Marina Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a anunțat că trei petroliere au fost cuprinse de flăcări în timpul traversării Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul mondial de petrol, potrivit presei de stat iraniene.
Conform agenției Tasnim, navele ar fi încercat să utilizeze un coridor sudic considerat neautorizat de autoritățile iraniene, ignorând avertismentele transmise de forțele navale ale Teheranului.
„Petrolierele și-au oprit toate sistemele radar și de navigație și încercau să părăsească Strâmtoarea Ormuz pe ruta sudică neautorizată, ignorând avertismentele Marinei IRGC”, a transmis agenția iraniană, citând comunicatul militar.
Potrivit autorităților iraniene, cele trei nave au lovit mine marine, au izbucnit incendii la bord, iar echipajele le-au abandonat în apropierea țărmului sudic al strâmtorii.
Identitatea petrolierelor, pavilionul sub care navigau, cantitatea de petrol transportată și situația membrilor echipajelor nu au fost precizate.
Iranul acuză echipajele de poluarea Strâmtorii OrmuzMarina IRGC susține că incendiile au provocat și consecințe asupra mediului, prin poluarea apelor din zona în care navele au fost abandonate.
Autoritățile iraniene consideră că responsabilitatea pentru eventualele pagube ecologice aparține proprietarilor și echipajelor, întrucât acestea ar fi ales să navigheze pe rute interzise de Teheran.
Nu există, deocamdată, informații independente despre amploarea poluării sau despre eventuale scurgeri de petrol.
Avertisment direct către armata americanăÎn același comunicat, Gardienii Revoluției au transmis un avertisment companiilor de transport maritim, îndemnându-le să nu țină cont de mesajele Comandamentului Central al Statelor Unite (CENTCOM).
Marina iraniană a cerut operatorilor să nu se lase influențați de ceea ce a numit „iluziile CENTCOM în spațiul cibernetic” și a avertizat că orice acțiune considerată provocatoare va primi un răspuns „decisiv”.
Declarațiile reflectă disputa dintre Iran și Statele Unite privind controlul și securitatea navigației în Strâmtoarea Ormuz.
Washingtonul susține libertatea navigației pe coridoarele maritime internaționale, în timp ce Teheranul încearcă să impună respectarea rutelor stabilite de propriile autorități.
Atacurile cu mine, contestate de autoritățile maritime internaționaleAnunțul iranian trebuie privit în contextul unor incidente similare raportate în ultimele săptămâni.
Gărzile Revoluționare au susținut în repetate rânduri că petroliere care ignorau instrucțiunile iraniene au lovit mine marine în Strâmtoarea Ormuz.
Totuși, evaluările organismelor internaționale de securitate maritimă au contestat mai multe dintre aceste afirmații, din cauza absenței unor dovezi verificabile.
Potrivit unei analize publicate de publicația specializată gCaptain, centrul internațional de informații maritime JMIC a semnalat că anumite incidente prezentate de Iran drept explozii provocate de mine nu au putut fi confirmate.
În alte cazuri, autoritățile maritime au raportat lovituri provocate de proiectile, fără să confirme versiunea iraniană privind minele.
De ce este atât de importantă Strâmtoarea OrmuzStrâmtoarea Ormuz, situată între Iran și Oman, reprezintă una dintre principalele căi de transport maritim al petrolului și gazelor naturale din Golful Persic către piețele internaționale.
În condiții normale, prin această rută tranzitează aproximativ o cincime din consumul mondial de petrol, ceea ce o transformă într-un punct strategic pentru securitatea energetică globală.
Orice perturbare majoră a navigației poate afecta exporturile producătorilor din Golf, costurile asigurărilor maritime și prețurile internaționale ale energiei.
Momentul a avut loc miercuri, 28 octombrie, în Parliament Square, scrie Euronews. Monarhul a participat la o demonstrație a festivalului Junkanoo, una dintre cele mai cunoscute tradiții culturale din Bahamas. Îmbrăcat într-un costum și purtând ochelari de soare, Charles al III-lea a urmărit inițial parada, înainte de a accepta invitația dansatorilor de a li se alătura.
Regele Charles a intrat în mijlocul dansatorilorParticipanții la paradă au defilat în costume viu colorate, decorate cu pene și ornamente spectaculoase, acompaniați de muzicieni și instrumente de percuție. La un moment dat, regele a primit o pereche de maracas în culorile naționale ale Bahamasului și a început să danseze alături de artiști.
Imaginile surprinse în timpul evenimentului îl arată pe suveran mișcându-se în ritmul muzicii, înconjurat de dansatori și de localnicii veniți să urmărească parada. Ulterior, Charles al III-lea a vizitat zona Parliament Square, unde a discutat cu comercianți locali și a examinat produse artizanale, inclusiv coșuri împletite din fibre vegetale.
Regele Charles dansează pe stradă în Bahamas alături de localnici. Sursa foto: captură video X
Monarhul i-a salutat și pe oamenii adunați pentru a-l întâmpina. Festivalul Junkanoo este o tradiție importantă în Bahamas, celebrată în mod obișnuit pe 26 decembrie și 1 ianuarie. Evenimentul combină dansul, muzica și paradele cu costume elaborate.
Vizita are loc pe fondul solicitărilor privind despăgubirile pentru sclavieDincolo de atmosfera festivă, turneul regelui în Caraibe are loc într-un moment politic sensibil. Mai multe state din regiune solicită Marii Britanii să își asume responsabilitatea pentru rolul istoric în comerțul transatlantic cu sclavi și să discute acordarea unor despăgubiri.
