Un raport al sistemului IPC, sprijinit de ONU, arată că situația nutrițională din Gaza s-a ameliorat față de lunile precedente, după ce livrările de ajutor umanitar au crescut odată cu armistițiul intrat în vigoare în octombrie.
Cu toate acestea, peste 500.000 de persoane se confruntau încă, luna trecută, cu o criză alimentară severă, iar mai mult de 100.000 se aflau în așa-numita „Fază 5”, descrisă drept „catastrofală”.
Raportul precizează că, deși nicio zonă din Gaza nu mai este clasificată oficial drept „foamete”, situația rămâne extrem de fragilă.
Experții avertizează că o reluare a luptelor ar putea împinge rapid întreg teritoriul spre foamete generalizată.
Malnutriția acută se menține la niveluri critice în orașul Gaza și la niveluri grave în Deir al-Balah și Khan Younis.
În lunile următoare, numărul persoanelor aflate în condiții catastrofale ar urma să scadă, însă perspectivele depind de menținerea accesului umanitar.
Israel a respins concluziile raportului și a acuzat experții ONU de prezentarea unei imagini distorsionate a situației.
Autoritățile israeliene susțin că volumul ajutoarelor alimentare care intră în Gaza depășește necesarul stabilit de ONU și contestă metodologia folosită de IPC.
Cetățeanul turc care a îngrozit toată România prin faptul că a ucis și apoi a aruncat în câmp cadavrul concubinei sale, Mirela, a fost condamnat la 22 de ani de închisoare cu executare și plata unor daune de 220.000 de euro către sora și fratele victimei.
Pe întreaga durată a cercetării penale, criminalul Abdulkadir Cam a încercat să joace cartea nebuniei, în încercarea de a se eschiva de la răspunderea penală.
Îngrozitoarea crimă a avut loc în primăvară, în martie, atunci când turcul a bătut-o pe Mirela până când aceasta nu a mai mișcat. Când a realizat că a omorât-o, turcul, de 64 de ani, a depesat-o, a pus-o în mai mulți saci de plastic și a aruncat-o pe un câmp din apropierea Bucureștiului, la marginea autostrăzii A1, în Dâmbovița.
Cadavrul femeii a fost găsit aproximativ o lună mai târziu.
Cartea de Identitate într-un șervețelAbdulakir Cam, care trăia în București de 20 de ani, avea un atelier auto pe care-l deschisese la puțină vreme după ce a venit din Germania, unde mai stătuse aproape 20 de ani.
În acest atelier a ucis-o pe Mirela Bîtfoi, pentru că aceasta nu reușise să-și plătească o datorie pe care o avea la el.
Ca să se asigure că aceasta nu fuge nicăieri, i-a confiscat cartea de identitate. După ce a ucis-o, i-a dat-o înapoi surorii ei, învelită într-un șervețel, fără să-i ofere și alte explicații.
Pete de sânge în baieLa cercetările de la proprietatea acestuia, primul indiciu care le-a atras atenția procurorilor a fost baia – singura încăpere din casă care era curată.
Aici au descoperit procurorii pete de sânge care l-au incriminat și mai mult pe acesta.
A fost apoi audiat aproape 10 ore. La început, nu a recunoscut nimic. Le-a spus anchetatorilor că este văduv și că soția lui a murit după ce ar fi fost bătută în casă de mai mulți indivizi.
A participat, apoi, la reconstituirea crimei, după ce a mai încercat să joace cartea nebuniei, care nu a ținut, însă.
22 de ani de linișteLa reconstituire, criminalul a dezvăluit că a ucis-o pe Mirela prin strangulare și apoi a tranșat-o, a așezat-o în mai mulți saci de plastic și a aruncat-o pe câmp. Acolo a fost descoperită de un trecător, care a și anunțat poliția.
Pe strada pe care locuiește Abdulkadir Cam, oamenii nu sunt tocmai încântați să-l aibă de vecin, iar, de când aceștia au aflat și de ce a fost în stare, cu atât mai puțin.
Acum, o soluție pronunțată pe fond le va asigura 22 de ani de liniște.
