Alexandru Nazare a participat vineri la reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe și a guvernatorilor băncilor naționale din Uniunea Europeană. Pe agenda reuniunii se află subiecte precum competitivitatea economiei europene, mobilizarea capitalului și impactul inteligenței artificiale asupra economiei.
Fondul RoBOOST și sprijinul BIDÎn marja evenimentului, ministrul Nazare s-a întâlnit cu Nadia Calvino, președinta Băncii Europene de Investiții. Cei doi au discutat despre fondul RoBOOST un mecanism prin care capitalul public atrage și mobilizează resurse private și instituționale, inițiativă la care BID ar putea contribui cu 100 de milioane de euro.
„în primele ore ale reuniunii am avut ocazia să mă reîntâlnesc cu Nadia Calviño, președintele Băncii Europene de Investiții, cu care am discutat despre RoBOOST, noul fond de fonduri dedicat companiilor românești. RoBOOST este un mecanism prin care capitalul public poate contribui la atragerea și mobilizarea capitalului privat și instituțional, prin fonduri de private equity și venture capital, pentru finanțarea startup-urilor, IMM-urilor și companiilor românești aflate în diferite etape de creștere. BID – Banca de Investiții şi Dezvoltare a României are în vedere o contribuție de 100 de milioane de euro la acest mecanism”, a transmis Nazare, printr-un mesaj publicat pe Facebook.
Prezența României la masa negocierilor europeneMinistrul a subliniat că participarea activă a României la aceste negocieri la nivel înalt este esențială pentru susținerea intereselor naționale înainte de definitivarea deciziilor comunitare.
„Prezența la masa negocierilor înseamnă să putem pune pe agendă prioritățile României și să contribuim la deciziile care vor modela economia europeană. În perioada următoare avem nevoie de o Românie tot mai prezentă și mai bine conectată la aceste dezbateri”, a mai notat Nazare.
Decretul semnat de Vladimir Putin transferă către L.E.V. Management administrarea participațiilor deținute în mai multe companii rusești asociate grupurilor occidentale. În total, măsura vizează participații și acțiuni în 16 societăți, potrivit informațiilor publicate după apariția documentului.
În cazul Auchan, măsura privește compania rusă controlată până acum prin structurile grupului francez. Retailerul este unul dintre marii jucători occidentali care au continuat să opereze pe piața rusă după invadarea Ucrainei în februarie 2022.
Decretul vizează și entități ale Nestlé. Grupul elvețian are șase fabrici și aproximativ 7.000 de angajați în Rusia, potrivit Reuters. După începutul războiului, Nestlé și-a redus activitatea în țară, a oprit noi investiții și a retras de pe piață o parte dintre produsele sale, între care KitKat și Nesquik.
Nestlé spune că își analizează opțiunileNestlé a reacționat vineri și a anunțat că analizează decretul și opțiunile pe care le are la dispoziție pentru a-și proteja drepturile și continuitatea operațiunilor sale din Rusia.
În cazul fostului Leroy Merlin, decretul include participația deținută de grupul francez Adeo în compania rusă Le Monlid. Adeo anunțase încă din 2023 că transferă controlul operațiunilor Leroy Merlin din Rusia managementului local, iar magazinele au fost ulterior redenumite Lemana Pro.
Auchan și Leroy Merlin fac parte din universul de companii controlate în Franța de familia Mulliez. Spre deosebire de acestea, Decathlon, un alt brand important asociat familiei, și-a suspendat operațiunile în Rusia încă din martie 2022.
O companie rusă puțin cunoscută preia administrareaL.E.V. Management este o companie relativ nouă și puțin cunoscută. Potrivit informațiilor citate de AFP din publicația independentă Novaia Gazeta Europa, societatea a fost înființată la sfârșitul anului 2025 și este condusă de Andrei Kraiushkin, un fost oficial de rang înalt al Ministerului rus de Interne. Documentele financiare citate de publicație indicau că firma nu desfășurase activitate comercială semnificativă până la sfârșitul anului trecut.
Decizia se înscrie într-o serie de intervenții ale Kremlinului asupra companiilor occidentale rămase în Rusia după declanșarea războiului din Ucraina. Moscova a introdus începând din 2023 mecanisme care permit plasarea activelor aparținând unor investitori din state considerate de Rusia „neprietenoase” sub administrare temporară.
Kremlinul susține că astfel de măsuri sunt legate de acțiunile statelor occidentale împotriva Rusiei și de sancțiunile impuse după invadarea Ucrainei. Companiile occidentale și guvernele lor au criticat în repetate rânduri intervențiile asupra activelor private, în contextul deteriorării puternice a relațiilor economice dintre Rusia și Occident.
Erdoğan a făcut anunțul vineri, 18 septembrie, la ceremonia de inaugurare a celei de-a patra piste principale a aeroportului din Istanbul.
