„Sprijinim financiar viața culturală a comunităților locale, acele instituții publice de spectacole, cum ar fi teatrele, operele, filarmonicile, teatrele de păpuși și centrele culturale, din subordinea autorităților publice locale și județene, care nu beneficiază de finanțare de la Guvern prin Ministerul Culturii”, a precizat ministrul Cseke Attila.
Suma reprezintă 2% din impozitul pe venit încasat în perioada iunie-august 2025, pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole din subordinea unităților administrativ-teritoriale solicitante din județele: Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea și Vrancea.
Repartizarea fondurilor a fost făcut conform solicitărilor transmise către Ministerul Dezvoltării, până la termenul legal, de către unitățile administrativ-teritoriale în subordinea cărora funcționează instituții publice de spectacole.
Cseke Attila a precizat că aceasta este a doua tranșă de sprijin financiar acordată de Guvern, prin Ministerul Dezvoltării, în acest an, după cele 231 de milioane de lei virate în iulie instituțiilor culturale.
Articolul Ministerul Dezvoltării acordă sprijin financiar pentru 74 de instituții publice de spectacole apare prima dată în Mediafax.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că apărarea aeriană a Rusiei este responsabilă pentru doborârea unui avion de linie azer în decembrie, soldată cu 38 de morți, potrivit AP. Este prima sa recunoaștere a responsabilității ruse pentru incidentul aviatic.
Putin a făcut declarația în timpul unei întâlniri cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, în capitala Tadjikistanului, Dușanbe, unde ambii participă la un summit al fostelor națiuni sovietice.
Avionul de pasageri al Azerbaijan Airlines s-a prăbușit pe 25 decembrie 2024, în timp ce zbura de la Baku spre Groznâi, capitala regională a republicii ruse Cecenia.
Autoritățile azere au declarat că avionul a fost lovit accidental de focurile trase de apărarea aeriană a rușilor. Ulterior, pilotul a încercat să aterizeze în vestul Kazahstanului, dar avionul s-a prăbușit, ucigând 38 din cele 67 de persoane aflate la bord.
Atunci, Vladimir Putin a prezentat scuze președintelui Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, pentru ceea ce a numit un „incident tragic”, dar nu a recunoscut și responsabilitatea rușilor. În replică, Aliyev a criticat Moscova pentru încercarea de a „mușamaliza” incidentul.
Articolul Putin recunoaște că rușii sunt de vină pentru prăbușirea avionului azer de pasageri apare prima dată în Mediafax.
Înscrierile pentru ediția din acest an au fost deschise astăzi, pe platforma libris.ro/carteteca.
Până în prezent, proiectul a reunit 1.665 de școli înscrise, dintre care 287 au fost premiate, însumând peste 1,1 milioane de lei investiți în dotarea bibliotecilor școlare și peste 35.000 de volume donate.
Lansat în 2019 și derulat anual fără întrerupere, CarteTeca rămâne unul dintre cele mai consistente programe private dedicate educației prin lectură. Inițiativa își propune să reducă decalajele dintre școlile din mediul urban și rural, oferind elevilor acces la resurse educaționale actuale.
Prin aceste ediții succesive, CarteTeca a ajuns la zeci de mii de elevi din întreaga țară, transformând biblioteca școlii într-un spațiu mai accesibil, modern și relevant pentru noile generații.
Citeşte comunicatul integral AICI
Articolul CarteTeca 2025: 250.000 lei pentru 50 de biblioteci școlare. Libris și Salvați Copiii România dau startul înscrierilor pentru cea de-a 7-a ediție apare prima dată în Mediafax.
Responsabilii CNAIR ar fi luat decizia de a executa scrisoarea de garanție, arată surse exclusive pentru Mediafax, după mai multe probleme în relația cu antreprenorul italian.
Cele două părți au ajuns și în instanță, iar CNAIR a anunțat, în a doua parte a lunii iunie, că a obținut o decizie definitivă și executorie la Curtea de Apel București în procesul împotriva antreprenorului WeBuild, în legătură cu întârzierile majore în finalizarea Podului de la Brăila.
„Instanța a confirmat obligativitatea achitării unor penalități în valoare de peste 80 de milioane de lei (aproximativ 16 milioane de euro), corespunzătoare celor peste 800 de zile de întârziere”, arăta CNAIR.
Contactat de redacție, pentru a confirma decizia de executare a scrisorii de garanție aferentă proiectului, directorul general al CNAIR, Cristian Pistol a transmis că nu comentează. Și Francesco Bernabe, directorul Webuild România, a fost sunat pentru informații oficiale, dar n-a putut oferi detalii întrucât s-ar fi aflat într-o ședință.
Al doilea cel mai lung pod suspendat din Europa continentalăPodul suspendat de peste Dunăre, între Brăila și Galați, este deschis traficului pe de 6 iulie 2023. Cu o lungime totală de 1.975 de metri, construcția este cel mai lung pod suspendat din România și al doilea cel mai lung pod suspendat din Europa continentală.