Cercetările recente realizate de TasteAtlas au identificat destinațiile de top pentru iubitorii de mâncare. Statistica a fost realizată pe baza a aproape 500.000 de evaluări din 17.073 de orașe din întreaga lume, potrivit Express. În top 10 sunt nu mai puțin de șase orașe italiene și doar două locuri din afara Europei. În top 30, apar și metropole din Asia, America de Nord și America de Sud.
Un oraș european, fruntașNapoli a ocupat primul loc, datorită preparatelor sale emblematice precum pizza, lasagna și macaroane. Pe doi este Milano, renumit pentru risotto și panettone. Bologna a obținut locul trei având produse de top precum spaghetele bolognese, ragu și tortellini. Paris, Viena, Osaka și Mumbai au reușit să intre în top 10 strecurând-se printre orașele italiene Florența, Roma și Torino.
În schimb, în top 30 apar și orașe mari de pe alte continente. New York, New Orleans, San Francisco, Chicago și Philadelphia reprezintă SUA (America de Nord), iar Guadalajara aduce în clasament bucătăria mexicană. Celebrul sushi din Japonia este bine reprezentat prin orașele Osaka, Tokyo și Kyoto. Din Asia mai apar în top 30 orașele Ho Chi Minh City, Bangkok, Singapore, Istanbul și Gaziantep.
De asemenea, Lima, capitala statului Peru, reprezintă America de Sud. Nu în cele din urmă, au fost bine plasate orașe europene precum Barcelona, Madrid, Amsterdam, Genova, Nisa, Catania și Lisabona.
30 de orașe căutate de gurmanziIată primele 30 de orașe cele mai bune pentru mâncare:
Napoli, Milano, Bologna, Florența, Mumbai, Roma, Paris, Viena, Torino, Osaka, Madrid, New York, Genova, Nisa, Lima, Jakarta, Kyoto, Gaziantep, Ferrara, New Orleans, Catania, Singapore, Veneția, Istanbul, Tokyo, San Francisco, Lisabona, Guadalajara, Chicago și Philadelphia.
Surprinde faptul că niciun oraș din Marea Britanie nu a prins top 30. Totodată, experții nu au plasat în clasament orașe din România.
„Ministerul Sportului, Tineretului și Vieții Comunitare a luat cunoștință de o încălcare a securității datelor provenită de la unul dintre sistemele sale informatice”, a anunțat departamentul guvernamental într-un comunicat vineri, citat de Le Figaro.
Potrivit ministerului, „3,5 milioane de persoane” sunt afectate și „se lucrează pentru a le oferi recomandări și îndrumări de securitate”.
Săptămâna trecută, Ministerul de Interne a fost ținta unui atac cibernetic . Un suspect în vârstă de 22 de ani a fost arestat la Limoges de Brigada de Cercetare și Intervenție (BRI) miercuri. „Imediat ce incidentul a fost detectat, echipele tehnice specializate ale ministerului au fost mobilizate pentru a verifica natura și amploarea datelor implicate și pentru a implementa măsuri de securitate adecvate pentru a opri orice scurgeri de date”, a declarat Ministerul Sportului.
Într-un interviu pentru NBC News, liderul de la Casa Albă a vorbit despre ofensiva sa împotriva Venezuelei, despre planul său privind sistemul de sănătate, dar și perspectivele sale pentru alegerile de la jumătatea mandatului.
„Nu exclud această posibilitate, nu”, a declarat Trump, întrebat dacă exclude varianta unui război cu Venezuela.
Afirmația lui Trump vine în contextul în care tensiunile dintre SUA și Venezuela sunt în continuă creștere. Marți, Trump a ordonat „blocarea” petrolierelor sancționate care vin și pleacă din Venezuela, crescând presiunea asupra președintelui țării, Nicolás Maduro. Recent, Washingtonul a confiscat și un petrolier capturat în apropierea Venezuelei.
Totodată, Washingtonul a lansat mai multe atacuri asupra navelor din Venezuela, Campania administrației a dus deja la 28 de atacuri asupra navelor, fiind ucise peste 100 de persoane.
În interviul acordat NBC News, Trump a spus că nu discută dacă exclude posibilitatea ca astfel de acțiuni să ducă la război.
În plus, Trump nu a precizat, în cadrul interviului pentru sursa citată, dacă înlăturarea lui Maduro era obiectivul său final.