În timpul vizitei la Nassau, un grup restrâns de manifestanți a afișat pancarte prin care cerea reparații financiare. Charles al III-lea a recunoscut anterior suferințele provocate de trecutul colonial și a confirmat că moștenirea sclaviei va fi discutată la reuniunea șefilor de guvern din Commonwealth, organizată în Antigua și Barbuda.
Bahamas a devenit independent de Regatul Unit în 1973, dar îl păstrează pe monarhul britanic drept șef al statului. Turneul regal, programat între 27 octombrie și 4 noiembrie, include vizite în Bahamas, Guyana și Antigua și Barbuda, unde regele va participa la reuniunea Commonwealth.
Tragedia s-a produs miercuri, 28 octombrie, la ora locală 08:53, în apropierea localității Urda, din provincia Toledo, pe linia de mare viteză Madrid–Sevilla. Un tren AVE, operat de compania națională Renfe, a lovit din spate un tren Iryo care se afla oprit pe aceeași linie.
Cel puțin 68 de persoane și-au pierdut viața, iar alte zeci au fost rănite. Potrivit autorităților spaniole, bilanțul ar putea crește, întrucât operațiunile de recuperare a victimelor din vagoanele distruse sunt în continuare dificile.
O analiză publicată joi de El País, pe baza datelor de circulație, a informațiilor Ministerului Transporturilor și a regulamentelor feroviare, identifică trei probleme succesive: defectarea sistemului automat de siguranță, autorizarea circulației la viteză normală și imposibilitatea repornirii trenului aflat în față.
23 de minute care au dus la catastrofă. Cronologia accidentuluiLa ora 07:54, trenul Iryo 6076 a plecat din gara Madrid-Atocha către Sevilla, cu 147 de pasageri la bord.
Zece minute mai târziu, la 08:04, pe aceeași rută a plecat trenul AVE 02080 al Renfe, cu 397 de pasageri, potrivit datelor citate de El País.
În jurul orei 08:30, sistemul de siguranță LZB, responsabil cu supravegherea circulației trenurilor de mare viteză, a suferit o defecțiune informatică pe un tronson de aproximativ 63 de kilometri.
Cel puțin șase trenuri au fost oprite automat, printre care cele două implicate ulterior în accident.
Iryo se afla în apropiere de Urda, iar AVE era oprit lângă Mora, la aproximativ 25 de kilometri în spatele acestuia.
La 08:36, centrul de control al administratorului infrastructurii feroviare Adif, din gara Atocha, a autorizat trenul AVE să își reia circulația în regim normal, fără restricțiile stricte de viteză care ar fi trebuit aplicate în condițiile respective.
Cinci minute mai târziu, la 08:41, aceeași autorizație a fost transmisă trenului Iryo, care se afla în față.
Însă trenul Iryo nu a reușit să pornească, deoarece sistemul său de siguranță nu putea fi repornit.
La ora 08:48, mecanicul Iryo a contactat din nou centrul de control și a transmis că trenul este în continuare imobilizat.
În acel moment, trenul AVE se apropia cu viteză mare, după ce parcursese deja o parte considerabilă a distanței dintre cele două garnituri.
La 08:53, AVE a lovit violent din spate trenul Iryo. Datele analizate de El País indică faptul că trenul Renfe depășise 200 km/h înaintea impactului, însă viteza exactă în momentul coliziunii trebuie stabilită de anchetatori.
Prima eroare: sistemul de siguranță a încetat să funcționezeLZB este un sistem de protecție feroviară care supraveghează viteza și distanța dintre trenuri, transmițând informații către mecanici și intervenind automat atunci când circulația devine nesigură.
Sistemul este utilizat pe linia Madrid–Sevilla încă din anii ’90, în timp ce alte linii de mare viteză din Spania folosesc sistemul european mai modern ERTMS.
Ministrul spaniol al Transporturilor, Óscar Puente, a confirmat că o defecțiune informatică a provocat pierderea transmisiei LZB și oprirea automată a mai multor trenuri.
Într-o asemenea situație, circulația trebuie gestionată în baza procedurilor speciale, până când trenurile ajung într-o zonă protejată de semnalizarea feroviară alternativă.
Potrivit regulamentelor spaniole citate de El País, atunci când un tren trebuie să depășească un semnal de oprire pe un sector ocupat, deplasarea trebuie autorizată în regim de mers la vedere, astfel încât mecanicul să poată opri înaintea oricărui obstacol.
Această măsură de precauție nu ar fi fost respectată în cazul trenului AVE.
A doua eroare: centrul de control a autorizat circulația cu viteză normalăMomentul decisiv al tragediei pare să fi fost ora 08:36, când centrul de control Adif a autorizat trenul AVE să reia circulația normală, deși sistemul automat de siguranță nu funcționa.
În loc să înainteze cu o viteză care să permită oprirea în fața unui obstacol, trenul a accelerat progresiv și a depășit 200 km/h.
Ministrul Óscar Puente a descris decizia centrului de control drept una evident eronată și inexplicabilă.
Potrivit reconstrucției El País, trenul a parcurs aproximativ 25 de kilometri înainte de a ajunge din urmă garnitura Iryo.
O altă problemă identificată de jurnaliști este ordinea în care au fost emise autorizațiile: trenul aflat în spate a primit permisiunea să pornească înaintea celui din față.
Această succesiune ridică întrebări cu privire la modul în care operatorii centrului de control au evaluat poziția trenurilor și riscul ca acestea să ajungă pe același sector de cale ferată.
