O analiză a publicației germane Bild ridică niște semne de întrebare la care este imposibil să nu ridici din sprâncene: renumitul istoric militar Sönke Neitzel a șocat, într-o analiză televizată, spunând că „Într-un fel, Putin a trecut Rubiconul”.
Mesajul terifiant vine din partea unui om cu pregătire în domeniul istoriei recente, mai ales în domeniul istoriei militare, vine din partea unui specialist în istoria războiului și în istoria comparativă a violenței.
Una dintre cele mai cunoscute lucrări ale sale – „Tapping Hitler’s Generals”, o lucrare puternică, ce oferă interviuri și înregistrări secrete cu opiniile private despre război, putere și responsabilitate ale ofițerilor germani luați prizonieri în Marea Britanie.
„Ar putea exista o ciocnire militară între Rusia și trupele NATO”Nu este de mirare, deci, că opinia unui astfel de specialist este de natură să nedumerească, mai ales în contextul metaforei cu Rubiconul (care înseamnă că nu mai există cale de întoarcere).
Teama lui Neitzel: „Ar putea exista o ciocnire militară între Rusia și trupele NATO în următorii trei ani. Și este foarte posibil ca trupele noastre să fie nevoite să lupte în Lituania. Anul viitor, peste anul următor, peste trei ani – cine poate spune? Dar pericolul există”, spune Sönke Neitzel.
„Administrația Trump, care, chiar și din perspectiva lui Putin, nu este foarte entuziasmată de război, joacă un rol major.
Costurile extreme ale reînarmării Rusiei joacă un rol major. Și, bineînțeles, la fel și faptul că ne îmbunătățim încet.
Întrebarea va fi: dacă Putin este hotărât să facă acest lucru – mulți din NATO spun asta, și aș vrea și eu – va aștepta el până când vom putea spune că Bundeswehr are acum suficiente drone? Nu, probabil, că nu”.
„Nu mai suntem în pace. Dar nici nu ne aflăm într-un război”Declanșatorul actual al alarmei în rândul experților: dronele zboară acum și deasupra Germaniei. Avertismentul dramatic al lui Neitzel: „Nu mai suntem în pace. Dar nici nu ne aflăm într-un război declarat. Suntem undeva la mijloc.
Ceea ce NATO prezintă ca scenariu este slăbirea Occidentului într-un război hibrid, creând insecuritate cu scopul de a distruge NATO și UE și astfel de a recâștiga controlul asupra țărilor est-europene. Și apoi provocarea unui Occident divizat prin trimiterea de soldați în Svalbard sau în altă parte”.
Neitzel consideră că țările europene trebuie să investească mai mult în securitate: „Acest stat trebuie să asigure securitatea.
Nu putem permite dronelor să zboare deasupra aeroporturilor și cazărmilor noastre”, spune acesta.
„Avem o structură de securitate veche”„Problema noastră este că avem o structură de securitate care datează din anii 1950. Trebuie să investim mult mai mulți bani în apărarea împotriva dronelor.
În acest sens, ar trebui să fim aproape recunoscători pentru aceste drone, deoarece acum subliniază urgența de a lua în sfârșit măsuri”.
Însă, Neitzel critică: „O problemă fundamentală a Bundeswehr-ului este că operează în cadrul unor structuri complet rigide, iar peste 50% din personal nu își desfășoară misiunea principală. Stau la birourile lor, gestionează și nu ar lupta. Într-o situație de urgență, 120.000 de soldați ar urmări luptele a 60.000”.
Articolul Analiză Bild: „Putin a trecut, într-un fel, Rubiconul” apare prima dată în Mediafax.