„El știe exact ce vreau. El știe mai bine decât oricine”, a răspuns Trump.
Joi, Trump a afirmat că nu are nevoie de autorizația Congresului SUA pentru a lansa potențiale atacuri împotriva Venezuelei.
„Nu m-ar deranja să le spun… Nu sunt obligat”, a afirmat președintele SUA când un reporter l-a întrebat dacă intenționează să solicite aprobarea Congresului pentru a lansa atacuri terestre în Venezuela.
Actul normativ creează cadrul legal pentru stabilirea unor zone-pilot în care nu se va mai folosi ciocanul de marcat. Se vor utiliza alte echipamente moderne și mai eficiente.
„Aceste dispozitive de marcat sunt moderne, sunt mai sigure. Sunt utilizate deja în majoritatea statelor europene. Și, foarte important: vor fi mijloace ce ne vor ajuta în lupta împotriva tăierilor ilegale. Nu se va mai întâmpla ca acum, în unele cazuri, în care se falsifică ciocanul de marcat și sunt tăiați arbori fără a avea acest drept”, a spus ministra Diana Buzoianu.
Zone-pilot cu supraveghere videoVor fi zone-pilot unde se vor folosi aceste echipamente. Va exista supraveghere video, control 24/24h. „Vom folosi metode moderne pentru a administra pădurile. Astfel, tăierile ilegale pot fi oprite, iar birocrația silvică va fi redusă”, declară Buzoianu.
Dispozitivele speciale de marcat sunt instrumente cu regim special. Se folosesc de personalul silvic pentru marcarea arborilor destinați recoltării. Sunt folosite și pentru marcarea cioatelor arborilor tăiați ilegal.
Cum se stabilesc zonele-pilotOcoalele silvice care doresc să testeze diferite variante de marcare vor putea veni cu propuneri concrete. O prevedere importantă este că ieșirile auto ale acestor suprafețe trebuie securizate. Trebuie să fie supravegheate video.
Documentația pregătită de ocoalele silvice se depune la gărzile forestiere. Aceștia o vor aproba.
Memoriul tehnic conține: delimitarea clară a zonei-pilot, lista unităților amenajistice cu specificarea proprietarului, coordonatele geografice ale punctelor de ieșire auto, dovada monitorizării video permanente cu termen de stocare de minim 3 luni.
Vor exista suprafețe de pădure în țară în care nu se va mai căuta amprenta ciocanului de marcat. Acest lucru împovărează sistemul silvic din România.
Alte prevederiÎn pădurile productive se vor identifica arborii de viitor. În jurul acestora va fi gospodărită pădurea pentru următoarele decenii.
Va exista un element de securitate în plus la fișetele în care se păstrează ciocanele de marcat. Se simplifică utilizarea ciocanelor de marcat pentru Garda Forestieră. Se reduce astfel birocrația.
Sistemul actual presupune utilizarea unui ciocan care ștanțează un indicativ pe arbori. Amprenta este greu de descifrat. Poate fi foarte ușor de imitat prin ciocane falsificate.
Identificarea exactă a fiecărui arbore marcat va reduce fenomenul tăierilor ilegale. Va sprijini organele de anchetă în cazul producerii unor prejudicii fondului forestier.
Populația și firmele moldovene au reușit să depășească criza declanșată de atacurile din zilele de la începutul lunii asupra sistemului energetic al Ucrainei cu ajutorul României, potrivit conducerii Ministerului Energiei al Republicii Moldova
Informațiile concrete și concise au fost trimis la solicitarea Mediafax privind evoluțiile recente din sectorul electroenergetic al Republicii Moldova, urmare a atacurilor militare asupra infrastructurii energetice din Ucraina, care au vizat obiective de infrastructură critică de producere și transport ale energiei electrice, în limita competențelor funcționale.
Solicitarea a venit Moldelectrica, operatorul sistemului de transport al energiei electrice din Republica Moldova, anunțase pe 6 decembrie că a solicitat României ajutor de avarie pentru câteva ore în contextul în care un grup energetic important a fost deconectat în urma atacurilor asupra sistemului energetic al Ucrainei, iar liniile de interconexiune era încărcate aproape de limită.
