Armata americană vrea să cumpere de patru ori mai multe rachete Patriot în 2026, din cauza epuizării stocurilor, provocată de sprijinul acordat Ucrainei și de utilizarea intensivă a acestor rachete în Orientul Mijlociu.
Departamentul Apărării al Statelor Unite a solicitat recent o creștere masivă a achizițiilor de rachete de tip Patriot pentru anul 2026, pentru refacerea stocurilor militare și întărirea capacității de apărare antirachetă. Documentele oficiale ale Armatei SUA arată că noul buget prevede achiziția a 13.773 de rachete PAC-3 MSE, față de cele 3.376 planificate anterior, o creștere de patru ori, estimată la peste 1,3 miliarde de dolari, potrivit Defense One.
„Acum chiar trebuie să luăm în serios capacitatea noastră de muniții. Este un moment de trezire: nu mai e o problemă ignorată, ci una recunoscută oficial”, consideră Tom Karako, expert în apărare antirachetă și director al Proiectului pentru Apărare Antirachetă din cadrul Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale.
Cererea Pentagonului vine în urma atacului iranian asupra bazei aeriene Al Udeid din Qatar, unde două baterii Patriot au interceptat rachetele lansate ca represalii pentru bombardamentele americane asupra unor instalații nucleare iraniene, și reflectă o schimbare de strategie: de la sprijinul punctual acordat aliaților la reconstruirea rezervelor proprii, pregătite pentru un potențial conflict major.
Pentagonul a oprit temporar livrările către Ucraina de teama epuizării stocurilor
În paralel, SUA a relocat două sisteme Patriot din regiunea Indo-Pacific în Orientul Mijlociu, pentru a acoperi nevoile urgente ale Comandamentului Central, una dintre cele unsprezece structuri de comandă combinate ale armatei americane, implicat în operațiuni contra rebelilor Houthi din Yemen. „În Comandamentul Central s-a creat un adevărat vacuum de muniție în ultimele luni”, a explicat expertul american, referindu-se la consumul accelerat din teatrele active de operațiuni.
Presiunile externe au dus inclusiv la o pauză temporară a transferului de muniții către Ucraina, în timp ce Pentagonul reevaluează nivelul propriilor rezerve strategice. Oficialii americani nu au specificat ce tipuri de muniții au fost reținute temporar, însă analiștii cred că Pentagonul încearcă să evite o eventuală lipsă de stocuri, în cazul în care conflictele din Orientul Mijlociu sau Europa de Est se agravează.
SUA accelerează producția de obuze pentru Ucraina„Avem ce ne trebuie, dar vrem întotdeauna mai mult”, a spus purtătorul de cuvânt al Armatei americane, Steven Warren, adăugând că: „Suntem încrezători că putem face față amenințărilor de pe câmpul de luptă.”
Eforturi similare se desfășoară și pentru intensificarea producției de obuze de artilerie de 155 mm, esențiale în sprijinirea Ucrainei. SUA a crescut producția de la 14.500/lună în anul 2022 la aproape 40.000/lună în prezent, cu obiectivul de a atinge 100.000/lună până în toamna acestui an.
Articolul SUA își mărește de patru ori comanda de rachete Patriot, investind peste 1,3 miliarde de dolari apare prima dată în Mediafax.
Anchetatorii din Constanța au documentat activitatea infracțională „Fabrica de moșteniri”. 13 persoane (5 bărbați și 8 femei), două dintre acestea având calitatea de notar public și respectiv de executor judecătoresc, cercetate pentru trafic de persoane, constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, mărturie mincinoasă și spălare a banilor.
Din probe a rezultat că, începând cu vara anului 2015, una dintre persoanele cercetate, de 48 de ani, profitând de vârsta și starea de vulnerabilitate a trei persoanei vătămate, le-ar fi recrutat, transportat și adăpostit în imobile pe care acesta le deținea în localitatea Oltina, menținându-le într-o stare de aservire, în scopul obținerii unor foloase materiale injuste prin însușirea drepturilor bănești cuvenite (pensie și ajutor de deces).
Pe durata exploatării, persoanele vătămate, dintre care una preluată de la o persoană cercetată, ar fi fost lipsite de hrană suficientă și adecvată, de tratament medical corespunzător afecțiunilor de care sufereau, precum și de îngrijirea și igiena necesare unor persoane aflate în imposibilitatea fizică și/sau psihică de a se îngriji singure.
