Agregator de ştiri

BIPA, brandul de drogherii al grupului REWE, deschide pe 8 octombrie cel de-al 10-lea magazin din România, în Roșiori de Vede. Este primul magazin BIPA din județul Teleorman și se află în Funshop Park.

Deschiderea vine la mai puțin de un an de la intrarea BIPA pe piața din România. Primul magazin a fost inaugurat pe 22 ianuarie 2026, în Mega Mall București. De atunci, rețeaua a crescut cu magazine în Chiajna, Ulmi, Slobozia, Năvodari, Sfântu Gheorghe, Bran, Pitești și Giurgiu. Deschiderea din Roșiori de Vede este un nou pas în planul BIPA de a fi aproape de oameni, acolo unde locuiesc și muncesc, inclusiv în orașele mici și mijlocii.

Tot ce ai nevoie, într-un singur loc

Noul magazin are o suprafață de 380 mp și aduce 14.000 de produse din categoriile frumusețe, îngrijire personală, sănătate, bebeluși și curățenie. Pe rafturi se găsesc atât branduri internaționale îndrăgite, cât și mărcile proprii BIPA: BI CARE, BI LIFE, BI KIDS, BI STYLED, BI HOME, BABYWELL, LOOK BY BIPA și bi good. Magazinul este gândit simplu și intuitiv.  Cumpărăturile de zi cu zi devin și o mică pauză pentru tine.

Mai aproape de oameni

„Zece magazine în mai puțin de un an înseamnă zece comunități în care BIPA a devenit un vecin de încredere. La Roșiori de Vede venim cu aceeași promisiune: îngrijire de zi cu zi simplă, la îndemână și la prețuri accesibile. Ne bucurăm să fim aici și abia așteptăm să ne cunoaștem clienții. E momentul să spunem, simplu, mulțumesc: colegilor noștri, care fac din fiecare magazin o experiență, și clienților care ne trec pragul în fiecare zi. Suntem aici pentru tot ce aduce viața, iar asta este posibil datorită lor”, a declarat Martin Gaber, CEO BIPA România.

Deschidere cu 800 de premii garantate

În ziua deschiderii, clienții beneficiază de 15% reducere. Pe clienții BIPA din Roșiori de Vede îi așteaptă 800 de premii garantate. Clienții vor găsi pe rafturi oferte exclusive de deschidere și peste 1.000 de produse sub 10 lei. Magazinul este deschis de luni până sâmbătă între orele 09:00-21:00, și duminică între orele 09:00-19:00. În ziua deschiderii au loc și numeroase evenimente ale partenerilor BIPA.

Despre BIPA

BIPA a fost fondată în anul 1980, în Viena, Austria, inițial ca magazin de parfumuri, diversificându-și ulterior sortimentul și evoluând într-o drogherie modernă. După 16 ani de la înființare, brandul s-a alăturat REWE Group, iar în 2007 și-a extins operațiunile pe piața din Croația. În 2026, BIPA își continuă strategia de extindere internațională prin intrarea pe piața din România.

Pentru informații suplimentare sau întrebări, ne puteți scrie la contact@bipa.ro.

Aproape 150 de migranți au ajuns în Creta în ultimele 24 de ore, la bordul unor ambarcațiuni mici plecate din Africa de Nord, potrivit ekathimerini.com.

Numărul sosirilor pe insula din sudul Greciei a ajuns astfel la aproximativ 17.000 de la începutul anului, pe fondul intensificării traversărilor dinspre Libia.

Potrivit Gărzii de Coastă elene, 43 de bărbați au fost găsiți duminică dimineață în largul insulei Gavdos, situată la sud de Creta.

Migranții au fost reperați de o navă de patrulare a agenției europene pentru protecția frontierelor, Frontex.

Primul era format din 26 de bărbați, 12 femei și 18 copii, descoperiți pe o plajă.

Un adolescent de 17 ani a fost arestat, suspectat că a transportat grupul în Creta din zona Tobruk, în estul Libiei.

Într-un al doilea caz, autoritățile au găsit 38 de bărbați, cinci femei și un copil pe o altă plajă din sudul insulei.