Ce permite legeaLa întrebările jurnaliștilor, autoritățile de la București au detaliat la acea dată procedura, dar fără să dea detalii privind cantitățile de energie care au trecut granița.
Potrivit Ministerului român al Energiei, prin art. 25^1 din Ordonanţa de urgenţă nr. 19/2025 privind modificarea şi completarea unor acte normative, pe timpul crizelor energetice, România a instituit măsura de sprijin adresată Republicii Moldova în contextul crizelor succesive care au afectat-o pe fondul războiului din Ucraina, introdusă inițial de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023.
În forma actuală, conținutul art. 25^1 este următorul: „în cazurile în care Republica Moldova nu poate să îşi asigure consumul naţional de energie electrică prin producţie proprie, producătorii de energie electrică au obligaţia să încheie contracte bilaterale, în limita cantităţilor disponibile, cu traderi/furnizori de energie electrică desemnaţi de către Guvernul Republicii Moldova în acest sens, la preţul de referinţă prevăzut în anexa nr. 6 la prezenta ordonanţă de urgenţă, la care se adaugă costul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, după caz. Energia electrică vândută în aceste condiţii acoperă exclusiv necesarul de consum al consumatorilor finali din Republica Moldova”.
Ca atare, explicau oficialii de la București, acest ajutor acoperă exclusiv necesarul de consum al consumatorilor finali, adică se interzice valorificarea economică ulterioară a acestor cantități. Pentru mai multe informații de interes public referitoare la furnizarea și distribuția energiei electrice către Republica Moldova, Ministerul român al Energiei îndrumase jurnaliștii se de adreseze Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica, operatorul de transport și de sistem din România, care administrează și operează sistemul electric de transport.
La ce oră a fost activat ajutorul și câtă energie a fost importatăPotrivit răspunsului semnat de Dorin Junghietu pentru Mediafax, în contextul încărcării aproape de limita tehnică a liniei electrice aeriene de 400 kV Isaccea–Vulcănești, la 6 decembrie 2025, ÎS „Moldelectrica” în calitate de operator al sistemului de transport a energiei electrice a solicitat preluarea energiei electrice din Sistemul Electroenergetic al României în baza Contractului de asistență de urgență încheiat cu CNTEE „Transelectrica” SA, în scopul prevenirii suprasarcinilor în sistemul electroenergetic.
Astfel, arată demnitarul moldoveam, a fost activat ajutorul de avarie pentru intervalul orelor 13:00–16:00, pentru o cantitate totală de aproximativ 270 MWh. Suplimentar, pentru funcționarea în condiții de siguranță a sistemului electroenergetic, au fost instituite regimuri insularizate pe liniile electrice aeriene (LEA) de interconexiune 110 kV Cioara–Huși, Costești–Stînca și Ungheni–Țuțora.
„Având în vedere evoluțiile din sectorul electroenergetic al Ucrainei, pentru data de 8 – 9 decembrie 2025, ÎS „Moldelectrica” a solicitat repetat activarea Contractelor privind asistența de urgență, prin preluarea energiei electrice de avarie din România pentru intervale orare cu consum ridicat de energie electrică, preluând din sistemul electroenergetic al României aproximativ 930 MWh de energie electrică, cantitate ce reprezintă circa 0,2% din consumul total lunar de energie electrică al Republicii Moldova”, a trasmis Dorin Junghietu pentru Mediafax.
Astfel, importurile de energie electrică în perioada 5-9 decembrie 2025 au constituit aproximativ 60–70% din consumul zilnic de energie electrică de 15 000 MWh.
„Astfel, în perioada menționată nu a fost înregistrată o majorare a consumului de energie electrică, cauza activării Contractelor privind asistența de urgență fiind necesitatea menținerii stabilității sistemului electroenergetic. În contextul celor menționate, evocăm asupra faptul că operatorul sistemului de transport a energiei electrice din Republica Moldova a utilizat mecanismele instituționale de monitorizare și coordonare necesare pentru asigurarea funcționării sigure a sistemului electroenergetic național, asigurând astfel stabilitatea operațională și continuitatea alimentării cu energie electrică”, a conchis ministru Dorin Junghietu.