Liderul „fabricii de moșteniri„ identifica persoane vulnerabileÎn 2018, aceeași persoană cercetată, de 48 de ani, ar fi inițiat și constituit împreună cu alte două persoane cercetate (una notar public și cealaltă executor judecătoresc) un grup infracțional organizat la care, ulterior, ar fi aderat, pentru diferite perioade de timp, și alți membri (printre care un alt notar public), în scopul de a dobândi, prin mijloace frauduloase, imobile aparținând unor persoane vulnerabile (vârstnici aflați în stadii avansate de degradare fizică și psihică ) și de a desfășura, ulterior, operațiuni menite să le asigure introducerea acestor bunuri în circuitul civil.
Astfel, în perioada 2018 – iulie 2025, inițiatorul grupării de criminalitate organizată în calitate de lider, acționând fie individual, fie cu sprijinul unor persoane (administratori de condominii sau președinți ai unor asociații de proprietari), ar fi identificat persoane aflate în situații vulnerabile (vârste foarte înaintate și/sau sănătate precară), care dețineau în proprietate garsoniere sau apartamente, situate în municipiul Constanța.
Pentru fiecare caz ar fi fost conceput un circuit complex de operațiuni juridice, preponderent fictive, prin care s-ar fi urmărit și s-ar fi realizat transferul dreptului de proprietate asupra acestor imobile de la persoanele îndreptățite (moștenitori legali) către membri ai grupării de criminalitate organizată.
Notarii ar fi falsificat acte autenticePrin prisma calităților oficiale deținute, trei dintre persoanele cercetate ar fi conferit actelor juridice încheiate aparența de legalitate necesară pentru a le face opozabile atât părților implicate, cât și terților.
Această aparență ar fi îngreunat considerabil demersurile persoanelor interesate de a obține anularea actelor respective în cadrul procedurilor judiciare (în special contestații la executare), inițiate pentru recuperarea imobilelor de care fuseseră deposedate în mod fraudulos.
În scopul obținerii dreptului de proprietate asupra unor imobile, la instigarea liderului, notarii publici care făceau parte din gruparea de criminalitate organizată, fie ar fi falsificat acte autentice (procură specială, contract de împrumut), fie ar fi derulat proceduri de succesiune testamentară, pe baza unor testamente false.
Prin aceste demersuri, s-ar fi urmărit fie obținerea unui drept de creanță fictiv în favoarea unui membru al grupării (cu rol de persoană interpusă) și împotriva proprietarului de drept, care nu avea cunoștință despre existența unei astfel de obligații, fie transferul direct al dreptului de proprietate asupra imobilului către persoana interpusă, prin moștenire, cu nesocotirea existenței succesorilor legali.
Executorul judecătoresc și-ar fi încălcat în mod deliberat obligațiile profesionaleO asemenea situație ar fi fost înregistrată și în cazul uneia dintre victimele traficate de către liderul grupului infracțional organizat, care ar fi fost deposedată de locuința sa, situată în municipiul Constanța.
În situația în care nu se obținea rezultatul dorit, gruparea de criminalitate organizată, prin intermediul unei alte persoane cercetate, executor judecătoresc, demara proceduri de executare silită pe baza unor titluri executorii despre care acesta cunoștea că sunt false (ex.: contracte de împrumut întocmite cu date nereale).
În acest mod, executorul judecătoresc și-ar fi încălcat în mod deliberat obligațiile profesionale, acționând cu rea-credință și contribuind la realizarea scopurilor ilicite ale grupării.
Ulterior, după ce persoanele cercetate deveneau proprietarii imobilelor, inclusiv prin mecanismul unor licitații organizate în cadrul executărilor silite, acestea ar fi fost vândute, unor cumpărători de bună-credință, ori succesiv între membrii grupului, pentru disimularea modului fraudulos de dobândire, conform IGPR.
Una dintre persoanele cercetate, într-o stare avansată de boalăÎn același scop, anumiți membri ai grupării de criminalitate organizată și-ar fi pus la dispoziție conturile bancare în care ar fi fost transferate sumele de bani obținute din vânzarea imobilelor.
În urma perchezițiilor domiciliare făcute marți, au fost descoperite și ridicate înscrisuri, dispozitive de stocare a datelor, precum și alte mijloace de probă.
Cele 13 persoane au fost reținute, două dintre acestea având calitatea de notar public și respectiv de executor judecătoresc.
Joi, a fost sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Constanța cu propunere de arestare preventivă a 16 persoane (3 dintre acestea sustrăgându-se de la urmărirea penală), pentru 30 de zile.
Cu privire la una dintre persoanele cercetate cu funcția de notar public, aflată într-o stare avansată de boală, nu au fost dispuse măsuri preventive, urmând a se cere o expertiză medico-legală.
