Gruparea Palestine Action a fost înființată în 2020 și protestează afacerile israeliene care operează pe teritoriu britanic. Grupul a câștigat notorietate pe fondul acțiunilor de protest de la începutul Războiului din Gaza.
Guvernul britanic a inclus în luna iulie grupul pe lista organizațiilor teroriste, la același nivel cu organizații precum Statul Islamic sau al-Qaeda. Prin această decizie, apartenența la grup riscă să atragă pedepse de până la 14 ani de închisoare.
Interdicția a fost instituită după un incident major în luna iunie, când activiști ai Palestine Action au pătruns pe baza militară aeriană Brize Norton și au avariat două aeronave.
Demersul a fost făcut de fosta ministră de interne Yvette Cooper a decis proscrierea organizației, considerând-o o amenințare la adresa securității naționale.
Peste 2.000 de persoane au fost arestate pentru mesaje de susținere a Palestine Action, iar peste 200 au fost inculpate pentru sprijinirea unei organizații proscrise. Dacă gruparea are câștig de cauză în acest proces, acuzații vor putea invoca nelegalitatea proscrierii, ceea ce ar putea afecta sute de dosare aflate în curs, anunță Reuters.
China a avertizat miercuri că va „zdrobi” orice încercare străină de a interveni în Taiwan, după ce Japonia a trimis marți avioane spre Yonaguni, cea mai apropiată insulă japoneză de arhipelagul guvernat democratic, potrivit Le Figaro.
„Avem o voință fermă, o hotărâre puternică și o mare capacitate de a ne apăra suveranitatea națională și integritatea teritorială”, a declarat Peng Qingen, purtător de cuvânt al Biroului Chinez pentru Afaceri Taiwaneze, într-o conferință de presă obișnuită. „Vom înăbuși orice interferență străină.”
Beijingul critică vehement și planul Japoniei de a instala rachete ghidate sol-aer cu rază medie de acțiune la Yonaguni, care, potrivit ministrului japonez al Apărării, Shinjiro Koizumi, este „pe drumul cel bun”.
„Desfășurarea de arme ofensive de către Japonia în zonele adiacente regiunii Taiwan din China este extrem de periculoasă. Creează în mod deliberat tensiuni regionale și provoacă o confruntare militară ”, a adăugat Peng Qingen.
China consideră Taiwanul propriul teritoriu și nu a exclus folosirea forței pentru a prelua controlul. Guvernul taiwanez, la rândul său, respinge pretenția de suveranitate a Beijingului și susține că numai poporul taiwanez își poate decide viitorul.
Salvatorii au fost alertați în jurul orei 23:20, ora locală, luni, iar o echipă de căutare și salvare i-a localizat pe doi membri ai grupului, nevătămați, în noaptea de marți, au declarat autoritățile locale, potrivit Le Figaro. Elicopterele au continuat căutările pe tot parcursul nopții și i-au găsit pe ceilalți doi alpiniști dispăruți marți dimineață devreme. Cadavrele lor au fost recuperate în jurul prânzului.
„Putem începe acum procesul de aducere a acestor bărbați acasă la familiile lor”, a declarat inspectorul detectiv Vicki Walker într-un comunicat. „Aș dori să le mulțumesc tuturor celor implicați în operațiunea de salvare. Aceasta este o perioadă dificilă, în special pentru familiile celor doi alpiniști.”
Detectivul a subliniat, de asemenea, că unul dintre alpiniști era cetățean american. La rândul său, Consiliul pentru Siguranța Montană din Noua Zeelandă (o organizație care își propune să reducă accidentele și decesele în activitățile în aer liber din Noua Zeelandă) a declarat într-un comunicat de presă că unul dintre bărbații decedați era un ghid montan calificat la nivel internațional, „un membru respectat și apreciat al comunității ghizilor”. Celălalt era clientul său.
În ultimele decenii, zeci de alpiniști au murit pe Muntele Cook, unde căderile de pietre sunt frecvente, iar avalanșele comune la altitudini mari. Mulți alții au pierit în parcul național din jur, cunoscut pentru munții și ghețarii săi.
Prințul Harry și alte șase nume cunoscute dau în judecată editorii ziarului Daily Mail pentru presupusa colectare ilegală de informații care datează de 30 de ani, potrivit Sky News.
Cazul este în desfășurare din 2022 și este doar unul dintre numeroasele pe care Harry le-a intentat împotriva organizațiilor media din 2019, pentru presupuse încălcări ale vieții private, practici ilegale și relatări false.
Associated Newspapers (ANL) – care publică și The Mail on Sunday și MailOnline, neagă cu tărie orice faptă ilicită.
Un proces complet nu este așteptat să înceapă la Înalta Curte din Londra până în ianuarie, dar o audiere premergătoare procesului, care ajută la gestionarea cazului și la rezolvarea oricăror probleme nerezolvate, este programată să aibă loc miercuri.
Dispozitive de ascultare în mașini și locuințe, reclamă Prințul HarrySe spune că presupusele acte ilegale au avut loc între 1993 și 2011, inclusiv angajarea de către editor a unor detectivi privați pentru a plasa în secret dispozitive de ascultare în mașini și locuințe și plata unor ofițeri de poliție pentru informații privilegiate.
Când au intentat procesul în 2022, avocații reclamanților au declarat că au luat cunoștință de dovezi „extrem de tulburătoare” care dezvăluiau că fuseseră victime ale unei „activități criminale abominabile” și ale unor „încălcări grave ale vieții private” de către Associated Newspapers.