Preşedintele PNL, deţinând poziţia de premier, comunică mai puţin în calitate de preşedinte al Partidului Naţional Liberal şi comunică în calitate de premier. Şi eu zic că această atitudine, a premierului Bolojan, este una corectă. Pentru că nu încearcă să aducă avantaje politice pentru Partidul Naţional Liberal din faptul că deţine funcţia de premier. De altfel, el nu aduce nici alte avantaje pe care probabil unii le-ar aştepta din interiorul PNL, pentru că este un om echilibrat, un om care nu prea-i place clientelismul politic şi nu a manifestat, să spun, un subiectivism în ceea ce priveşte dobândirea de anumite poziţii”, a spus Orban, la Digi24.
Consilierul prezidenţial a precizat că Ilie Bolojan ar putea răspunde la fiecare atac politic pe care membrii altor partide o fac asupra sa„În mod evident şi din alte partide nu există niciun fel de interes de a susţine public poziţiile domnului Bolojan care fie adevărat. Sigur că nu e bine atunci când apar declaraţii din partea unor lideri secundar din alte partide politice care îl atacă pe Ilie Bolojan să se escaladeze conflictul. Pe de altă parte trebuie restituit adevărul, iar Ilie Bolojan poate de fiecare dată când este atacat de X-Y-Z, Fifor, Ghinea care spune că-i şantajat Bolojan, Bolojan poate să răspunde chiar la fiecare năzdrăvânie pe care o spune orice actor secundar din alte formaţiuni politice şi aici cumva trebuie o comunicare oficială”.
Orban a mai spus că premierul este un omul care poate implementa chiar şi măsurile greleIlie Bolojan este un om foarte hotărât, care chiar dacă întâmpină o poziţie, el va lua acele măsuri, chiar dacă acele măsuri, multe dintre ele, care el crede că sunt necesare, întâmpină o poziţie foarte puternică. Preşedintele l-a desemnat ca şi premier, preşedintele a intervenit deja în situaţii, tocmai pentru a arăta sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan, şi mai ales pentru măsurile necesare care trebuie luate şi pe care Bolojan este dispus să le implementeze”.
Articolul Ce părere are Ludovic Orban despre Ilie Bolojan. „Nu-i prea place clientelismul politic” apare prima dată în Mediafax.
Autorităţile de protecţie civilă din statul Hidalgo au raportat 16 decese şi au declarat că cel puţin 1.000 de case şi sute de şcoli au fost afectate, potrivit Reuters.
Guvernatorul statului Puebla, Alejandro Armenta, a declarat că cel puţin nouă persoane au murit din cauza unor incidente precum alunecări de teren, iar alte cinci au fost date dispărute. Autorităţile au raportat încă două decese în statul Veracruz.
„Lucrăm pentru a sprijini populaţia, a deschide drumurile şi a restabili serviciile electrice”, a declarat preşedinta Claudia Sheinbaum într-o postare pe X. Ea a distribuit fotografii cu echipele de intervenţie în situaţii de urgenţă care transportau provizii în timp ce înaintau cu apă până la genunchi pe străzile inundate.
Un videoclip al Marinei a arătat un ofiţer căutând persoane blocate în timp ce înainta pe o stradă inundată până la gât în Poza Rica, unde ploile torenţiale şi inundarea râului Cazones au scufundat o mare parte din oraşul Veracruz.
Ministerul Apărării a declarat că a mobilizat peste 5.400 de persoane pentru a ajuta la monitorizarea, evacuarea şi curăţarea zonelor afectate.
Între timp, furtunile Raymond şi Priscilla au adus ploi torenţiale în peninsula Baja California şi pe coasta de vest a Pacificului.
Articolul Furtuni devastatoare în Mexic. 27 de morți, sute de școli afectate și mii de locuințe distruse apare prima dată în Mediafax.
„Neptun Deep e în linie dreaptă. Avem date care confirmă faptul că acolo este un zăcământ foarte bun. Din 2027 o să avem mai multe gaze produse din Marea Neagră pentru România. Lucru care ne dă capacitatea de a face şi alte noi centrale de producţie energie electrică pe gaz şi, în acelaşi timp, de a dezvolta industria petrochimică, industria care e mare consumatoare de energie. Şi este evident că e mult mai simplu să foloseşti gazul românesc în România, fără a avea tarife de transport într-o altă ţară, şi asta va reprezenta un plus pentru tot ce înseamnă industria din ţara noastră, începând cu 2027”, a declarat ministrul, la Prima TV.
