În orașul Lübben, din landul Brandenburg, criticile la adresa investiției din domeniul apărării s-au intensificat, chiar dacă autoritățile promit sute de locuri de muncă într-o zonă afectată de dificultăți economice, relatează AFP.
Pe străzile orașului a apărut un afiș anti-război, care ilustrează temerile comunității: un soldat ținând în brațe un camarad rănit. Afișul a fost amplasat de inițiativa civică „Our Lübben”, care protestează față de planurile grupului Diehl de a produce componente pentru muniții la această fabrică.
Comunitate divizatăLiderii politici de la Berlin avertizează constant asupra războiului din Ucraina și a riscurilor pe care Rusia le reprezintă pentru statele europene. Totuși, la o întâlnire lunară a grupului civic, referirile la „amenințarea rusă” au fost întâmpinate cu râsete.
„Rusia nu este dușmanul nostru! Rușii au trăit aici ani de zile”, a spus Manuela Noack, o asistentă medicală în vârstă de 62 de ani, făcând trimitere la perioada prezenței sovietice în fosta Germanie de Est.
Inițiativa a strâns aproximativ 1.600 de semnături într-un oraș cu 14.000 de locuitori împotriva fabricii, care ar urma să funcționeze la capacitate maximă în 2027.
Fondatoarea grupului, Nancy Schendlinger, susține că în jur de 80% dintre localnici se opun planului cancelarului Friedrich Merz de a transforma Bundeswehr în cea mai mare armată convențională din Europa.
„Am mai trăit asta”, a declarat Schendlinger pentru AFP, referindu-se la perioada Războiului Rece.
Potrivit acesteia, cursa înarmărilor a dus la „o spirală a militarizării atât în Est, cât și în Vest, iar la final buzunarele noastre erau goale”.
Ea spune că nu își dorește ca fiul ei de 15 ani să ajungă vreodată să poarte o armă.
„Noi, germanii, ar trebui să tăcem”Marko Schmidt, reprezentant al partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) la nivel local, afirmă că nu are obiecții față de producerea de arme „pentru apărarea Germaniei”, dar se opune livrării acestora către Ucraina.
„Rusia nu va ataca niciodată Europa, sau cel puțin nu Germania”, a spus el pentru AFP, adăugând că, în opinia sa, Europa ar fi responsabilă pentru un eventual conflict.
În prezent, fabrica din Lübben este una dintre puținele investiții din industria de apărare din estul Germaniei, unde aproximativ 90% din acest sector este concentrat în vest.
În 2023, compania Rheinmetall a renunțat la un proiect similar în Saxonia, după proteste locale.
Thomas Fischer, fost membru al forțelor aeriene germane, spune că opoziția sa față de reînarmare are legătură cu istoria Germaniei.
„Noi, germanii, ar trebui să tăcem”, a spus el. „Am declanșat două războaie mondiale. Ar trebui să dăm dovadă de reținere”.
Finanțarea proiectul a fost aprobată prin ordin de ministru.
Lucrările vor fi realizate pe o suprafață construită de 12.000 mp, pe un regim de înălțime S+Sth+P (subsol, subsol tehnic și parter).
Valoarea estimată a investiției este de aproape 100 de milioane de lei, iar durata de realizare este de 30 de luni.
Complexul va fi eficientizat energetic, va fi reabilitat sistemul de încălzire și va fi montat un nou sistem de ventilație. Totodată, va fi înlocuită tâmplăria exterioară și vor fi montate corpuri de iluminat cu consum redus, vor fi reabilitate sistemele de filtrare și tratare a apei și se va fora pentru a asigura alimentarea bazinelor cu apă din subteran. De asemenea, se vor introduce tribune cu o capacitate de 70, respectiv 110 persoane.
Proiectul urmează să intre în procedură de licitație publică.
„Reprezentând o moștenire sportivă de peste 50 de ani, modernizarea bazinelor nu va fi doar un câștig pentru sportivii de elită, ci și pentru comunitate. Va fi o investiție în sănătatea publică, în educația tinerilor și în păstrarea tradiției sportive a României”, a declarat Cseke Attila.
După modernizare, complexul va deveni un spațiu deschis, accesibil locuitorilor de toate vârstele, iar organizarea de competiții internaționale va aduce beneficii economice.