Articolul „Fabrica de moșteniri” care fura locuințele bătrânilor din Constanța, destructurată: 13 persoane reținute, inclusiv doi notari și un executor apare prima dată în Mediafax.
Costă 13.99 lire, este îmbrăcată într-un top polka albastru cu buline și fustă asortată. Albastrul e culoarea internațională a conștientizării asupra diabetului de tip I.
Este noua Barbie care are diabet, care a fost lansată miercuri și care vine după lansarea modelelor Barbie cu deficiențe de auz, de vedere și Barbie cu Sindrom Down.
Un model unicat a fost realizat special pentru fiica modelului Kate Moss, Lila Moss, care are și ea diabet.
Lila (22 de ani) spune că asta o face să se simtă „ireal”, dar că, în același timp, se simte și foarte mândră că poate reprezenta această comunitate.
Accesoriile roz fac viața mai ușoarăNoua Barbie cu diabet are un monitor roz pentru măsurarea glicemiei și o pompă de insulină, tot roz.
„Primesc zilnic multe mesaje de la oameni care îmi spun că i-am ajutat să fie mai puțin nesiguri sau mai mândri de plasturii pentru diabet, iar faptul că pot reprezenta această comunitate într-un astfel de mod este cu adevărat special și emoționant”, spune Lila.
„Accesoriile păpușii Barbie includ un monitor de glicemie și o pompă de insulină – două dispozitive esențiale care îmi salvează viața și fac viața cu diabet de tip 1 mult mai ușoară și mai practică.”
„Versiunea mea mai tânără ar fi încântată de ținuta cool a păpușii Barbie cu diabet„Pentru că sunt vizibile, aceste dispozitive pot genera uneori nesiguranță, dar cred că este extrem de important să îmbrățișăm această tehnologie, mai ales pentru că viața cu diabet devine astfel mai simplă.”
„Cred că este foarte important să fim deschiși în privința acestor plasturi și dispozitive, să nu le ascundem sau să ne simțim rușinați – mie mi se pare chiar cool să le porți”, a spus Lila
„Sunt sigură că versiunea mea mai tânără ar fi încântată de cât de cool e ținuta păpușii Barbie – rochia frumoasă, brățara aurie, look-ul elegant – dar, mai ales, ar fi mândră că reprezintă o cauză atât de importantă și apropiată de inima mea.”
Articolul După modelele Barbie cu deficiențe de auz, de vedere și Barbie cu Sindrom Down, a fost lansat modelul Barbie cu diabet I apare prima dată în Mediafax.
Întrebat miercuri la Antena 3 CNN ce l-a șocat în primele trei săptămâni petrecute la Ministerul Economiei, Radu Miruță a spus:
„Am găsit, spre exemplu, și e un exemplu complet minor, la ușa ministerului, o mașină destul de scumpă era la încărcat. Într-o priză a ministerului. Și eu am crezut că e o chestie modernă, în care la finalul lunii se scade din salariu proporțional cu cât ai consumat. Nu! Era la încărcat cu firul, pe banii ministerului, adică ai dumneavoastră, ai mie și al altora care plătesc. Și m-a deranjat un pic abordarea asta. Erau unii colegi foarte deranjați că se supără ministrul că se consumă, nu știu, 100 de lei pe oră cu încărcarea unei mașini. Era o normalitate care pentru unii era anormalitate”.
De asemenea, Radu Miruță a spus că a fost șocat, la nivelul companiilor de stat, de „mecanismul prin care se susțin unii pe alții și la final gestionează niște contracte în dezavantajul statului român”.
Întrebat a cui a fost mașina, ministrul Economiei a spus că nu știe: „Ce mă deranjează e că nu era doar mașina aia. (…) Adică sunt multe care făceau treaba asta. Am oprit, nu se va mai întâmpla. Da, e ceva mic. E ceva mic, dar arată cam cum se pune problema”.
Ministrul Economiei promite noi indicatori de preformanță în companiile de statMinistrul Economiei, Radu Miruță, anunță că va schimba indicatorii de performanță ai șefilor companiilor de stat, astfel încât viitoarele evaluări să reflecte real performanța, iar cei care nu îndeplinesc noile criterii vor fi înlocuiți.
De asemenea, el afirmă că este decis să schimbe indicatorii de performanță la care se raportează, în prezent, șefii companiilor de stat din subordinea ministerului pe care-l conduce. Noile criterii vor sta la baza viitoarelor evaluări de care depinde menținerea în funcție.