Întrebat când va fi extrasă prima cantitate de gaz, Ivan a confirmat că procesul este deja în desfăşurare„În finalul lui 2026, începutul lui 2027 vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră, din Neptun Deep. Se lucrează în acest moment. Investiţiile sunt de 4 miliarde de euro, 50% Romgaz, 50% OMV. În momentul de faţă avem date foarte, foarte pozitive despre modul în care urmează să fie exploatat acest zăcământ extrem de important pentru ţara noastră”.
Proiectul Neptun Deep este cel mai amplu proiect de exploatare a gazelor naturale offshore din Marea Neagră şi primul de mare adâncime din România. Co-dezvoltat de Romgaz şi OMV Petrom, Neptun Deep are rezerve estimate la minim 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Articolul Când vor avea loc primele extracții de gaze din proiectul Neptun Deep? Ministrul Energiei răspunde apare prima dată în Mediafax.
El anunţă că pentru prima dată în doi ani, Comisia Europeană a acceptat redeschiderea discuţiilor pe tema decarbonizării.
Întrebat, la PrimaTV, dacă există riscul ca România să treacă printr-un blackout şi în ce condiţii s-ar putea întâmpla acest lucru, ministrul a explicat scenariile analizate de autorităţi.
„În momentul de faţă, pentru a vedea care este impactul asupra sistemului energetic naţional la centralelor pe cărbune, am comandat un studiu făcut după metodologie europeană de o companie de consultanţă internaţională, colegii la TransEletrica sunt cei care l-au făcut la respectivă achiziţie, care are 6.000 de pagini şi care unul dintre scenarii arată că în cursul acestei ierni, în anumite condiţii de iarnă foarte grea, în anumite condiţii de nisoare, dacă vom opri toate grupurile pe cărbune de la complexul energetic Oltenia, am putea să fim într-o situaţie de acest gen, în situaţia în care s-ar îndeplini cumulativ mai multe condiţii. Aşa zisa furtună perfectă”.
Ministrul a subliniat că autorităţile fac tot ce le stă în putere pentru a evita un astfel de scenariu„Rolul nostru e de a calcula care sunt cele mai grele scenarii şi de a face tot ce ţine de noi ca să nu ajungem acolo. Iar în momentul de faţă, ceea ce fac şi acum vin de la o altă dezbatere cu sindicaliştii de la complexul energetic Oltenia, e faptul că negociem cu cei din Comisia Europeană şi pentru prima dată, după 2 ani de zile, au fost dispuşi să accepte redeschiderea discuţiilor pe ţinta 119, ceea de carbonizării şi în această furtună trag nădejde că vom trece cu bine această iarnă, păstrând în continuare capacităţile de producţie a energiei pe cărbune, cel puţin pentru această iarnă, pentru a putea, mai departe, să avem suficientă energie pentru piaţă de echilibrare atunci când avem vârsta de consum mai exact între ora 6 şi 10 după amiază”.
Ivan a mai spus că Guvernul lucrează la dezvoltarea capacităţilor de producţie şi stocare„Facem tot ce ţinem noi ca să nu ajungem acolo şi am mare încredere şi în colegii mei şi în ceea ce facem noi ca şi Minister al Energiei şi Guvern, tocmai pentru a crea noi capacităţi de producţie, a deţine pe cele care astăzi sunt funcţionale şi de a pune cât mai multe capacităţi de stocare a energiei electrice şi anume baterii pentru că pentru panourile fotovoltaice care producă energie în timpul zilei, să putem stoca energia şi să o folosim seara la un preţ mult mai bun”.
Articolul Ivan: România va trece cu bine de iarnă, negociem redeschiderea discuțiilor cu UE pe cărbune apare prima dată în Mediafax.