Construit în perioada 1968-1971, acest ansamblu, singurul de acest gen din București, este destinat pregătirii sportivilor, unii dintre ei devenind nume sonore ale sportului românesc, însă, în prezent, infrastructura nu mai corespunde standardelor de siguranță și performanță necesare, fiind nefuncțională de ani de zile, transmit reprezentanții ministerului.
Poliția de Frontieră a anunțat că, potrivit informațiilor primite de la omologii ucraineni, la ora 4.10 traversarea podului Maiaki-Udobnoe a fost suspendată, ca urmare a unui nou atac cu drone.
Toate mijloacele de transport care se deplasau spre Odesa au fost redirecționate și se întorc pe teritoriul Republicii Moldova.
„Activitatea punctului de trecere a frontierei <Palanca-Maiaki-Udobnoe> este sistată pe sensul de ieșire din Republica Moldova, iar în PTF <Tudora-Starokazacie> traversarea este permisă doar călătorilor care se deplasează în direcția Belgorod (Ucraina)”, a transmis Poliția de frontieră.
Activitatea pe pod a fost reluată joi seara pe banda neafectată, după ce în după-amiaza aceleiași zile, în urma unui atac aerian lansat pe teritoriul Ucrainei, drone care transportau încărcătură explozivă au lovit podul situat în extravilanul localității Maiaki-Udobnoe (Ucraina).
Podul este amplasat pe traseul Odesa–Reni și asigură traversarea peste râul Nistru.
În urma incidentului, circulația pe pod a fost sistată, iar zona a fost izolată pentru evaluarea situației și prevenirea oricăror riscuri suplimentare.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat aprobarea de către Consiliul European a unui pachet financiar de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, care acoperă perioada 2026-2027, scrie Baha.
El a spus că decizia oferă o „garanție” de stabilitate pentru următorii ani și asigură sprijin continuu din partea Uniunii Europene. Zelenski a subliniat că activele rusești care rămân înghețate în Europa și finanțarea Ucrainei sunt „importante”.
„Acesta este un sprijin semnificativ care ne întărește cu adevărat rezistența”, a scris el.
Planul de finanțare se bazează pe împrumuturi colective prin intermediul Comisiei Europene, utilizând propriul buget comun al blocului comunitar, mai degrabă decât contribuții naționale directe. „Ne-am angajat, am livrat”, a scris Costa într-o postare pe X.
Anunțul a venit după ore întregi de negocieri la Bruxelles, care au urmat săptămânilor de discuții blocate privind posibilitatea utilizării activelor rusești înghețate pentru a sprijini ajutorul financiar.
Anunțul a fost făcut de Kristi Noem, secretar pentru Securitate Internă, care a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Acest individ odios nu ar fi trebuit niciodată să fie admis în țara noastră. La indicațiile președintelui Trump, solicit imediat USCIS (n.r. Serviciile de Cetățenie și Imigrare) să întrerupă programul DV1 (n.r. loteria vizelor) pentru a mă asigura că niciun alt american nu este afectat de acest program dezastruos”.
Neves Valente este suspectat că a atacat Universitatea Brown și a ucis două persoane și rănit alte nouă. Potrivit autorităților, acesta a fost găsit mort joi seară, cauza decesului fiind sinuciderea.
Procurorul federal pentru statul Massachusetts, Leah B. Foley, a declarat că Neves Valente a obținut statutul de rezident permanent legal în anul 2017, prin intermediul programului Loteria vizelor.
Suspendarea programului este de așteptat să genereze contestări legale, întrucât loteria vizelor este prevăzută prin lege federală.
Donald Trump s-a opus în mod constant acestui mecanism, iar anunțul făcut de Kristi Noem este considerat un nou exemplu de folosire a unei tragedii pentru a promova politici restrictive în domeniul imigrației.
Trump a adoptat anterior măsuri drastice, inclusiv restricții asupra imigrației din anumite țări și inițiative de deportare în masă. De asemenea, președintele a contestat dreptul la cetățenie prin naștere, garantat de Constituție.
Claudio Neves Valente, în vârstă de 48 de ani, a fost găsit mort joi seara, din cauza unei răni „prin împușcare autoprovocate”, a declarat Oscar Perez, șeful poliției din Providence. Suspectul este fost student la Universitatea Brown și cetățean portughez, potrivit AP. Se pare că el a acționat singur.