Șefii companiilor de stat din subordinea Ministerului Economiei și-au stabilit, în baza unei ordonanțe, indicatori de performanță ușor de atins, iar astfel nu au emoții pentru posturile pe care le ocupă. Acest lucru se va schimba, însă, în curând, a anunțat ministrul Economiei Radu Miruță la Antena 3.
„Au fost puși indicatori de performață îndeplinibili foarte ușor și ei spun: ești ministru și nu ai ce să ne faci, pentru că noi avem un contract. Există și pentru cei care și-au betonat contractele o metodă pe care o voi folosi și anume, din partea ministerului le voi introduce noi indicatori de performanță este ceva ce pot să fac”, a declarat Radu Miruță.
Radu Miruță: „Digitalizarea este dușmanul combinațiilor”Ministrul Economiei, Radu Miruță, recunoaște că pe parte de digitalizare nu deține controlul pe care și l-ar dori
„Ministerul pe care-l conduc eu este al Digitalizării dar nu poate gestiona prea mult din ce înseamnă digitalizarea în alte ministere. Ca să producă efecte trebuie să fie de la un capăt la altul”, a declarat Radu Miruță la Antena 3.
Lucrurile s-ar putea îmbunătăți prin introducerea unor sancțiuni.
„Am reușit să introduc în programul de guvernare, și a fost acceptat fac un scor al gradului de digitalizare în fiecare instituție a statului care după aceea să condiționeze o parte din banii pe care instituția îi primește de la bugetul de stat”, a spus ministrul Miruță.
Radu Miruță despre Fabrica de Pulberi: „Suntem forțați să rezolvăm problema asta”„Nu putem ține Armata cu zestarea jos pentru că lucrăm cu ciocanu și cu șurubenița”, spune ministrul Economiei, Radu Miruță. România încearcă să acceseze fondurile din programul UE de reînarmare.
Întrebat, la Antena 3, care este situația la Fabrica de Pulberi, ministrul a răspuns: „România, în momentul de față, nu își poate asigura pulberea pentru toată industria”.
El a precizat că „este o preocupare majoră să schimbăm această situație și sunt niște demersuri făcute”, estimând o „evoluție pozitivă pe termen scurt”.
„Suntem forțați să rezolvăm problema asta. Suntem forțați să absorbim cât mai mult din cei 800 de miliarde de euro la nivel european”, a adăugat Miruță.
Referitor la posibilitatea ca Fabrica de Pulberi să acceseze fondurile europene prin asocieri, ministrul a spus: „Teoretic, da. Practic? Practic, de văzut dacă se va reuși. Sunt discuții în curs”.
El a explicat că „în toată industria de armament de pe raza Uniunii Europene sunt astfel de discuții” pentru că sectorul primește acum „comenzi mult mai mari decât primea până acum”.
Întrebat despre capacitatea României de a accesa programul de reînarmare, ministrul a recunoscut că există o provocare majoră: „Este o provocare cât de repede te miști pentru a putea să produci în perioada în care sunt acești bani pe masă cât mai mult”.
„Nici nu putem spune că ținem Armata Română cu zestarea jos pentru că noi lucrăm cu ciocanu și cu șurubenița și nu putem produce la nivelul de așteptare al lor”, a adăugat ministrul.
Ministrul Economiei: La Mamaia SA sunt 3 angajați și 4 șefiMinistrul Economiei Radu Miruță a dat miercuri un nou exemplu de companii de stat cu puțini angajați și mulți șefi: Mamaia SA. „Mamaia S.A. are 3 angajați și consiliu de administrație de 3 oameni, plus director. 3 angajați! La 3 angajați există 4 șefi”, a spus Miruță la Antena 3 CNN.
El a adăugat că astfel de situații sunt „des întâlnite”. De asemenea, ministrul a vorbit și despre indemnizațiile plătite membrilor în consiliile de administrație.
„Consiliul de administrație, cu 19.950 de lei, și mai sunt și în alt consiliu, în care mai ia 15.500. Adică sunt oameni puși în consiliul de administrație, cărora li s-au mărit de la 2.260 la 15.500, și premiu, au mai fost puși aceiași oameni în alt consiliu de administrație, într-o companie care nu prea are legătură activitatea ei cu cealaltă. Cum te poți tu pricepe la toate? Eu am făcut un doctorat în electronică, dar dacă mă întrebați de altceva, mi-e jenă să mă pronunț pe o chestie foarte specifică. Că n-o știu. Dar să te pricepi și la una și la alta, doar ca să încasezi 30.000 de lei, mie mi se pare cusut cu ață albă”, a adăugat ministrul Economiei.