A treia eroare: trenul din față nu a putut porni. Avertismentul transmis cu cinci minute înainte de impactUltima verigă a lanțului de evenimente s-a produs la ora 08:48.
Mecanicul trenului Iryo a transmis centrului de control că garnitura nu poate reporni sistemul LZB și că rămâne imobilizată.
Din acel moment până la impact au trecut doar cinci minute.
Nu se știe, deocamdată, dacă operatorii centrului de control au avertizat mecanicul AVE că în fața sa se afla un tren blocat.
De asemenea, nu este clar dacă a existat vreo încercare de a opri garnitura care se apropia sau dacă centrul de control avea o imagine completă asupra poziției și vitezei celor două trenuri.
Anchetatorii trebuie să stabilească dacă operatorii au respectat procedurile de siguranță și de ce nicio măsură suplimentară nu a împiedicat coliziunea.
Două anchete și o nouă tragedie feroviară în Spania, la nouă luni după accidentul de la AdamuzAutoritățile spaniole au deschis o anchetă judiciară și o investigație tehnică independentă pentru stabilirea cauzelor accidentului.
Anchetatorii urmează să examineze înregistrările comunicațiilor dintre mecanici și centrul de control, informațiile sistemelor de semnalizare și datele înregistrate de trenuri.
Tragedia de la Urda este al doilea accident feroviar major produs în 2026 pe linia de mare viteză Madrid–Sevilla.
La 18 ianuarie, un accident feroviar produs în zona Adamuz, provincia Córdoba, s-a soldat cu 46 de morți.
Potrivit polițiștilor din Bistrița-Năsăud, pe parcursul anului 2026, tânărul de 17 ani ar fi procurat, deținut și stocat într-un dispozitiv mobil peste 80 de fișiere, conținând imagini cu minori, în ipostaze sexuale explicite.
În urma cercetărilor, un alt tânăr, de 18 ani, ar fi determinat o victimă minoră, cu care se afla într-o relație, să se filmeze în ipostaze sexuale explicite și să îi transmită aceste imagini.
Ulterior, acesta, la solicitarea adolescentului de 17 ani, i-ar fi pus la dispoziție imaginile obținute de la persoana vătămată. Minorul a realizat un material video din compilarea acestora.
În acest context, tânărul de 17 ani i-ar fi prezentat fetei videoclipul și i-ar fi cerut să fie prieteni, amenințând-o că altfel va posta materialul pornografic pe rețelele de socializare.
Deoarece a fost amenințată, victima a depus o plângere penală.
Tânărul de 17 ani ar fi sunat-o și i-ar fi transmis mesaje în mod repetat, solicitându-i să își retragă plângerea și amenințând-o că, în caz contrar, va publica materialul pornografic pe rețelele de socializare.
Totodată, acesta ar fi creat conturi pe o rețea de socializare, prin intermediul cărora ar fi adresat cereri de prietenie, atât persoanei vătămate, cât și colegilor de școală ai acesteia, amenințând din nou victima că va posta materialul pornografic pe rețelele de socializare, utilizând aceste conturi.
În urma perchezițiilor care au avut loc luni, au fost descoperite și ridicate mijloace de probă.
Tot luni, procurorii DIICOT au decis reținerea celor doi tineri.
Marți, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Bistrița-Năsăud a dispus arestarea preventivă a adolescentului minor, pentru 30 de zile. De asemenea, minorul a fost reținut și pentru săvârșirea infracțiunii de influențare a declarațiilor.
Față de tânărul de 18 ani, procurorii DIICOT din Bistrița au luat măsura controlului judiciar.
Demersul primarului din Oslo a provocat reacții critice în Rusia, unde reprezentanți ai federației de schi și ai ambasadei au calificat inițiativa drept o formă de discriminare. În Norvegia, solicitarea este susținută de reprezentanți ai sportului și de politicieni care cer autorităților să clarifice dacă există temei legal pentru refuzarea vizelor.
„Atât timp cât Rusia continuă războiul de agresiune împotriva Ucrainei, sportivii ruși nu au ce căuta la linia de start din Holmenkollen”, a transmis Lindboe miercuri, într-un comunicat citat de publicația norvegiană VG.
Primarul a argumentat că decizia FIS de a permite participarea unor sportivi în regim neutru nu obligă guvernul norvegian să le acorde acces în țară. Ea a solicitat reevaluarea excepției care permite sportivilor profesioniști ruși să intre în Norvegia pentru a participa la competiții.
Concursurile din Cupa Mondială de schi fond de la Holmenkollen sunt programate în 13 și 14 martie 2027. Norvegia va găzdui în sezonul de iarnă și alte etape de Cupă Mondială, inclusiv la Trondheim, Lillehammer, Vikersund și Kvitfjell.
Guvernul norvegian analizează opțiunileMinistrul culturii, Lubna Jaffery, a declarat că guvernul analizează situația împreună cu structurile sportive norvegiene. Ea a subliniat că organismele sportive internaționale au aprobat participarea sportivilor ruși și belaruși în anumite condiții.
„Suntem în dialog cu Comitetul Olimpic și Confederația Sportivă din Norvegia și analizăm diferite alternative”, a transmis Jaffery, potrivit sursei citate. Ministrul a adăugat că problema este discutată și în celelalte țări nordice, cu care Oslo intenționează să se consulte.
Președintele Federației Norvegiene de Schi, Roger Finjord, a reafirmat opoziția organizației față de participarea sportivilor ruși.