Anchetatorii cred că Valente este responsabil atât pentru atacul armat de la Universitatea Brown, cât și pentru uciderea unui profesor de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts. Profesorul a fost împușcat mortal în casa sa din Brookline, luni. Totuși, autoritățile nu au confirmat în mod oficial dacă există o legătură între cele două atacuri armate.
Bărbatul suspectat de uciderea a doi oameni și de rănirea mai multor persoane la Universitatea Brown a fost găsit mort într-un depozit din New Hampshire. Depozitul a fost închiriat de bărbat.
Anchetă extinsă după atacul de la Universitatea BrownPreședintele Universității Brown, Christina Paxson, a declarat că Valente a fost înscris la Brown din toamna anului 2000 până în primăvara anului 2001. A fost admis la școala postuniversitară pentru a studia fizica începând cu septembrie 2000.
„Nu are nicio legătură actuală cu universitatea”, a spus ea.
Două persoane au fost ucise și nouă au fost rănite în atacul armat de sâmbătă de la Universitatea Brown. Ancheta a evoluat spectaculos joi, când autoritățile au declarat că investighează o legătură între atacul armat de la Brown și un atac de lângă Boston, în care a fost ucis profesorul MIT, Nuno F.G. Loureiro, în vârstă de 47 de ani.
Se pare că Valente și Loureiro au urmat cursurile aceleiași universități din Portugalia, au declarat oficialii.
Donald Trump a declarat joi că nu are nevoie de autorizația Congresului SUA pentru a lansa potențiale atacuri împotriva Venezuelei.
„Nu m-ar deranja să le spun… Nu sunt obligat”, a afirmat președintele SUA când un reporter l-a întrebat dacă intenționează să solicite aprobarea Congresului pentru a lansa atacuri terestre în Venezuela.
În schimb, el s-a declarat îngrijorat de scurgerile de informații.
„Sper doar să nu scurgă informații. Știți, oamenii lasă să se scurgă astfel de informații. Sunt politicieni și unii sunt ca o sită”, a spus Trump, potrivit Le Figaro.
Președintele SUA a amenințat de mai multe ori că va lansa atacuri terestre împotriva Venezuelei pentru a nimici cartelurile de droguri. Statele Unite efectuează atacuri din septembrie împotriva navelor suspectate de trafic de droguri în Caraibe și Pacific. Acestea s-au soldat cu cel puțin 99 de morți. De asemenea, atacurile au ridicat semne de întrebare cu privire la legalitatea acestor operațiuni,.
Trump, fără aprobare de la CongresNumeroși membri ai Congresului, atât democrați, cât și republicani, consideră că președintele nu are autoritatea legală de a efectua astfel de atacuri și că orice intervenție terestră are nevoie de aprobarea Parlamentului. Cu toate acestea, Camera Reprezentanților, cu majoritate republicană, a respins miercuri două proiecte de lege care încercau să ofere un cadru legal pentru atacuri. Măsuri similare au eșuat în Senat.
„Președintele nu a demonstrat că are autoritatea necesară în temeiul dreptului american sau internațional pentru a efectua aceste atacuri. Nimeni nu poate susține în mod credibil că aceste nave, dintre care unele nici măcar nu se îndreptau spre Statele Unite și se aflau la mii de mile de teritoriul american, reprezentau o amenințare iminentă”, a declarat reprezentantul democrat Gregory Meeks în timpul dezbaterii din Cameră.
Doar Congresul poate declara războiAdministrația Trump susține că președintele are dreptate, deoarece aceste atacuri se încadrează în „conflictul armat” pe care l-a lansat împotriva cartelurilor de droguri, pe care le numește „organizații teroriste străine”.
Conform Constituției SUA, deși președintele este comandantul-șef al forțelor armate, doar Congresul are autoritatea de a declara oficial război. În ultimele decenii, președinții americani s-au bazat pe rezoluții ale Congresului pentru a desfășura operațiuni militare în străinătate.
Președintele francez le-a spus reporterilor că „este util” ca europenii să vorbească cu liderul rus Vladimir Putin.