Întrebat ai cui sunt acești oameni, ministrul a spus: „Nu le-am făcut neapărat traseul, aș putea să cred că sunt ai celor care i-au pus acolo sau ai apropiațiilor lor. Nu știu. Însă companiile știu sigur că sunt ale statului român”.
Miruță: Insolvența este un drum la jumătatea aleii între cimitir și centru pietonal„Insolvența este un drum la jumătatea aleii între cimitir și centru pietonal”, declară miercuri ministrul Economiei, Radu Miruță, după ce a fost întrebat ce va face cu companiile aflate în insolvență.
Întrebat, la Antena 3 CNN, ce va face cu companiile aflate în insolvență și „de ce le mai ține”, Miruță a răspuns: „Insolvența este un drum la jumătatea aleii între cimitir și centru pietonal. Adică o companie a început să aibă o situație financiară proastă, a intrat în insolvență, are un plan de reorganizare și te străduiești o perioadă de timp să vezi dacă o poți redresa, cum a fost situația cu Hidroelectrica, care a fost un exemplu bun”.
„Dacă nu mai are nicio șansă, atunci va intra în faliment. Și da, am cerut o analiză financiară. Unele dintre companiile care sunt în insolvență și nu mai au nicio speranță de viață vor fi băgate în faliment, se va recupera ce se poate din patrimoniu. Nu poți să duci la infinit bolovanul ăsta în spate, când timp de 10-15 ani în permanență au pierderi, din când în când guvernul, pe perioada electorală, vine și șterge pierderile astea din pix și se transpune în buzunarul oamenilor”, explică ministrul.
El adaugă că „propunerea mea, după ce văd o analiză foarte serioasă, va fi ca unele dintre ele să fie închise”.
„De exemplu, la Romaero, lucrurile acolo sunt pe un trend pozitiv. Nu știu dacă își mențin trendul ăsta până la a trece în zona de centrul pietonal, de stat la terasă. Au avut niște contracte noi de mentenanță, m-am uitat pe situația financiară, este în evoluție pozitivă. Sper să-și mențină trendul ăsta până când trec în partea cealaltă”, spune ministrul.
Miruță: Consiliul de Administrație Romarm și-a triplat salariile la 19.950 leiConsiliul de Administrație de la Romarm și-a majorat indemnizația de la 6.500 la 19.950 lei, declară ministrul Economiei, Radu Miruță.
Întrebat, la Antena 3, despre competența lui Laurențiu Nicușor Gorun, numit în martie 2025 administrator al companiei strategice de armament Romarm, ministrul a răspuns că nu știe „mai mult decât ce scrie în presă”. El a precizat că s-a interesat personal de această numire, făcută în timpul mandatului fostului ministru Bogdan Ivan.
Referitor la procedura de selecție, Miruță a declarat că sunt „niște indicii de organizarea selecției destul de sulfuroasă la Romarm”, motiv pentru care „am trimis Corpul de Control al Ministrului cu o misiunea de a verifica aceste lucruri”.
Ministrul a atras atenția și asupra unei majorări spectaculoase a indemnizațiilor: „Ce am văzut, în schimb, este că acest Consiliu de Administrație de la Romarm și-a mărit în mai 2025 indemnizația de la 6.500 la 19.950 lei. Adică și-a triplat-o, mai mult decât triplat-o aproape”.
Întrebat ce măsuri va lua în urma verificărilor, ministrul a spus că „trebuie văzut care e performanța lor și dacă au fost respectate criteriile de a fi numiți în acele poziții”.
El a avertizat că „dacă nu, vom lua măsurile legale” și a precizat că așteaptă să vadă rezultatele controlului.
Miruță: România are cea mai pură resursă de grafit din Europa, dar nu are bani să o exploatezeRomânia deține cea mai valoroasă resursă de grafit din Europa, dar nu găsește 198 de milioane de euro pentru a începe exploatarea, pe fondul unor probleme de hoție, incompetență și lipsă de finanțare, recunoaște ministrul Economiei, Radu Miruță.
România are cea mai valoroasă resursă de grafit din Europa, dar nu găsește 198 milioane euro pentru prima etapă a exploatării.
Întrebat la Antena 3 care este explicația pentru performanțele slabe ale companiilor românești care gestionează resurse importante, ministrul Economiei Radu Miruță a răspuns: „Cred că e un mix între cele trei componente egale: 33% hoție, 33% prostie, 33% incompetență”.
Miruță a confirmat că există oameni în conducerile acestor companii „tocmai pentru a împiedica acea companie să devină performantă”.