Mii de persoane din Orientul Mijlociu, subcontinentul indian și Africa plătesc anual rețele de traficanți pentru a ajunge ilegal în Grecia, în speranța că vor putea continua călătoria către alte state europene și vor găsi condiții de viață mai bune.

Traversarea Mediteranei dinspre Libia este una dintre rutele folosite de migranți, în pofida riscurilor ridicate asociate călătoriei cu ambarcațiuni mici.

Cei care evită această rută încearcă să ajungă în Grecia dinspre Turcia, fie pe mare, către insulele din estul Mării Egee, fie pe uscat, de-a lungul râului Evros, care delimitează o parte a frontierei dintre cele două țări.

În total, aproximativ 30.000 de migranți au ajuns în Grecia de la 1 ianuarie, potrivit datelor prezentate în informațiile citate.

Acest bilanț plasează țara printre principalele puncte de intrare în Uniunea Europeană pentru persoanele care migrează pe rutele din estul Mediteranei.

Creta și insula Gavdos, aflate în apropierea coastelor nord-africane, au devenit puncte importante de sosire pentru ambarcațiunile care pleacă din Libia.

Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, le-a cerut șefului Statului Major al armatei israeliene, conducerii serviciului de securitate internă Shin Bet și procurorului general să inițieze o anchetă amănunțită privind persoanele care au participat la documentarul „NAZA”. 

„Acest film prezintă o poveste falsă, înșelătoare și părtinitoare, care defăimează Statul Israel și armata în întreaga lume”, a spus șeful guvernului de la Ierusalim, citat de AFP. 

Premierul a anunțat, de asemenea, că intenționează să propună un proiect de lege care să permită retragerea cetățeniei persoanelor care defăimează militarii Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF).

Reacția șefului guvernului vine după lansarea producției semnate de cineaștii Yuval Abraham și Rachel Szor, realizată pe baza depozițiilor a 24 de membri ai armatei și ai serviciilor de informații israeliene. 

În documentar, militarii relatează modul în care forțele israeliene ar ucide deliberat civili în timpul atacurilor împotriva mișcării islamiste Hamas. 

Documentarul a fost distins cu Premiul Juriului la Festivalul de Film de la Veneția, unde a primit aplauze în picioare timp de 25 de minute, însă a declanșat o furtună politică pe plan intern. 

Ministrul Culturii din Israel a anunțat anterior că vrea să le retragă cetățenia statului, realizatorilor documentarului, calificând documentarul drept „un act de trădare”. 

Comunitatea de film din Israel s-a mobilizat în apărare regizorilor, peste 200 de cineaști israelieni semnând o petiție prin care își exprimă sprijinul față de Yuval Abraham și Rachel Szor. 

Campania militară a Israelului în Gaza, lansată ca ripostă la atacurile sângeroase comise de Hamas pe teritoriul israelian la 7 octombrie 2023, s-a soldat cu peste 74.000 de morți, potrivit autorităților sanitare din enclavă. 

Autoritățile au impus restricții de circulație pe ambele sensuri de mers în apropierea localității Miclăușeni, din comuna Butea, județul Iași, în urma unui accident produs între o mașină și un tir.

În urma impactului, o persoană a rămas încarcerată.

Pompierii militari care s-au deplasat la fața locului au constatat că o persoană era blocată în autoturism. Au reușit, într-un final, să extragă șoferul mașinii dintre fiare.

Victima avea mai multe traumatisme grave și era în stare de semiconștiență. Echipajele medicale au transportat-o la spital, pentru efectuarea investigațiilor de specialitate și pentru a primi în continuare îngrijiri medicale.

Trei militari care se aflau întâmplător în zonă au intervenit pentru a acorda primul ajutor persoanelor implicate în accident. Ei au fost și cei care au apelat la autorități, pentru ajutoare suplimentare.

„Pentru gestionarea evenimentului, la fața locului au fost direcționate o autospecială de stingere cu modul de descarcerare și acordare a primului ajutor, o autospecială de intervenție pentru descarcerare și un echipaj de primă intervenție, cu echipajele aferente, precum și un echipaj medical cu medic din cadrul Serviciului de Ambulanță Județean Iași”, a transmis ISU Iași.