„Cred că noi, europenii și ucrainenii, trebuie să găsim un cadru pentru a angaja o discuție în forma cuvenită”, a spus Emmanuel Macron, potrivit Politico.
Președintele Franței a adăugat că europenii nu ar trebui să permită ca negocierile să fie conduse exclusiv „de intermediari”.
Declarația sa vine în contextul în care discuțiile de pace intermediate de SUA par să evolueze. Acestea au luat avânt după o întâlnire de la Berlin, de săptămâna aceasta, în care s-a vorbit și despre garanțiile de securitate pentru Kiev.
„Va trebui să vorbim cu Vladimir Putin”, a fost concluzia lui Macron.
O noapte furtunoasă la BruxellesLa finalul discuțiilor de la Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat optimistă.
„Am obținut un acord prin care putem satisface nevoile de finanțare ale Ucrainei pentru următorii doi ani. Comisia a propus două soluții; ambele solide din punct de vedere juridic, ambele fezabile din punct de vedere tehnic… statele membre au decis să sprijine împrumuturile UE de pe piețele de capital… vom face acest lucru pe baza unei cooperări consolidate”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
90 de miliarde de euro pentru UcrainaAcordul de la Bruxelles a fost obținut la capătul unor discuții care au ținut 15 ore. Participanții la summit-ul UE au ajuns la un consens privind un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.
„Decizia de a acorda Ucrainei un sprijin de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027 a fost aprobată. Am promis, am realizat”, a scris președintele Consiliului European, António Costa, pe X.
Summit-ul UE de la Bruxelles s-a încheiat după miezul nopții fără un acord privind utilizarea activelor rusești înghețate, a anunțat anterior un oficial UE. Miza discuțiilor a fost uriașă. În statele UE sunt „înghețate” aproximativ 200 miliarde de euro aparținând băncii centrale a Rusiei. Cea mai mare parte se află în Belgia.
Propunerea discutată și respinsă ar fi transformat aceste fonduri, direct sau prin mecanisme de garanție, într-un „împrumut de reparații” pentru Kiev. Varianta a fost analizată deoarece ucrainenii riscă să rămână fără bani începând de la jumătatea lui 2026, conform evaluărilor folosite în timpul negocierilor.
Până la urmă, liderii UE au ales soluția de finanțare temporară pe termen mediu. Ei vor „să acorde un împrumut Ucrainei… pe baza împrumuturilor UE de pe piețele de capital, susținute de marja de manevră a bugetului UE”.
Scandalul uriaș a izbucnit după ce membrii unui consiliu de administrație ales de Trump a aprobat redenumirea centrului de arte din Washington. Cunoscut drept Centrul Kennedy acesta a fost redenumit în Centrul Trump Kennedy, potrivit AP. Aprobarea a avut loc joi, așa cum a anunțat Casa Albă.
Scandal uriaș la WashingtonAnunțul a stârnit furia democraților, dar și comentarii din partea unor istorici. Unii spun că membrii consiliului și-au depășit autoritatea legală. Congresul a numit centrul după președintele John F. Kennedy în 1964, ca urmare a asasinării acestuia. Istoricul Donald A. Ritchie a declarat că doar Congresul poate să modifice numele deoarece decizia inițială a fost luată de instituția menționată. Și liderul democrat al Camerei Reprezentanților, Hakeem Jeffries, a declarat că o schimbare de nume necesită o inițiativă legislativă.
„Doar Congresul poate redenumi Centrul Kennedy”, a spus democratul.
Consiliul nu a așteptat ca dezbaterea publică să se desfășoare și a schimbat rapid numele de pe site-ul web. Roma Daravi, purtătorul de cuvânt al centrului, a declarat că membrii consiliului instituției au votat în unanimitate pentru noul nume: Centrul Memorial Donald J. Trump și John F. Kennedy pentru Arte
Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a confirmat informația pe rețelele de socializare, menționând „munca incredibilă” pe care a depus-o Trump la centru de la revenirea în funcție în luna ianuarie. În schimb, Donald Trump a spus că este onorat de decizia consiliului.
Președintele s-a referit și în trecut la „Centrul Trump Kennedy”. La începutul lunii decembrie, el a vorbit despre un „mare eveniment” care va avea loc la „Centrul Trump Kennedy”. În râsetele celor din sală, Trump a părut că regretă greșeala. „Scuzați-mă, la Centrul Kennedy”, a spus el. „Marele eveniment” a fost tragerea la sorți a Cupei Mondiale de fotbal 2026, la care a participat și Trump.