Noua pistă are 2.820 de metri lungime și 45 de metri lățime și este prima pistă a Aeroportului Istanbul orientată pe direcția est-vest.
Erdoğan a subliniat că noile investiții urmăresc să reducă timpul petrecut de aeronave la sol și consumul de combustibil și să crească eficiența operațiunilor.
Utilizată pentru decolările spre est„De la operațiunile de aviație generală la timpii de rulare și așteptare, de la siguranța aterizărilor și decolărilor la economiile de combustibil și timp, aceste investiții vor ridica și mai mult standardele de servicii ale aeroportului nostru”, a declarat președintele turc.
Noua pistă va fi utilizată în special pentru decolările către est.
Potrivit ministrului Transporturilor, Abdulkadir Uraloğlu, acest lucru va permite reducerea timpului de rulare pe platformă și a manevrelor efectuate de aeronave după decolare.
Ținta: nouă piste și 200 de milioane de pasageriPlanul prezentat de autoritățile turce merge însă mult dincolo de noua pistă inaugurată vineri.
În etapa următoare sunt prevăzute încă două piste principale și una de rezervă, ceea ce ar duce infrastructura aeroportului la șase piste principale și trei de rezervă.
În paralel, Turcia intenționează să construiască un nou terminal, astfel încât capacitatea aeroportului să ajungă la 200 de milioane de pasageri anual.
„Nu vom rămâne la această pistă”, a declarat Uraloğlu, explicând că obiectivul final este o infrastructură cu nouă piste. Ministrul a susținut că nu cunoaște în prezent un alt aeroport din lume cu nouă piste, menționând că în Statele Unite există unul cu opt.
Aeroportul Istanbul operează în prezent cu trei piste principale și două de rezervă.
Noua pistă est-vest duce numărul total al pistelor la șase.
Investițiile vin în contextul creșterii traficului aerian.
Potrivit autorităților turce, aeroportul a transportat deja peste 475 de milioane de pasageri de la deschidere, iar pentru acest an este estimat un trafic de aproximativ 87 de milioane de pasageri.
Potrivit datelor Eurostat prezentate vineri, autoturismele au reprezentat 65,8% din transportul de pasageri din România, în timp ce transportul cu autocare și autobuze a avut o pondere de 11,3%.
Avionul a reprezentat 19,9% din total, în timp ce trenul a ajuns la doar 3,1%. Astfel, ponderea transportului aerian a fost de peste șase ori mai mare decât cea a transportului feroviar.
Eurostat calculează aceste ponderi în funcție de distanța parcursă de pasageri, exprimată în pasager-kilometri, nu după numărul efectiv de călătorii. Cu alte cuvinte, o călătorie cu avionul pe o distanță mare cântărește mai mult în statistici decât o deplasare scurtă cu trenul.
La nivelul Uniunii Europene, în 2024, autoturismele au avut o pondere de 69,2% din transportul de pasageri. Avionul a reprezentat 15,8%, trenul 7,5%, iar autocarele, autobuzele și troleibuzele 7,3%.
Datele arată astfel o diferență importantă între România și media europeană în ceea ce privește transportul feroviar. În România, trenul a reprezentat doar 3,1% din totalul transportului de pasageri măsurat prin pasager-kilometri, mai puțin de jumătate din ponderea de 7,5% înregistrată la nivelul UE.
În schimb, transportul aerian are în România o pondere de 19,9%, cu peste patru puncte procentuale peste media europeană de 15,8%.
La nivelul UE, transportul feroviar a avut în 2024 cea mai mare pondere în acest indicator din ultimii ani și a depășit pentru prima dată după 2014 transportul cu autocare, autobuze și troleibuze.
„A fost finalizat procesul de evaluare a documentațiilor încărcate de beneficiarii proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, cu rezultate care confirmă atingerea și depășirea țintelor asumate, de peste 100%. Fiecare euro a fost cheltuit în folosul dezvoltării comunităților locale din România”, a transmis ministrul interimar Cseke Attila, potrivit unui comunicat de presă emis de Ministerul Dezvoltării.
Milioane de metri pătrați de clădiri consolidate și renovateMinisterul a anunțat că fondurile din PNRR au fost folosite pentru a construi 115 creșe și 894 de locuințe nZEB+ pentru tineri și specialiști din domeniile sănătății și educației.
De asemenea, au fost renovate energetic și consolidate seismic peste 1.000 de blocuri de locuințe, cu o suprafață totală de aproximativ 3.4 milioane de metri pătrați, dar și 750 de clădiri publice.
În plus, au fost renovate alte peste 1.800 de clădiri publice, cu o suprafață de peste un milion de metri pătrați.
Transport verde și sute de kilometri de piste pentru bicicleteInvestițiile au vizat și tranziția către transportul verde, prin achiziționarea a 1.142 de vehicule nepoluante pentru transportul public și montarea a peste 2.000 de puncte de reîncărcare destinate vehiculelor electrice.