Articolul Radu Miruță e șocat de ce a găsit la Ministerul Economiei. Ministrul a făcut o serie de declarații controversate apare prima dată în Mediafax.
În prima jumătate a lui 2025, magazinele online din ecosistemul MerchantPro au generat o creștere de +2% a veniturilor față de aceeași perioadă din 2024. În paralel, numărul de comenzi a scăzut ușor, cu -0,3%. În acest context, valoarea medie a comenzii a crescut cu +2,4%, stabilizându-se în jurul valorii de 55 Euro, semn că focusul comercianților s-a mutat pe optimizarea fiecărei tranzacții, în detrimentul volumului.
Dacă în primul trimestru s-a simțit un ușor avans, cu o creștere de +3,7% a vânzărilor și +0,6% în numărul de comenzi față de aceeași perioadă a anului trecut, al doilea trimestru a marcat o frânare vizibilă: doar +0,8% la nivel de vânzări și o scădere de -1% în volum. Această dinamică arată clar că piața intră într-o fază de maturizare forțată, în care agilitatea operațională, eficiența costurilor și retenția clienților devin priorități majore pentru businessurile online.
Citeşte comunicatul integral la adresa: https://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21099
Articolul MerchantPro Compass H1 2025: comerțul online rezistă sub presiune cu volume stabile, +2% în valoare și comercianți în căutarea eficienței. Poate România ține pasul? Ce ar putea ajuta eCommerce-ul românesc să crească sănătos în a doua jumătate a anului? apare prima dată în Mediafax.
„Mamaia S.A. are 3 angajați și consiliu de administrație de 3 oameni, plus director. 3 angajați! La 3 angajați există 4 șefi”, a spus Miruță la Antena 3 CNN.
El a adăugat că astfel de situații sunt „des întâlnite”.
Ministrul a vorbit și despre indemnizațiile plătite membrilor în consiliile de administrație.
„Consiliul de administrație, cu 19.950 de lei, și mai sunt și în alt consiliu, în care mai ia 15.500. Adică sunt oameni puși în consiliul de administrație, cărora li s-au mărit de la 2.260 la 15.500, și premiu, au mai fost puși aceiași oameni în alt consiliu de administrație, într-o companie care nu prea are legătură activitatea ei cu cealaltă. Cum te poți tu pricepe la toate? Eu am făcut un doctorat în electronică, dar dacă mă întrebați de altceva, mi-e jenă să mă pronunț pe o chestie foarte specifică. Că n-o știu. Dar să te pricepi și la una și la alta, doar ca să încasezi 30.000 de lei, mie mi se pare cusut cu ață albă”, a adăugat ministrul Economiei.
Întrebat ai cui sunt acești oameni, ministrul a spus: „Nu le-am făcut neapărat traseul, aș putea să cred că sunt ai celor care i-au pus acolo sau ai apropiațiilor lor. Nu știu. Însă companiile știu sigur că sunt ale statului român”.
Miruță: Consiliul de Administrație Romarm și-a triplat salariile la 19.950 leiConsiliul de Administrație de la Romarm și-a majorat indemnizația de la 6.500 la 19.950 lei, declară ministrul Economiei, Radu Miruță.
Întrebat, la Antena 3, despre competența lui Laurențiu Nicușor Gorun, numit în martie 2025 administrator al companiei strategice de armament Romarm, ministrul a răspuns că nu știe „mai mult decât ce scrie în presă”. El a precizat că s-a interesat personal de această numire, făcută în timpul mandatului fostului ministru Bogdan Ivan.
Referitor la procedura de selecție, Miruță a declarat că sunt „niște indicii de organizarea selecției destul de sulfuroasă la Romarm”, motiv pentru care „am trimis Corpul de Control al Ministrului cu o misiunea de a verifica aceste lucruri”.
Ministrul a atras atenția și asupra unei majorări spectaculoase a indemnizațiilor: „Ce am văzut, în schimb, este că acest Consiliu de Administrație de la Romarm și-a mărit în mai 2025 indemnizația de la 6.500 la 19.950 lei. Adică și-a triplat-o, mai mult decât triplat-o aproape”.
Întrebat ce măsuri va lua în urma verificărilor, ministrul a spus că „trebuie văzut care e performanța lor și dacă au fost respectate criteriile de a fi numiți în acele poziții”.
El a avertizat că „dacă nu, vom lua măsurile legale” și a precizat că așteaptă să vadă rezultatele controlului.
Articolul Ministrul Economiei: La Mamaia SA sunt 3 angajați și 4 șefi, iar Consiliul de Administrație Romarm și-a triplat salariile apare prima dată în Mediafax.