Membrii familiei Kennedy nu sunt de acordVotul consiliului de administrație nu a fost pe placul unora dintre membrii familiei Kennedy. Maria Shriver, o nepoată a lui John F. Kennedy, a declarat că este „de neînțeles” faptul că Trump vrea să-și adauge numele la memorialul dedicat unchiului ei.
De asemenea, rudele lui Kennedy au criticat dur decizia lui Trump de a renova Grădina de Trandafiri din epoca Kennedy de la Casa Albă. Gazonul grădinii din epoca Kennedy a fost înlocuit cu pavele. „O insultă la adresa unui mare președinte”, a spus Tim Shriver, fratele Mariei.
Acordul de la Bruxelles a fost obținut la capătul unor discuții care au ținut 15 ore, anunță Politico. Participanții la summit-ul UE au ajuns la un consens privind un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.
„Decizia de a acorda Ucrainei un sprijin de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027 a fost aprobată. Am promis, am realizat”, a scris președintele Consiliului European, António Costa, pe X.
Acord la Bruxelles, o victorie pentru MacronExperții vorbesc despre o victorie a președintelui francez Emmanuel Macron. Acesta și-a impus punctul de vedere în fața cancelarului german Friedrich Merz și a altor lideri europeni. Macron va merge acasă cu o dublă victorie: o amânare a semnării acordului Mercosur și un angajament de a utiliza datoria comună pentru a ajuta Ucraina.
Summit-ul UE de la Bruxelles s-a încheiat după miezul nopții fără un acord privind utilizarea activelor rusești înghețate, a anunțat anterior un oficial UE. Miza discuțiilor a fost uriașă. În statele UE sunt „înghețate” aproximativ 200 miliarde de euro aparținând băncii centrale a Rusiei. Cea mai mare parte se află în Belgia.
Propunerea discutată și respinsă ar fi transformat aceste fonduri, direct sau prin mecanisme de garanție, într-un „împrumut de reparații” pentru Kiev. Varianta a fost analizată deoarece ucrainenii riscă să rămână fără bani începând de la jumătatea lui 2026, conform evaluărilor folosite în timpul negocierilor.
Până la urmă, liderii UE au ales soluția de finanțare temporară pe termen mediu. Ei vor „să acorde un împrumut Ucrainei… pe baza împrumuturilor UE de pe piețele de capital, susținute de marja de manevră a bugetului UE”.
Premierul australian a făcut anunțul vineri. Este vorba despre un program național de răscumpărare a armelor. Autoritățile încearcă astfel să reducă numărul armelor de foc aflate în posesia civililor. Programul a fost conceput ca urmare a atacului armat de la Sydney, soldat cu 15 morți.
„Evenimentele teribile din Bondi arată că trebuie să eliminăm mai multe arme de pe străzile noastre”, a declarat Anthony Albanese într-o conferință de presă, potrivit Le Figaro.
Premierul australian a anunțat o zi de doliu naționalDe asemenea, Albanese a anunțat că țara va avea o zi de comemorare și reflecție duminică, la o săptămână după atac. Este „o oportunitate de a fi alături de comunitatea evreiască, de a o îmbrățișa și de a împărtăși durerea tuturor australienilor”, a explicat șeful Guvernului. O zi de doliu național va avea loc și anul viitor, a adăugat prim-ministrul.
Australia a mai avut un program de răscumpărare a armelor după un masacru produs în 1996, pe insula Tasmania din sudul Australiei. Atunci, un bărbat în vârstă de 28 de ani a deschis focul asupra unei mulțimi la Port Arthur, o destinație turistică, ucigând 35 de persoane. În timpul programului care a ținut un an, autoritățile australiene au recuperat 600.000 de arme de foc. Armele au predate de proprietarii lor prin programul de răscumpărare.
Duminica trecută, un atac armat a avut loc la plaja Bondi din Sydney. Sajid Akram și fiul său, Naveed, sunt acuzați de uciderea a 15 persoane. A fost cel mai grav atac armat din Australia de la masacrul de la Port Arthur.