„Poziția noastră a fost aceeași în tot acest timp. Nu ne dorim participarea sportivilor ruși. Această poziție a fost comunicată atât la nivel național, cât și internațional, iar autoritățile norvegiene cunosc, de asemenea, poziția noastră clară”, a spus el.
Și primarul orașului Trondheim, Kent Ranum, s-a pronunțat împotriva participării sportivilor din Rusia și Belarus atât timp cât războiul din Ucraina continuă. El a explicat că administrațiile locale nu au competența legală de a împiedica accesul sportivilor în țară și că o eventuală interdicție ar trebui aplicată prin regulile de intrare stabilite de autoritățile naționale.
Solicitarea are susținere și în Parlamentul norvegian.
Oficialii ruși acuză discriminareaDmitri Svishchev, președintele Federației Ruse de Schi și Snowboard, a criticat declarațiile primarului din Oslo. „Primarul din Oslo ar trebui să se ocupe de treburile orașului. Este un oraș frumos, dar cred că are suficiente probleme interne de rezolvat”, a declarat acesta pentru postul Match TV.
Svishchev a susținut că edilul nu are competența de a decide participarea sportivilor ruși la competiții internaționale și a afirmat că țările organizatoare trebuie să respecte deciziile FIS privind accesul sportivilor cu statut neutru.
Fostul biatlonist rus Dmitri Vasiliev a catalogat inițiativa drept un exemplu de „rusofobie” și a afirmat că politicienii norvegieni s-ar teme de performanțele sportivilor ruși.
Ambasada Rusiei în Norvegia a descris propunerea drept „în mod evident discriminatorie”.
„Limitarea accesului este propusă nu pe baza criteriilor sportive și nici pentru vreo încălcare, ci exclusiv pe criteriul cetățeniei”, a transmis ambasada, potrivit agenției ruse RIA Novosti.
Lindboe și-a menținut poziția în fața criticilor, afirmând că, în calitate de primar al orașului-gazdă, are dreptul să se pronunțe asupra participării sportivilor la competițiile organizate în capitala norvegiană, chiar dacă decizia privind vizele aparține guvernului.
Ce prevăd regulile FISÎn septembrie, FIS a stabilit condițiile în care sportivii ruși și belaruși pot participa la competițiile sale în sezonul 2026-2027. Aceștia trebuie să obțină individual statut neutru și să semneze o declarație prin care acceptă principiile de neutralitate ale federației.
Sportivii autorizați nu pot folosi steagurile, imnurile sau echipamentele naționale ale Rusiei și Belarusului și pot participa numai la probe individuale, nu la ștafete sau competiții pe echipe. De asemenea, trebuie să respecte regulile antidoping și să îndeplinească cerințele sportive pentru calificare.
173 de sportivi ruși și belaruși au obținut deja statutul neutru din partea FIS. Aprobarea federației nu garantează însă accesul în țara-gazdă, deoarece sportivii trebuie să respecte separat regulile de viză și de intrare.
Disputa privind Holmenkollen se înscrie într-o dezbatere mai amplă din țările nordice. În Suedia, autoritățile analizează, de asemenea, posibilitatea de a refuza vize sportivilor ruși și belaruși înaintea Campionatelor Mondiale de schi de la Falun, programate în februarie și martie 2027.
Un precedent: trei gimnaste ruse, fără vize la Mondialele de la RotterdamO dispută similară a avut loc recent, la Campionatele Mondiale de gimnastică artistică de la Rotterdam, desfășurate între 17 și 25 octombrie. Autoritățile neerlandeze au refuzat vizele pentru trei gimnaste ruse: Angelina Melnikova, care era campioana mondială en-titre la individual compus, Viktoria Listunova și Anna Kalmykova.
Refuzul a fost motivat prin faptul că unul sau mai multe state membre ale spațiului Schengen considerau că sportivele reprezintă un risc pentru relațiile internaționale.
Federația rusă a calificat decizia drept discriminatorie și a susținut că excluderea celor trei sportive afectează șansele delegației la medalii și la obținerea unor locuri de calificare pentru Jocurile Olimpice din 2028. Organizația a anunțat că va sesiza Federația Internațională de Gimnastică și Comitetul Internațional Olimpic.
Alți sportivi ruși au primit însă vize și au participat la competiție sub denumire neutră. Potrivit Uniunii Europene de Gimnastică, 47 dintre cei 61 de membri ai delegației ruse au primit vize.
Comitetul Internațional Olimpic a susținut eforturile federației internaționale pentru participarea sportivilor, dar a subliniat că deciziile privind vizele țin de suveranitatea statelor.
În cadrul întâlnirii au fost discutate și problemele salariale ale angajaților, precum și posibile modificări ale Codului silvic.
Ministerul Mediului a anunțat că, în urma discuțiilor purtate la sediul Romsilva, s-a convenit ca actuala conducere a regiei să prezinte până la 1 decembrie un document preliminar privind reorganizarea instituției.
Proiectul va reprezenta punctul de plecare pentru consultările referitoare la viitoarea structură administrativă și la modul de funcționare a Romsilva.
La reuniune au participat reprezentanții conducerii regiei, membri ai Consiliului de Administrație, delegați ai Federației Sindicatelor Silva și reprezentanți ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
Instituția nu a precizat, în această etapă, dacă reorganizarea va presupune reducerea numărului de posturi, comasarea unor structuri sau modificarea organigramei.
Ministrul Mediului cere soluții pentru diferențele salarialeUn alt subiect important al întâlnirii l-a constituit sistemul de salarizare din cadrul Romsilva.