Associated Newspapers neagă acuzațiile, descriindu-le drept „calomnii absurde” și susține că acțiunea în justiție este „o expediție de pescuit a reclamanților și a avocaților lor”.
Deși Prințul Harry este unul dintre actorii cheie, ca litigiu de grup, el nu este singurul reclamant.
Ceilalți reclamanți sunt: actrița Elizabeth Hurley, actrița Sadie Frost, Sir Elton John și soțul său, regizorul David Furnish, baroneasa Doreen Lawrence, mama lui Stephen Lawrence, fostul politician liberal-democrat Sir Simon Hughes.
Curtea de Casație din Paris va decide dacă o instanță inferioară a avut dreptate să-l condamne pentru finanțare ilegală în campania sa eșuată de realegere din 2012, potrivit AFP.
Dacă condamnarea lui Sarkozy va fi confirmată, acesta va executa o pedeapsă de șase luni, posibil cu o brățară electronică.
Sarkozy a fost președinte cu un singur mandat între 2007 și 2012. El s-a confruntat cu o serie de provocări legale de când a părăsit funcția.
Audierea de miercuri este ultima sa șansă de a scăpa de o a doua condamnare. Fostul președinte a fost trimis la închisoare luna trecută într-un caz separat, legat de o campanie electorală anterioară.
În acel proces, Sarkozy, în vârstă de 70 de ani a fost găsit vinovat că le-a permis consilierilor să încerce să colecteze bani pentru candidatura sa la președinție din 2007 de la liderul libian Moamar Gaddafi.
Cele 20 de zile petrecute după gratii l-au transformat în primul lider francez de după război care a ispășit o pedeapsă cu închisoarea. A fost ulterior eliberat pe 10 noiembrie, sub supraveghere judiciară, în așteptarea unui apel și în acel caz.
Sarkozy și acuzațiile legate, tot de finanțarea campaniei electoraleCazul analizat miercuri se concentrează pe acuzațiile conform cărora partidul de dreapta al lui Sarkozy a colaborat cu o firmă de relații publice, Bygmalion, pentru a ascunde costul real al candidaturii sale la realegere din 2012.
Procurorii au declarat că Sarkozy a cheltuit aproape 43 de milioane de euro pentru campania sa din 2012. Acest lucru reprezină aproape dublu față de suma permisă de 22,5 milioane de euro.
Spre deosebire de coinculpații săi, el nu a fost implicat în sistemul de facturare dublă. Despre sistem se presupune că este folosit pentru acoperirea costurilor. Dar a fost tras la răspundere în calitate de beneficiar al finanțării ilegale a campaniei electorale, în calitatea sa de candidat.
Sarkozy a negat „orice responsabilitate penală” în acest caz, denunțând acuzațiile drept „minciuni”.
O curte de apel inferioară a confirmat în februarie anul trecut condamnarea sa în acest caz. Totuși Curtea de Casație ar putea dispune o rejudecare a procesului dacă apelul este considerat valid.
Hakyung Lee, din Noua Zeelandă, care a fost găsită vinovată în septembrie de uciderea șocantă a lui Yuna Jo, în vârstă de opt ani, și a lui Minu Jo, în vârstă de șase ani, trebuie să petreacă cel puțin 17 ani în spatele gratiilor înainte de a fi eligibilă pentru eliberare condiționată, potrivit BBC.
Lee, în vârstă de 45 de ani, a susținut că era nebună în momentul crimelor din 2018. Acestea au avut loc la scurt timp după moartea soțului ei. Judecătorul Înaltei Curți, Geoffrey Venning, a declarat că sănătatea mintală a lui Lee a jucat un rol în acest caz. Totuși, consideră că acțiunile ei au fost calculate.
Rămășițele copiilor au fost descoperite abia în 2022 de către un cuplu care a câștigat o licitație pentru conținutul unui depozit abandonat din Auckland.
În timpul unui proces care a durat mai mult de două săptămâni, avocații apărării lui Hakyung Lee au declarat instanței că sănătatea ei mintală s-a deteriorat după moartea lui Jo, soțul ei. Așa a ajuns să creadă că este mai bine ca restul familiei să moară împreună.
Din Noua Zeelandă a fugit în Coreea de SudLee a încercat să se sinucidă și să-și ucidă copiii, administrându-le o doză de antidepresiv. L-a amestecat în suc, dar a greșit doza și s-a trezit constatând că copiii ei erau morți, au declarat avocații ei.
Procurorii au susținut că acțiunea lui Lee a fost „un act egoist menit să se elibereze de povara creșterii copiilor”.
După crime, Lee și-a schimbat numele și a părăsit Noua Zeelandă. A fost arestată în Coreea de Sud – unde s-a născut – în septembrie 2022 . A fost extrădată înapoi în Noua Zeelandă, mai târziu, în acel an.
Pentagonul a confirmat vizita în Republica Dominicană , care are loc în contextul în care președintele Donald Trump își intensifică presiunile asupra omologului său venezuelean și inamicul său, Nicolas Maduro, acuzat de Washington că ar conduce un cartel de droguri, potrivit France24.
Biroul lui Hegseth a anunțat marți că acesta se va întâlni cu președintele dominican Luis Abinader, cu ministrul său al apărării și cu alți membri ai cabinetului „pentru a consolida relațiile în domeniul apărării și a reafirma angajamentul Americii de a apăra patria, de a proteja partenerii noștri regionali și de a asigura stabilitatea și securitatea în America”.
Anunțul a venit la o zi după ce Statele Unite au desemnat un presupus cartel de droguri venezuelean, Cartel de los Soles (Cartelul Soarelui), drept organizație teroristă străină.