Anchetatorii urmează să stabilească care au fost circumstanțele în care s-a produs accidentul.

Miniștrii de Externe din UE au declarat, luni, că blocul va continua să aplica sancțiuni împotriva Rusiei, în pofida acordului pricind motorina, încheiat în weekend, între președintele SUA, Donald Trump și liderul rus, Vladimir Putin. 

„SUA sunt cel mai mare aliat al nostru, dar mesajul nostru este clar: dacă vrem să punem capăt acestui război, singura modalitate de a face acest lucru este să exercităm o presiune mai mare asupra Rusiei”, a declarat, luni dimineață șefa diplomației UE, Kaja Kallas, în cadrul reuniunii miniștrilor de externe de la Luxemburg.

„Rusia a declanșat acest război. Nu trebuie să uităm acest lucru”, a mai spus Kallas.

Kallas a îndemnat Casa Albă să pună în aplicare proiectul de lege promovat de senatorul Lindsey Graham, care prevede sancțiuni și tarife de amploare împotriva Moscovei. Însă legea, aprobată în urma decesului subit al lui Graham, lasă decizia la latitudinea președintelui.

„Dacă ar adopta proiectul de lege al lui Graham, am putea exercita cu adevărat presiune pentru ca Rusia să pună capăt acestui război”, a afirmat Kallas.

Ministra de Externe al Irlandei, Helen McEntee, a declarat că acordul dintre Trump și Putin privind motorina este „îngrijorător”, dar a insistat că Uniunea Europeană își va continua strategia pe termen lung.

„Ceea ce trebuie să facem este să ne reorientăm și să ne dublăm eforturile pentru a menține presiunea asupra Rusiei”, a declarat McEntee.

Ministra de Externe a Suediei, Maria Malmer Stenergard, a criticat acordul privind motorina și i-a încurajat pe omologii săi europeni să utilizeze activele rusești înghețate pentru a-și intensifica sprijinul militar și financiar acordat Ucrainei.

„Regret foarte mult acest (n.r. – acord). Sper că nu va intra în vigoare”, a declarat ea.

„Țările UE, indiferent de ce se va întâmpla cu SUA, trebuie să rămână calme, să continue și să sporească sprijinul prin utilizarea activelor înghețate și să intensifice presiunea asupra Rusiei”, a continuat Stenergard.

Ministrul de Externe lituanian, Kęstutis Budrys, s-a arătat, de asemenea, extrem de critic, afirmând că acordul privind motorina „nu ajută nici la prețurile produselor petroliere, nici la unitatea din cadrul comunității transatlantice”.

„Nu este modul de acțiune european. Modul nostru de a acționa este să intensificăm presiunea, deoarece vedem deja cum funcționează. Nu ne oprim aici, deoarece pentru Europa acesta este un interes vital: să ajutăm Ucraina să reziste în această iarnă”, le-a declarat Budrys reporterilor.

Luni, în cadrul reuniunii miniștrilor de Externe la Luxemburg, UE a adoptat cea mai amplă completare din istorie a listei sale de sancțiuni, vizând peste 1.600 de persoane și entități acuzate că susțin războiul Rusiei. Peste jumătate dintre acestea sunt legate de producția de rachete balistice.

„Prioritatea noastră trebuie să fie menținerea acestei presiuni, dar și menținerea canalelor de comunicare cu SUA, deoarece acest lucru nu va fi posibil fără sprijinul SUA”, a continuat ministra de Externe din Irlanda.

Ministrul de Externe estonian, Margus Tsahkna, a pus acordul pe seama alegerilor de la jumătatea mandatului, care vor avea loc luna viitoare. Republicanii lui Trump se află în urma democraților și a estimat că impactul concret al acordului va fi limitat.

Tsahkna a mai afirmat că armistițiul energetic anunțat brusc de Trump duminică „nu funcționează”, făcând referire la atacurile aeriene neîncetate ale Rusiei asupra Ucrainei.