Discuțiile s-au concentrat asupra identificării unor soluții pentru corectarea inechităților salariale existente, fără ca ministerul să anunțe deocamdată măsuri concrete sau un calendar de aplicare.
Ministrul Natalia Intotero a subliniat că schimbările instituționale trebuie realizate prin consultarea angajaților și valorificarea experienței profesionale a acestora.
„Am venit la Romsilva pentru a-i cunoaște pe oamenii care lucrează aici și pentru a discuta deschis despre problemele și soluțiile pe care le văd. Am încredere în profesioniști și cred că schimbările se construiesc împreună cu ei, prin dialog și respect pentru munca fiecăruia”, a declarat ministrul Mediului.
Posibile modificări ale Codului silvicÎn cadrul reuniunii s-a decis și constituirea unui grup de lucru care să analizeze eventuale modificări ale Codului silvic.
Deocamdată, Ministerul Mediului nu a prezentat articolele de lege care ar putea fi vizate sau termenele pentru formularea unor propuneri legislative.
Natalia Intotero a insistat asupra necesității unei organizări eficiente a regiei, dar și a unui tratament echitabil pentru personal.
„Ne dorim o regie care să își îndeplinească responsabilitățile față de păduri și față de comunități, iar pentru aceasta avem nevoie de o bună organizare și de corectitudine în relația cu angajații”, a afirmat aceasta.
Discuții directe cu angajații RomsilvaDupă încheierea ședinței, ministrul Mediului a vizitat birourile angajaților Romsilva, pentru a discuta direct cu aceștia despre activitatea și dificultățile întâmpinate în exercitarea atribuțiilor.
Potrivit ministrului, vizita face parte dintr-un proces mai amplu de dialog cu personalul instituțiilor aflate în coordonarea sa.
Accidentul feroviar din Urda, provincia Toledo, în care două trenuri de mare viteză s-au ciocnit, a dus Spania la un record mondial tragic, potrivit publicației The Objective. De la inaugurarea rețelei de mare viteză, în 1992, țara a înregistrat 194 de decese în accidente feroviare de acest tip, dacă sunt incluse victimele accidentelor din Angrois din 2013, lângă Santiago de Compostela, în Galicia (80 de morți), Adamuz, în provincia Córdoba (46 de morți), și Urda (aproximativ 68 de morți).
Potrivit sursei citate, totalul depășește cele 163 de victime în rândul pasagerilor înregistrate în accidentele feroviare de mare viteză din restul lumii, în ultimele decenii. Printre acestea se numără și cele 101 victime ale deraierii produse la Eschede, în Germania, în 1998.
Spania are a doua cea mai extinsă rețea de mare viteză din lume, cu aproximativ 4.000 de kilometri, după China. Cu toate acestea, gigantul asiatic a înregistrat 41 de decese de acest tip în perioada analizată: 40 în accidentul de la Wenzhou și unul în cel din Guizhou. Diferența este semnificativă și în comparație cu alte țări europene, precum Franța, cu 11 victime, și Italia, cu două. Citește articolul integral pe MEDIAFAX SPANIA.
Operatorul primului proiect offshore de producţie a hidrocarburilor dezvoltat în sectorul românesc al Mării Negre în ultimii peste 30 de ani, Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia („MGD”) la mică adâncime, BSOG, ar urma să fie preluat de către Mazarine Energy B.V., în cazul în care acordul primește avizele din partea Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Directe (CEISD) și a Consiliului Concurenței, dat fiind că potențialul cumpărător, Mazarine Energy B.V., are operațiuni în derulare în România.
Pragul valoric de la care investițiile străine directe sunt analizate de Comisia pentru Examinarea Investițiilor Directe (fosta Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe – CEISD) este de 5 milioane de euro, prag crescut de la 2 milioane de euro, în luna martie.
Aproximativ 12% din necesarul intern de gaze naturale al RomânieiPotrivit comunicatul transmis joi, cu sprijinul Carlyle în calitate de acţionar, BSOG a coordonat în calitate de operator, în numele său și al partenerilor de concesiune, investiții de peste 400 de milioane de dolari în Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia („MGD”), care a inclus dezvoltarea platformei de producţie offshore Ana, a unei conducte submarine cu o lungime de 126 de kilometri și a noii stații de tratare a gazelor de la Vadu
De la începerea producției în iunie 2022, BSOG a asigurat aproximativ 12% din necesarul intern de gaze naturale al României, contribuind la securitatea energetică a țării într-o perioadă critică pentru piețele energetice europene”, au transmis oficialii companiei.
La finalizarea tranzacției, Mazarine Energy, o companie europeană consacrată în sectorul energetic și cu o prezentă operaţională deja consolidată în România, va deveni noul acţionar al BSOG. BSOG va continua să opereze proiectul MGD, asigurând continuitatea activității companiei pe măsură ce aceasta intră într-o noua etapă de dezvoltare.
Conform declarațiilor oficiale, investiția Carlyle în BSOG pe parcursul a peste un deceniu, alături de sprijinul acordat de BERD începând din anul 2017 și transferul participaţiei către Mazarine, reflectă încrederea constantă a investitorilor internaționali în sectorul energetic din România și în capacitatea acestuia de a atrage capital internațional pe termen lung pentru active energetice de importanță strategică.
„Începerea producţiei de gaze naturale din proiectul MGD în anul 2022 a fost posibilă datorită determinării și perseverenței echipei BSOG, precum și al angajamentului pe termen lung, investițiilor semnificative și al sprijinului solid oferit de Carlyle și BERD. Privim cu încredere către viitor și continuarea activității BSOG în România, alături de noul nostru acționar, Mazarine, care are toate premisele pentru a contribui în continuare la consolidarea securităţii energetice a României”, a declarat Mark Beacom, CEO BSOG.