„Până acum, selecția pentru participarea la târgurile internaționale de turism funcționa, în practică, după un principiu simplu: cine trimite primul un e-mail prinde loc. Un astfel de mecanism nu poate produce rezultate reale pentru promovarea României, așa că schimbăm folosofia. De la «primul venit» la «cel mai potrivit». Introducem criterii măsurabile, evaluare în două etape și sistem de punctaj tocmai pentru a scoate din zona de arbitrar un proces care trebuie să fie transparent, predictibil și orientat spre performanță”, a declarat Ministrul Economiei, Radu Miruță.
Potrivit noului proiect de ordin, firmele care aplică pentru ajutorul de minimis în vederea participării la târguri internaționale vor fi evaluate și selectate de o comisie formată din responsabili de stand, care va fi stabilită anual. Procesul de selecție a firmelor care pot beneficia de ajutorul de minimis pentru prezența la târguri internaționale se va realiza în două etape: verificarea eligibilității și selecția pe bază de punctaj. Criterii de selecție cu caracter eliminatoriu Criteriile de eligibilitate vor avea caracter eliminatoriu. Firmele trebuie să dețină licență de turism sau certificat de clasificare; să nu aibă datorii la bugetul general consolidat. Firmele trebuie să nu aibă situații de insolvență ori de suspendare a activității. De asemenea, firmele trebuie să se încadreze în plafonul de ajutor de minimis oferit de stat îl ultimii trei ani, dar și să nu aibă sancțiuni pentru neparticiparea la târguri după semnarea acordurilor de finanțare în vederea participării. Firmele vor fi evaluate pe baza unui punctajÎn cea de-a doua etapă, firmele eligibile vor fi evaluate „pe baza unui sistem de punctaj care reflectă performanța și capacitatea de promovare pe piețele externe”.
Criteriile de evaluare includ numărul total de turiști străini atrași în ultimele 12 luni, numărul de turiști proveniți din țara în care are loc târgul, activitatea de promovare internațională și nivelul de inovare și digitalizare.
Vor fi luate în considerare și experiența profesională și nivelul de specializare al reprezentantului firmei care va participa la târgul internațional.
Proiectul de ordin pentru modificarea și completarea Ordinului nr. 330/2023 privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis poate fi consultat pe site-ul Ministerului Economiei, iar cei care doresc să contribuie pot trimite opinii, propuneri și sugestii în termen de 10 zile de la publicarea acestuia.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, arată că după ani în care s-a vorbit despre nevoi, planuri și întârzieri, astăzi există rezultate concrete care schimbă realitatea medicală pentru oameni. „Pentru mine, acest moment spune foarte mult despre direcția în care mergem în sănătate”, precizează ministrul.
Foto: Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete / Facebook
Investiție de peste 606 milioane de leiNoul corp de clădire al Spitalului Județean de Urgență Bistrița-Năsăud este cel mai mare proiect de sănătate realizat prin Planul Național de Redresare și Reziliență în județ. Este una dintre cele mai mari investiții din fonduri europene nerambursabile pentru sănătate la nivel național.
Cu o investiție totală de peste 606 milioane de lei, spitalul are 235 de paturi. Aduce și o organizare medicală construită logic. Include secții esențiale, bloc operator modern, cardiologie intervențională cu sală hibridă de angiografie. De asemenea, are neurochirurgie, neurologie, gastroenterologie intervențională, ginecologie, ORL, hemodializă și recuperare neurologică.
Foto: Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete / Facebook
Este un spital construit pentru a face față cazurilor complexe, pentru intervenții rapide și pentru siguranța pacientului. Extinderea blocului operator, circuitele corecte, spațiile dedicate formării profesionale și dotările moderne reduc riscurile și cresc calitatea actului medical.
Digitalizare integrată din startDigitalizarea este integrată din start. Paturile sunt conectate la un sistem informatic care permite acces rapid la datele pacientului. Sistemul permite monitorizare la distanță și colaborare medicală în timp real, inclusiv pentru obținerea unei a doua opinii în cazurile critice.
Foto: Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete / Facebook
În paralel, corpul vechi de clădire a trecut printr-un amplu proces de modernizare: reabilitarea clădirilor existente, dotarea cu echipamente moderne și digitalizarea fluxurilor medicale.