Podul leagă cele două maluri ale Dunării în zona Tulcea – Brăila, reducând timpul necesar pentru traversarea fluviului pentru cele aproximativ 7.000 de autovehicule pe zi, care, în trecut, aveau ca singură opțiune de a călători cu bacul. Astfel, timpul de traversare poate fi redus de la cel puțin 45 de minute la doar două minute.
Podul de la Brăila în cifreCNAIR şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a convenit, în 27 mai 2019, încheierea Contractului de Finanţare nr. 36 pentru proiectul „Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila” în vederea acordării finanțării nerambursabile, alocată prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020.
Lucrările la acest obiectiv au început în primăvara anului 2019. Contractul a fost semnat în 19 ianuarie 2018, cu o perioadă de proiectare de 12 luni și 36 de execuție. Podul de la Brăila trebuia finalizat în 2022.
În cadrul Masterplanului General de Transport, podul figurează ca parte a drumului expres Buzău – Brăila – Tulcea – Constanța, drum planificat a se realiza în perioada 2020–2030 și care va conecta nordul Munteniei și sudul Moldovei de nordul Dobrogei de Nord unde se află Delta Dunării.
Construcția este cuprinsă în Masterplanul General de Transport și face parte din Drumul Expres Buzău-Brăila-Tulcea-Constanța.
Antreprenorul lucrării „Pod Suspendat peste Dunăre” este Asocierea Webuild SPA – IHI Infrastructure Systems CO LTD, valoarea contractului fiind de 2,375 miliarde de lei cu TVA.
Articolul CNAIR a executat scrisoarea de garanție a italienilor de la Webuild pentru proiectul podului de la Brăila (SURSE) apare prima dată în Mediafax.
Valentin Vacherot, locul 204 în calsamentul ATP, l-a învis joi în trei seturi pe danezul Rune într-o partidă de trei ore.
Scorul a fost 6-1 6(4)-7(7) 4-6 în favoarea jucătorului din Monaco.
El va juca în semifinală cu câștigătorul partidei dintre belgianul Zizou Bergs și sârbul Novak Djokovic.
Articolul Valentin Vacherot, primul semifinalist al turneului de tenis de la Shanghai apare prima dată în Mediafax.
O anchetă comună realizată de publicația germană Der Spiegel, cotidianul belgian De Tijd, publicația maghiară Direkt36 și alte instituții media a relatat că agenți ai serviciilor secrete maghiare deghizați în diplomați au încercat să se infiltreze în instituțiile UE în perioada în care Olivér Várhelyi (actual comisar european) era ambasadorul Ungariei la UE.
Un agent, care nu a fost identificat de mass-media, a fost staționat la Bruxelles între 2015 și 2017 ca diplomat care lucra în departamentul de politică de coeziune al ambasadei Ungariei, potrivit documentelor analizate de mass-media.
Conform rapoartelor, agentul lucra de fapt pentru serviciul de informații externe al Ungariei, cultivând contacte în cadrul Comisiei Europene și al altor organizații ale UE.
În cadrul conferinței de presă a Comisiei Europene de joi, purtătorul de cuvânt Balazs Ujvari a declarat: „Comisia ia, ca de obicei, foarte în serios astfel de acuzații și rămânem angajați să protejăm funcționarii și rețelele Comisiei de spionajul ilicit”.
Executivul UE „va înființa un grup intern care să examineze aceste acuzații”, a spus Ujvari, adăugând că, din motive de securitate operațională, nu va divulga mai multe informații.
Purtătorul de cuvânt principal al Comisiei, Paula Pinho, a adăugat că președinta Ursula von der Leyen a fost informată cu privire la aceste rapoarte.
Nici reprezentanții lui Várhelyi, nici guvernul maghiar nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii ale POLITICO.
Întâlniri secreteActivitățile de spionaj ar fi mai degrabă în concordanță cu practicile desfășurate de Moscova și Beijing, decât cu cele ale unui stat membru al UE. Acest lucru ar putea alimenta neîncrederea față de Ungaria la Bruxelles.
Presa a relatat că un înalt funcționar de la Bruxelles a declarat că se întâlnea cu agentul la fiecare câteva luni pentru conversații amicale, dar și-a dat seama curând că maghiarul era un spion care căuta „orice fel de bârfe” despre Comisie.
Întâlnirile, care aveau loc de obicei într-un parc din Bruxelles, au dus în cele din urmă la elaborarea de către agentul operativ a unui document care îl oficializa pe funcționarul Comisiei ca „agent secret” al serviciului de informații externe al Ungariei, Információs Hivatal (IH) — chiar dacă acesta continua să lucreze în cadrul Comisiei.
Funcționarul a declarat presei că nu a semnat documentul și că agentul i-a oferit chiar și bani pentru informații, dar el a refuzat. Presa a relatat că surse din domeniul securității au confirmat declarația funcționarului.
La acea vreme, superiorul agentului la ambasadă era ambasadorul Ungariei la UE, Várhelyi, care deține în prezent portofoliul Comisiei pentru sănătate și bunăstarea animalelor.
Articolul Comisia va investiga informațiile potrivit cărora spionii lui Orbán au vizat funcționari UE la Bruxelles apare prima dată în Mediafax.