Autoritățile au construit și 644 de kilometri de infrastructură pentru biciclete în localități, dar și alți 236 de kilometri de trasee cicloturistice, în afara localităților.
„Investițiile finanțate prin PNRR înseamnă astăzi mii de proiecte și rezultate concrete în comunitățile din întreaga țară. De la creșe noi și blocuri renovate energetic, la clădiri publice renovate, transport public nepoluant, stații de reîncărcare și infrastructură pentru biciclete, investițiile gestionate de Ministerul Dezvoltării contribuie la modernizarea localităților și la îmbunătățirea serviciilor publice”, a mai transmis Cseke Attila.
Executivul a aprobat, în ședința de joi, amplasamentul suplimentar necesar proiectului „Modernizarea liniei feroviare Caransebeș–Timișoara–Arad”, precum și declanșarea procedurilor de expropriere pentru proprietățile private aflate în această zonă.
Banii pentru despăgubiri vor fi asigurați de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.
Procedurile de expropriere se aplică unor „imobile proprietate privată” situate în 12 localități din județele Caraș-Severin, Timiș și Arad.
Proprietățile se află în Caransebeș, Păltiniș, Constantin Daicoviciu și Sacu, în județul Caraș-Severin, în Găvojdia, Dudeștii Noi, Sânandrei și Orțișoara, în județul Timiș, precum și în Vinga, Șagu, Arad și Vladimirescu, în județul Arad.
4,7 milioane de lei pentru despăgubiriValoarea totală estimată a despăgubirilor pentru proprietățile private aflate pe amplasamentul suplimentar este de 4,7 milioane de lei.
Guvernul a aprobat lista imobilelor private supuse exproprierii, precum și listele proprietăților statului și ale autorităților locale aflate pe amplasamentul suplimentar necesar modernizării căii ferate.
Linie feroviară de 162 de kilometri, modernizată pentru viteze mai mariProiectul de modernizare a liniei feroviare Caransebeș–Timișoara–Arad vizează reabilitarea a aproximativ 162 de kilometri de cale ferată.
Lucrările sunt proiectate pentru a permite trenurilor de călători să circule cu viteze de până la 160 km/h, iar celor de marfă, cu până la 120 km/h.
Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a participat vineri, 18 septembrie, la reuniunea miniștrilor Energiei ai țărilor membre OECD. La Paris, locul unde a avut loc Conferința anuală ministerială OECD, reprezentantul României a prezentat perspectiva României în domeniul energiei.
„Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a participat, la Paris, la Conferința anuală ministerială OECD, co-prezidată de SUA, «Roadmaps to New Nuclear», și la reuniunile dedicate cooperării internaționale în domeniul energiei, unde a prezentat poziția României privind rolul strategic al energiei nucleare pentru securitatea energetică și procesul de decarbonizare”, a transmis Cristian Bușoi, într-o postare pe Facebook.
Ce proiecte sunt pe lista scurtă la ministerul EnergieiSecretarul de stat a discutat la Paris și despre proiectele care se află pe lista scurtă a Ministerului Energiei din România. Acesta a transmis că energia nucleară este unul dintre principalele obiective ale ministerului.
„În sesiunea plenară, a vorbit despre importanța energiei nucleare pentru România, care reprezintă un pilon al securității energetice și contribuie în prezent cu aproximativ 18–20% la producția de energie electrică a țării, precum și despre necesitatea dezvoltării pe termen lung a sectorului nuclear civil, prin proiecte precum retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, construcția Unităților 3 și 4 și dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR). În calitate de speaker în panelul «Financing Nuclear New Build», Cristian Bușoi a abordat tema finanțării noilor proiecte nucleare, subliniind că acestea presupun investiții semnificative și pe termen lung și au nevoie de mecanisme de finanțare predictibile, sprijin guvernamental, participare de capital privat și politici stabile. În acest context, este important ca la nivel european să existe instrumente de finanțare mai concrete și procese mai rapide și mai simple pentru aprobarea ajutorului de stat”, a mai explicat Cristian Bușoi.
România, discuții cu reprezentanții SUA despre energieReprezentanții executivului au avut și discuții cu oficialii SUA. Aceștia au discutat atât despre parteneriatul strategic dintre cele două țări, cât și despre proiectele comune pe care le au, și anume punerea în funcțiune a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, lucrări care au fost începute în urmă cu peste 30 de ani și care nu au mai fost duse la bun sfârșit.
„Delegația României, condusă de secretarul de stat Cristian Bușoi, a avut, de asemenea, o întrevedere bilaterală cu delegația americană condusă de secretarul adjunct pentru Energie al Statelor Unite, James Danly. S-a discutat despre componenta energetică a Parteneriatului Strategic România–SUA, în care energia nucleară reprezintă un pilon important, precum și despre proiectele comune privind Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă și cooperarea în domeniul reactoarelor modulare mici”, a mai transmis secretarul de stat din Ministerul Energiei.