240 de medici aleg să lucreze la Bistrița240 de medici profesează aici. Au ales să lucreze în Bistrița-Năsăud pentru că există infrastructură, stabilitate și respect pentru actul medical.
„Acesta este, poate, cel mai clar semn că investițiile făcute corect schimbă sistemul, nu doar clădirile”, a declarat ministrul Rogobete.
Foto: Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete / Facebook
„Cunosc acest proiect încă din perioada în care eram secretar de stat și coordonam PNRR în sănătate, când era doar pe hârtie, într-o listă de investiții care părea imposibil de dus la capăt. Astăzi, când am văzut clădirea nouă finalizată – prima din PNRR – am stat câteva secunde și mi-am amintit toți anii de muncă, presiune și responsabilitate care au făcut posibil acest rezultat”, a precizat Rogobete.
Foto: Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete / Facebook
Ministrul a mulțumit echipei sale care timp de aproape patru ani a ales să spună „da” și să refuze ferm clasicul „nu se poate”. A mulțumit și lui Emil Radu Moldovan, președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, pentru asumare și consecvență. De asemenea, i-a mulțumit Roxanei Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, pentru sprijinul acordat României în modernizarea sistemului de sănătate.
ONG-urile au termen până pe 31 decembrie pentru a se înregistra în conformitate cu noul cadru, despre care Israelul susține că nu își propune să împiedice distribuirea ajutoarelor, ci să prevină „actorii ostili sau susținătorii terorismului” să opereze în teritoriile palestiniene.
Controversa vine din cauza faptului că Gaza, care nu are apă curentă și electricitate, se confruntă încă cu o criză umanitară chiar și după armistițiul din octombrie, mediat de SUA, în războiul dintre Israel și Hamas, declanșat de atacul grupării militante palestiniene asupra Israelului din 7 octombrie 2023.
Ministerul israelian pentru Afacerile Diasporei și Combaterea Antisemitismului a declarat pentru AFP că, până în noiembrie 2025, fuseseră depuse aproximativ 100 de cereri de înregistrare și „doar 14 cereri de organizare au fost respinse… Restul au fost aprobate sau sunt în prezent în curs de examinare”.
Ajutoarele livrate de ONG-uri sunt insuficienteCererile sunt respinse pentru „organizațiile implicate în terorism, antisemitism, delegitimizarea Israelului, negarea Holocaustului, negarea crimelor din 7 octombrie”, se arată în comunicat.
Cantitatea de ajutoare care intră în Gaza rămâne insuficientă. Deși acordul de încetare a focului din 10 octombrie prevedea intrarea a 600 de camioane pe zi, doar între 100 și 300 transportă ajutoare umanitare, potrivit ONG-urilor și Națiunilor Unite.
Printre ONG-urile cărora le sunt interzise noile reguli se numără Save the Children, una dintre cele mai cunoscute și mai vechi din Gaza, unde ajută 120.000 de copii, și American Friends Service Committee (AFSC).
Li se acordă 60 de zile pentru a-și retrage tot personalul internațional din Fâșia Gaza, Cisiordania ocupată și Israel și nu vor mai putea oferi niciun ajutor.
Impact catastrofalForumul care reunește agențiile ONU și ONG-urile care lucrează în zonă a emis joi o declarație prin care îndeamnă Israelul să „ridice toate impedimentele”, inclusiv noul proces de înregistrare, care „riscă eșecul răspunsului umanitar”.
Echipa umanitară de țară din Teritoriul Palestinian Ocupat (HCT) a avertizat că zeci de ONG-uri riscă să fie radiate și că, deși unele au fost înregistrate, „aceste ONG-uri reprezintă doar o fracțiune din răspunsul din Gaza și nu sunt nici pe departe numărul necesar doar pentru a satisface nevoile imediate și de bază”.
„Retragerea înregistrării ONG-urilor din Gaza va avea un impact catastrofal asupra accesului la servicii esențiale și de bază”, se arată în raport.
ONG-urile contactate de AFP, dintre care mai multe au refuzat să fie citate public din cauza sensibilității problemei, spun că au respectat majoritatea cerințelor Israelului de a furniza un dosar complet.