„În anul 2015 când Carlyle a preluat BSOG, compania se afla încă în etapa de explorare. În ultimul deceniu, BSOG a devenit principalul producător de gaze naturale offshore din România și un actor important în asigurarea aprovizionării interne cu gaze naturale. Evoluția companiei demonstrează modul în care investiţiile de capital privat, realizate cu o perspectivă pe termen lung și cu disciplină investitională, pot susține dezvoltarea unor proiecte complexe de infrastructură offshore. Ne bucurăm să transferăm BSOG către Mazarine, companie care împărtășește angajamentul nostru pe termen lung față de România și sectorul său energetic”, a precizat Bob Maguire, co-director al Carlyle International Energy Partners (CIEP).
Potrivit lui Guido Funes Nova, director al CIEP, având în vedere resursele semnificative care pot fi valorificate în continuare, potențialul de dezvoltare a proiectelor de captare și stocare a carbonului în perimetrul Midia și portofoliul de proiecte de biometan aflate în pregătire, BSOG dispune de o bază solidă pentru dezvoltarea pe termen lung, susținută de competenţa și capacitatea operaţională demonstrate de echipa sa.
„România ocupă un loc central în activitatea Mazarine încă din anul 2017 și suntem mândri să ne consolidăm prezența pe aceasta piaţă prin preluarea BSOG. Proiectul MGD reprezintă o realizare majoră pentru securitatea energetică a României, iar noi ne angajăm să valorificăm realizarile echipei BSOG și să contribuim în continuare la asigurarea necesarului de energie al ţării în anii următori. Mulţumim Carlyle și BERD pentru încrederea acordată și așteptăm cu interes colaborarea cu echipa BSOG, cu partenerii noștri și cu autoritățile române”, a declarat și Edward van Kersbergen, director general al Mazarine Energy.
„Dezvoltarea BSOG si transformarea sa în cel mai mare producător de gaze naturale offshore din România reprezintă o realizare remarcabilă. De la investiția BERD din anul 2017, compania a reușit să pună în producție resurse offshore importante, contribuind la diversificarea surselor de aprovizionare și la consolidarea securităţii energetice a României. Acest proiect demonstrează modul în care investițiile pe termen lung pot susţine dezvoltarea sectorului privat și pot genera, în același timp, beneficii pentru economia în ansamblu”, a completat Victoria Zinchuk, director regional BERD pentru România, Bulgaria și Grecia.
BSOG este o companie energetică independentă cu sediul în România, care a dezvoltat proiectul MGD în calitate de operator și deținător al unei participații de 70%. Compania urmărește în continuare dezvoltarea resurselor offshore de gaze naturale și valorificarea infrastructurii strategice a proiectului MGD pentru dezvoltarea unor proiecte de energie verde. Acestea includ proiecte eoliene offshore, prin utilizarea coridorului energetic offshore existent și a terenurilor disponibile, precum și proiecte de captare și stocare a carbonului (CCS), prin valorificarea infrastructurii terestre și offshore existente. Totodată, BSOG dezvoltă proiecte de producere a biometanului prin intermediul filialei sale deținute integral, BSOG Energy.
Carlyle este o companie globală de investiții, cu o vastă expertiză sectorială, care investește capital privat prin intermediul a trei segmente de activitate: Global Private Equity, Global Credit și Carlyle AlpInvest. La 30 iunie 2026, Carlyle administra active în valoare de 485 de miliarde de dolari. Misiunea companiei este de a conecta oameni, idei și capital pentru a susţine creșterea companiilor și a genera performanța pentru investitori. Carlyle are peste 2.500 de angajați în 28 de birouri pe patru continente. Mai multe informații sunt disponibile la www.carlyle.com. Urmăriți Carlyle pe X, la @OneCarlyle, și pe LinkedIn, la The Carlyle Group.
Mazarine Energy este o companie independentă de petrol și gaze naturale, specializată în explorare, dezvoltare și producție în Europa, Africa de Nord și regiunea Orientului Mijlociu și Africii de Nord (MENA). Fondată în 2013 de Edward van Kersbergen, compania desfășoară operațiuni de producție în Tunisia și România. În 2026 Mazarine a intrat pe piața energetică din Țările de Jos prin achiziționarea unei participații de 50% în Wintershall Noordzee B.V. Compania are o experienţă solidă în domeniul explorării, precum și o expertiză extinsă în prelungirea duratei de exploatare a zăcămintelor mature și în valorificarea rezervelor rămase neexploatate, prin utilizarea unor tehnologii consacrate.
Negocierile vizează și alte sectoare strategice, însă există divergențe între Washington și Moscova privind condițiile în care ar putea fi încheiate acordurile economice.
Printre variantele discutate de reprezentanții americani și ruși se numără reluarea exploatării comune a petrolului în cadrul proiectului Sahalin-1, din Extremul Orient rus. De asemenea, ar fi analizată posibilitatea implicării companiilor americane în restabilirea livrărilor de petrol din Rusia către Europa prin conducta Drujba, relatează Financial Times, citând persoane implicate în negocieri.
Un alt domeniu vizat este industria aeronautică. Companiile rusești ar putea relua livrările de titan către Statele Unite, un material important pentru fabricarea aeronavelor. În paralel, ar fi luată în calcul posibilitatea ca operatorii aerieni americani să primească acces la spațiul aerian rus pentru zborurile de tranzit, ceea ce le-ar permite să reducă timpul de călătorie și consumul de combustibil pe anumite rute.