România are cea mai valoroasă resursă de grafit din Europa, dar nu găsește 198 milioane euro pentru prima etapă a exploatării.
Întrebat la Antena 3 care este explicația pentru performanțele slabe ale companiilor românești care gestionează resurse importante, ministrul Economiei Radu Miruță a răspuns: „Cred că e un mix între cele trei componente egale: 33% hoție, 33% prostie, 33% incompetență”.
Miruță a confirmat că există oameni în conducerile acestor companii „tocmai pentru a împiedica acea companie să devină performantă”.
Referitor la resursele minerale rare, ministrul a explicat că România deține grafit de cea mai mare puritate din Europa, doar Norvegia mai având această resursă, dar „de o calitate mai slabă”.
Întrebat despre importanța acestei resurse, Miruță a subliniat că grafenul, obținut din grafit, „este limita evoluției inteligenței artificiale” și că „toate companiile mari din lume au o singură constrângere: hardware-ul care limitează aceste lucruri”.
Când a fost întrebat despre anunțul guvernamental din martie 2025 privind finanțarea exploatării grafitului, ministrul a recunoscut că „a fost un anunț neadevărat”. El a explicat că România a depus două proiecte la Comisia Europeană: „Unul a fost respins, unul a fost aprobat, dar aprobarea a presupus introducerea în categoria de proiecte strategice”, fără a se asigura finanțarea.
Referitor la costurile proiectului, ministrul a precizat că „198 milioane de euro era contravaloarea primei etape”.
Întrebat dacă România nu poate găsi această sumă pentru ceva ce poate aduce venituri de miliarde, Miruță a răspuns: „În momentul de față e o constrângere bugetară pentru că suntem în situația în care ne uităm cum strângem cei 35 de miliarde pentru a nu ne bloca țara”.
Întrebat despre perspectivele exploatării, ministrul a spus că va încerca „să văd dacă nu cumva se acceptă la nivel de Comisie Europeană o finanțare cu dedicație, pentru că toată Uniunea Europeană are nevoie”. El a mai adăugat că se gândește și la „un parteneriat al statului român cu cineva pentru a putea totuși să scoatem la mezat această resursă”.
Articolul Miruță: România are cea mai pură resursă de grafit din Europa, dar nu are bani să o exploateze apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Economiei, Radu Miruță, este decis să schimbe indicatorii de performanță la care se raportează, în prezent, șefii companiilor de stat din subordinea ministerului pe care-l conduce. Noile criterii vor sta la baza viitoarelor evaluări de care depinde menținerea în funcție.
Șefii companiilor de stat din subordinea Ministerului Economiei și-au stabilit, în baza unei ordonanțe, indicatori de performanță ușor de atins, iar astfel nu au emoții pentru posturile pe care le ocupă. Acest lucru se va schimba, însă, în curând, a anunțat ministrul Economiei Radu Miruță la Antena 3.
„Au fost puși indicatori de performață îndeplinibili foarte ușor și ei spun: ești ministru și nu ai ce să ne faci, pentru că noi avem un contract. Există și pentru cei care și-au betonat contractele o metodă pe care o voi folosi și anume, din partea ministerului le voi introduce noi indicatori de performanță este ceva ce pot să fac”, a declarat Radu Miruță.
Ministrul Economiei spune că urmează să fie stabiliți noi indicatori de performanță, acceptabili.
„Nu vor fi indicatori în bătaie de joc, ci care să reflecte performanța din acele companii de stat. După ce se introduc acești noi indicatori de performanță, următoarea evaluare, care va fi peste câteva luni, se va face pe noii indicatori și m-aș bucura ca mulți dintre cei care sunt acolo să bifeze. Cei care nu vor bifa, vor pleca”, a mai spus Miruță.
Articolul Ministrul Economiei promite noi indicatori de preformanță în companiile de stat apare prima dată în Mediafax.
O comoară documentară de o valoare inestimabilă a fost redescoperită în Olanda: arhive vechi de câteva secole ale Companiei Olandeze a Indiilor de Est, considerate de UNESCO drept „cea mai completă sursă despre istoria lumii moderne”. Documentele, datând din perioada secolelor XV – XIX, au fost furate în 2015 de la Arhivele Naționale ale Țărilor de Jos, din Haga, și găsite recent într-un pod, într-o cutie uitată.
Descoperirea aparține celebrului detectiv de artă Arthur Brand, cunoscut drept „Indiana Jones al lumii artei”. Acesta a fost contactat de o persoană care a găsit cutia cu manuscrisele, lăsată drept garanție de un prieten al familiei, în timp ce golea podul unei rude. „Am primit fotografiile și nu-mi venea să cred. Era cu adevărat un tezaur extraordinar”, a declarat detectivul, citat de Le Figaro.
