că publicația a distribuit, în ultimul an, 118 materiale care ar constitui „propagandă LGBTQ”.
Decizia a fost luată în cadrul anchetei „Familia mea este în siguranță”, care face parte dintr-o campanie mai amplă împotriva comunității LGBTQ+. Guvernul turc afirmă că măsurile urmăresc protejarea copiilor și a valorilor familiei, însă acestea au fost criticate de organizațiile pentru drepturile omului și de instituțiile europene.
Prezentă în provincia Edirne, din nord-vestul Turciei, la inaugurarea unui proiect feroviar finanțat de Uniunea Europeană, Marta Kos a declarat că recentele evoluții privind libertatea presei, drepturile persoanelor LGBTQ+ și democrația locală îndepărtează Ankara de obiectivul aderării.
Comisarul a precizat că raportul anual al UE privind extinderea, așteptat pe 28 octombrie, va reflecta preocupările serioase ale Bruxelles-ului în aceste domenii. Ea a adăugat că va prezenta public și clar situația constatată.
Guvernul turc nu a oferit imediat un răspuns la declarațiile oficialului european.
Turcia și UE caută noi forme de cooperare, în ciuda blocajului aderăriiÎn pofida lipsei progreselor în procesul de aderare, Turcia încearcă să aprofundeze relațiile cu Uniunea Europeană. Ankara a solicitat în repetate rânduri actualizarea uniunii vamale cu blocul comunitar și și-a exprimat interesul pentru participarea la mai multe programe europene.
Printre acestea se numără SAFE (Acțiunea de securitate pentru Europa), un instrument destinat sprijinirii investițiilor în domeniul apărării, precum și SEPA (Zona Unică de Plăți în Euro), care facilitează transferurile bancare în euro. Turcia dorește, de asemenea, să participe la inițiativele asociate regulilor „Fabricat în Europa”, menite să stimuleze producția internă.
Marta Kos a subliniat că războaiele și tensiunile din regiune, în special extinderea efectelor conflictului dintre Rusia și Ucraina în zona Mării Negre, sporesc importanța cooperării cu Turcia.
Potrivit comisarului european, relevanța strategică a Turciei este în prezent semnificativ mai mare decât în urmă cu patru sau cinci ani.
Bruxelles-ul și Ankara desfășoară în prezent discuții pe două direcții principale. Prima vizează o actualizare limitată a uniunii vamale, care ar necesita alinierea legislației turcești la normele europene. A doua privește achizițiile publice, un domeniu important pentru ambiția Turciei de a participa la inițiativele „Fabricat în Europa”.
Astfel, deși cooperarea economică și strategică rămâne importantă pentru ambele părți, criticile privind drepturile omului, libertatea presei și standardele democratice continuă să reprezinte obstacole majore în calea aderării Turciei la Uniunea Europeană.
Anunțul a venit după ce comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a încheiat două zile de negocieri la Beijing, care au reprezentat punctul culminant al unor eforturi desfășurate timp de mai multe luni pentru reducerea deficitului comercial al UE cu China, de aproximativ un miliard de euro pe zi, potrivit Politico.
„În urma unor consultări intense, ambele părți au ajuns la o înțelegere privind comerțul cu vehicule hibride, într-un mod compatibil cu normele Organizației Mondiale a Comerțului”, se arată în comunicatul autorităților chineze.
Automobilele au devenit principalul subiect al discuțiilor înaintea vizitei lui Šefčovič, care a încercat să obțină un acord pentru a evita necesitatea adoptării unor măsuri de protecție a pieței europene.
Exporturile de automobile chinezești au crescut constant, iar în august, unul din opt automobile vândute în Uniunea Europeană provenea din China, în principal datorită creșterii puternice a vânzărilor de vehicule hibride. În același timp, industria auto europeană, concentrată în special în Germania, traversează o perioadă dificilă, producători precum Volkswagen și Mercedes-Benz anunțând concedieri și închiderea unor fabrici.
Liderii Uniunii Europene vor analiza rezultatele negocierilor comerciale în cadrul reuniunii de joia viitoare, care va avea loc la Bruxelles.
La nivelul Uniunii Europene, rezidenții au efectuat 1,2 miliarde de călătorii în scop personal sau profesional în 2025, în creștere cu 1,4% față de anul precedent, echivalentul a 17 milioane de deplasări suplimentare, potrivit Eurostat.
Din total, 848 de milioane au fost călătorii interne, reprezentând 70%, în timp ce 264 de milioane au avut ca destinație o altă țară din Uniune, adică 22%. În total, 92% dintre călătoriile rezidenților UE au avut loc în interiorul Uniunii Europene.
România a înregistrat cea mai mare pondere a călătoriilor turistice interne din Uniunea Europeană în 2025, cu 89%.
Spania s-a situat pe locul al doilea, cu 87%, urmată de Grecia, Franța și Portugalia, fiecare cu 85%.
La polul opus României s-a aflat Luxemburgul, unde numai 5% dintre călătorii au avut o destinație internă. Belgia a înregistrat o pondere de 29%, iar Malta, de 32%.
Deși călătoriile interne au fost mai numeroase, cheltuielile totale pentru deplasările în străinătate au fost mai mari. În 2025, rezidenții UE au cheltuit 379,4 miliarde de euro pentru călătoriile externe, comparativ cu 266,2 miliarde de euro pentru cele interne.
Pentru călătoriile interne, cazarea a reprezentat 34% din cheltuieli, respectiv 90,3 miliarde de euro, iar transportul a reprezentat 21%, echivalentul a 56 de miliarde de euro, mai arată statisticile Eurostat.