Deocamdată, aceste propuneri nu reprezintă acorduri finalizate, iar punerea lor în aplicare depinde de evoluția negocierilor dintre cele două state.
SUA condiționează acordurile economice cu Rusia de încheierea războiului din UcrainaPotrivit surselor citate de Financial Times, una dintre principalele divergențe dintre Washington și Moscova privește momentul în care ar putea fi încheiate acordurile economice.
Reprezentanții Kremlinului ar fi interesați de reluarea cooperării economice cu Statele Unite în viitorul apropiat. În schimb, administrația americană consideră că încheierea războiului din Ucraina este o condiție necesară pentru semnarea unor înțelegeri de amploare.
Un interlocutor al publicației britanice a explicat că acordurile economice ar urma să fie incluse într-un tratat general de pace, menit să pună capăt conflictului. Totuși, deciziile finale nu au fost luate.
Diplomați occidentali citați de FT consideră că poziția președintelui rus Vladimir Putin reprezintă un obstacol în calea unui acord de pace. Un diplomat european, care a dorit să rămână anonim, a susținut că miza liderului de la Kremlin nu este strict financiară, ci ține de influență și control.
Aceste evaluări reflectă opiniile surselor citate de publicație și nu reprezintă o poziție oficială comună a tuturor participanților la negocieri.
ExxonMobil nu intenționează să revină deocamdată în RusiaÎn mediul de afaceri american există în continuare rezerve privind reluarea investițiilor în Rusia. Un exemplu este compania petrolieră ExxonMobil, care deținea anterior o participație de 30% în proiectul Sahalin-1.
Potrivit informațiilor prezentate de Financial Times, compania nu intenționează, deocamdată, să revină pe piața rusă. După retragerea din țară, ExxonMobil a continuat să solicite despăgubiri pentru activele pierdute.
Eventuala reluare a proiectului ar depinde, astfel, nu doar de discuțiile dintre guverne, ci și de deciziile comerciale ale companiilor implicate și de condițiile în care acestea ar putea opera din nou în Rusia.
Trump și Putin au discutat mai multe proiecte economice comuneDe la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, reprezentanții administrației americane au încercat să identifice soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, inclusiv prin propuneri de cooperare economică.
Printre ideile vehiculate în discuțiile privind perioada 2025–2026 s-au numărat exploatarea metalelor rare, comercializarea gazului rusesc pe piața europeană de către companii americane, proiecte în regiunea arctică și construirea unui tunel care să lege Ciukotka, în Extremul Orient rus, de Alaska.
Aceste inițiative nu s-au concretizat, potrivit informațiilor prezentate în materialul citat. În paralel, negocierile economice au continuat, în pofida divergențelor privind războiul din Ucraina și condițiile unei eventuale înțelegeri de pace.
În interiorul administrației americane ar exista, de asemenea, rezerve față de strategia bazată pe stimulente economice pentru Moscova. Funcționari americani citați sub protecția anonimatului de Financial Times au criticat modul în care emisarii implicați în negocieri, Steve Witkoff și Jared Kushner, ar interpreta obiectivele liderului rus.
Prețurile ridicate ale petrolului, motorinei și gazelor naturale au contribuit la rezultatele financiare record ale TotalEnergies, una dintre cele mai mari companii energetice din lume. Potrivit Le Figaro, care citează AFP, grupul francez a înregistrat un profit net de 8,3 miliarde de dolari doar în perioada iulie-septembrie 2026.
Câștigul este cu aproximativ 125% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, când compania raportase un profit de 3,7 miliarde de dolari.
Rezultatul depășește cu aproximativ 40-50% profiturile obținute în fiecare dintre primele două trimestre ale acestui an.
Atacurile asupra rafinăriilor au dus la scumpirea motorineiPotrivit Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor din Rusia și războiul din Orientul Mijlociu au redus producția și exporturile de carburanți și au dus la o creștere puternică a prețului motorinei pe piețele internaționale.
În trimestrul al treilea din 2026, cantitatea de motorină disponibilă pe piața mondială a scăzut cu aproximativ 1,7 milioane de barili pe zi față de aceeași perioadă a anului trecut.
În septembrie, prețurile motorinei au atins niveluri record pe piețele internaționale, depășind 200 de dolari pe baril.
Scumpirile au dus și la majorarea marjelor de rafinare, care au atins niveluri record, aducând profituri uriașe companiilor petroliere.
Pentru TotalEnergies, activitatea de rafinare și petrochimie a generat un rezultat record de 3,5 miliarde de dolari, comparativ cu numai 687 de milioane de dolari în aceeași perioadă din 2025.
Profiturile record reaprind discuțiile despre taxeProfiturile uriașe ale companiilor energetice au reaprins în Franța dezbaterea privind introducerea unor taxe suplimentare asupra câștigurilor excepționale. Între timp, prețul motorinei a depășit 2,35 euro pe litru.
TotalEnergies a decis să limiteze prețul motorinei la 2,25 euro pe litru în propriile benzinării din Franța, măsură care i-a permis să atragă mai mulți clienți și să câștige cotă de piață.
Gazele naturale s-au scumpit puternic în EuropaCreșterea prețurilor gazelor naturale a reprezentat o altă sursă importantă de profit pentru compania franceză.
În sectorul gazelor naturale lichefiate (GNL), TotalEnergies a obținut câștiguri de 1,9 miliarde de dolari, de peste două ori mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Compania a beneficiat atât de prețurile mai mari de vânzare, cât și de rezultatele foarte bune ale activităților sale de tranzacționare a gazelor.