Lăsate garanție pentru un împrumutAncheta, desfășurată împreună cu poliția olandeză, a stabilit că principalul suspect, decedat între timp, era un fost angajat al arhivelor, care împrumutase bani și oferise cutia ca garanție, fără s-o mai recupereze.
Printre documente se regăsesc jurnale de bord din secolul al XVII-lea, corespondență diplomatică, acte comerciale și militare, precum și un act din 1602 care atestă prima reuniune a companiei olandeze a Indiilor de Est, în cadrul căreia a fost creat și primul logo corporativ din lume. „Aceste arhive oferă o perspectivă fascinantă asupra evenimentelor mondiale din Europa, India, Indonezia, Africa de Sud și America Latină”, a spus Brand.
Jurnalele unei înfrângeri legendare pe mareComoara include și jurnalele personale ale amiralului Michiel de Ruyter, erou național olandez, care descriu prima sa bătălie navală din 1641 și celebrul raid din 1667 asupra flotei britanice de pe Medway, când flota olandeză a ars și capturat mai multe nave de război, inclusiv nava-amiral. Evenimentul a fost o lovitură majoră pentru reputația navală a Angliei și este și astăzi studiat ca una dintre.
„Descoperire acestor arhive este unul dintre momentele de vârf ale carierei mele. Am recuperat opere de la Picasso și Van Gogh, dar acest caz e cu adevărat istorie vie”, a adăugat detectivul.
Compania care a făcut din Olanda o superputereFondată în 1602, compania a fost un pilon al expansiunii coloniale olandeze în Asia, cu drepturi extinse, de la comerț și diplomație până la război și guvernare, controlând rute comerciale și teritorii-cheie în India, Indonezia, Japonia și alte regiuni. A jucat un rol esențial în transformarea Țărilor de Jos într-o superputere globală în timpul „Secolului de Aur olandez”. Arhivele sale au fost declarate patrimoniu UNESCO. Compania a intrat în declin din cauza corupției și a datoriilor mari, fiind desființată în 1799. Teritoriile și bunurile sale au fost preluate de statul olandez.
Articolul Arhivele furate ale Companiei Olandeze a Indiilor de Est au fost descoperite într-un pod apare prima dată în Mediafax.
„De când lucrăm cu Salrom, am primit presiuni să nu fac ceea ce promit la televizor”, declară miercuri ministrul Economiei, Radu Miruță. El precizează că a primit un telefon în care i s-a sugerat să nu „deranjeze niște obișnuințe în statul român”.
Ministrul a vorbit, la Antena 3 CNN, despre criteriile de performanță pe care le au directorii companiilor de stat.
„Sunt în toate companiile de stat cam aceleași criterii de performanță. În primul rând, nu au criterii de performanță specifice a activități. Au niște criterii de performanță pe niște variabile economice care de la an la an n-au nicio creștere și se consideră că e performant. Venitul profit este aceeași cifră în fiecare an. Faptul că ești pe aceeași cifră, care e proastă, se consideră că ești performant. Mai mult decât atât. Dacă îndeplinești, spre exemplu, în cazul celor de la Salrom, doar 75% din țintele foarte jos asumate se consideră că nu ești demis”, explică Miruță.
El subliniază că „pe verificarea criteriilor de performanță, nu există vreo metodă ca acești oameni să se ducă să învețe management în mediul privat”.
„Convingerea mea este că în această echipă la guvern, cu Nicușor Dan președinte, se dorește cu adevărat eliminarea acestor chestiuni care sunt jignitoare pentru cine lucrează cu adevărat. E o rezistență, o simt și eu de când am început cu Salrom”, declară ministrul. Întrebat ce reprezintă această rezistență, el a răspuns: „presiuni ca cele pe care le spun la televizor, să nu le fac”.
Miruță mărturisește că, în cele trei săptămâni de când este în funcție a primit „un telefon și două discuții directe, în care mi s-a sugerat că nu e bine să mă apuc să deranjez niște obișnuințe în statul român”.
„Nu au ajuns să îmi spună – îți iau gâtul dacă faci asta. Simt lucrurile astea, unele mi se spun direct, unele indirect. Când voi avea o dovadă a acestor lucruri, o voi face și publică și la instituțiile statului”, declară ministrul.
Articolul Miruță: De când lucrăm cu Salrom, am primit presiuni să nu fac ce promit apare prima dată în Mediafax.