Pentru prima dată în ultimii patru ani, prețul gazelor naturale pe piața europeană a depășit miercuri 100 de euro pe megawatt-oră.
Profiturile record ale TotalEnergies, imposibile fără războaieDirectorul general al companiei, Patrick Pouyanné, a explicat că rezultatele record au fost favorizate de prețurile ridicate ale energiei și de marjele istorice din sectorul rafinării. Potrivit acestuia, diversificarea geografică și faptul că grupul desfășoară activități în mai multe sectoare energetice i-au permis să profite de evoluția piețelor internaționale.
Deși producția de petrol și gaze a TotalEnergies a crescut față de trimestrul precedent, dar a fost cu 1% mai mică decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Compania susține că, fără efectele conflictului din Orientul Mijlociu, producția ar fi crescut doar cu peste 4% față de anul precedent.
Rezultatele financiare record readuc în discuție diferența dintre câștigurile companiilor petroliere și costurile tot mai mari suportate de consumatorii europeni pentru carburanți și energie.
Întrebat dacă demersurile parlamentare susținute de AUR și PSD ar putea reprezenta începutul unei colaborări politice între cele două formațiuni, Petrișor Peiu a respins această interpretare.
„Nu cu PSD împreună. Noi nu avem nicio colaborare cu PSD. Iar eu personal nu am nici o așteptare de la miniștrii PSD să schimbe ceva în modalitatea de lucru a guvernului care a fost”, a declarat senatorul AUR.
El a adăugat că nu se așteaptă la o schimbare a politicilor promovate de reprezentanții social-democrați în Executiv.
„Cred că vor menține fix la aceleași tipuri de politici”, a afirmat Peiu.
Îmntrebat dacă urmează o colaborare parlamentară cu PSD, senatorul a exclus o înțelegere politică de tipul unei alianțe sau coaliții.
„Sub nicio formă. Colaborare punctuale vor fi cu toate partidele. Dar sub nicio formă nu vom avea o colaborare de tip alianță, coaliție, cu PSD”, a spus Petrișor Peiu.
AUR neagă existența unor negocieri cu social-democrațiiDeclarațiile au venit în contextul discuțiilor privind susținerea de către PSD a unui demers parlamentar inițiat de AUR pentru chemarea premierului în Parlament, în vederea unor clarificări referitoare la situația finanțelor publice.
Întrebat cum au fost convinși parlamentarii PSD să susțină inițiativa, Peiu a negat existența unor negocieri directe.
„Discuțiile au fost publice. Deci nu am vorbit cu nimeni. Discuțiile au fost publice”, a afirmat senatorul.
Acesta a invocat datele publicate de Eurostat, care, în interpretarea sa, au alimentat întrebările privind obligațiile de plată ale statului.
„În momentul în care au apărut acele date de la Eurostat care confirmau ceea ce multă lume bănuia, că sunt multe plăți intârziate în sistem. Și atunci au apărut discuțiile care au fost publice. Nu au fost discuții în spatele ușilor închise”, a declarat Peiu.
AUR pregătește noi demersuri parlamentareSenatorul a susținut că inițiativa privind chemarea premierului în Parlament nu va fi singura acțiune a formațiunii pe tema finanțelor publice.
„Eu cred că dacă aveți puțină răbdare, veți vedea că mai sunt și alte demersuri”, a afirmat acesta.
Peiu a indicat că AUR intenționează să continue demersurile pentru clarificarea situației obligațiilor bugetare, inclusiv prin acțiuni la nivelul Senatului.
În pofida voturilor comune cu PSD asupra unor inițiative parlamentare, reprezentantul AUR a insistat că acestea nu trebuie interpretate drept un acord politic între cele două partide.
Manu García este jurnalist la Canal Málaga și colaborează cu mai multe publicații naționale din Spania. În relatarea sa, el descrie presiunea unei zile în care informațiile se schimbau rapid și responsabilitatea de a transmite date verificate, în timp ce echipele de presă încercau să înțeleagă ce se întâmplase și care erau consecințele pentru călători.
O zi contra cronometruAccidentul s-a produs la primele ore ale dimineții, iar jurnaliștii au fost nevoiți să urmărească evoluția evenimentelor, să contacteze surse de încredere și să ofere informații actualizate prin intervenții în direct.
Manu García povestește și despre interviurile cu persoanele afectate de suspendarea circulației feroviare, într-un context în care fiecare informație trebuia verificată înainte de a fi transmisă publicului.
Întrebări despre siguranțăJurnalistul subliniază că împrejurările accidentului trebuie clarificate, inclusiv posibila eroare de la centrul de control al Adif și problemele legate de sistemul de siguranță feroviară LZB. Cauzele exacte trebuie stabilite în urma anchetei.
În paralel, suspendarea circulației trenurilor de mare viteză între Madrid și Andaluzia îi lasă pe mii de călători în căutarea unor alternative de transport, iar informarea acestora rămâne o parte importantă a muncii jurnaliștilor.
Dincolo de cifre, oameniPentru Manu García, relatarea unei asemenea tragedii nu înseamnă doar transmiterea unor cifre și informații. Înseamnă și să asculți persoanele afectate și să tratezi cu responsabilitate și empatie ceea ce comunici publicului.
În spatele fiecărei victime se află oameni și familii, iar munca jurnalistică trebuie să păstreze această dimensiune umană, fără să renunțe la rigoare și la verificarea faptelor.
