Agregator de ştiri

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a prezentat miercuri, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, direcţiile prioritare ale politicii externe şi de securitate ale ţării, în cadrul Strategiei de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030. Momentul a fost marcat însă de mai multe incidente provocate de parlamentari din opoziţie, care au întrerupt în repetate rânduri discursul şefului statului, în special când acesta a vorbit despre sprijinul pentru Ucraina.

„Vom sprijini în continuare Ucraina”, a afirmat Nicuşor Dan după care la scurt timp, din băncile opoziţiei, s-au auzit strigăte precum „Nu vă e ruşine?”, „România când o sprijiniţi?” şi huiduieli prelungite. Reacţiile au obligat preşedintele să îşi întrerupă discursul de mai multe ori, în timp ce preşedintele de şedinţă le cerea parlamentarilor să respecte procedura şi să păstreze liniștea în sală.

În debutul intervenţiei sale, Nicuşor Dan a subliniat că România trebuie să îşi facă auzită „mult mai pregnant” vocea pe plan extern.

„Ne propunem să consolidăm parteneriatele noastre strategice şi să întărim rolul României în organismele şi formatele multilaterale: Uniunea Europeană, NATO, dar şi Iniţiativa celor Trei Mări, formatul B9. Sunt locuri în care vocea României trebuie să se audă mult mai pregnant”, a declarat preşedintele.

Şeful statului a reafirmat şi angajamentul României faţă de stabilitatea şi dezvoltarea vecinilor din regiune.

„Vom susţine în continuare stabilitatea şi dezvoltarea Republicii Moldova. Este un obiectiv important al politicii noastre externe. Vom sprijini în continuare Ucraina. Vom susţine, de asemenea, securitatea în zona Balcanilor de Vest şi vom susţine integrarea în Uniunea Europeană a vecinilor noştri. Este o condiţie a stabilităţii noastre viitoare”, a punctat Nicuşor Dan.

Preşedintele a insistat şi asupra rolului strategic al Mării Negre pentru România, atât ca sursă de vulnerabilitate, cât şi de oportunitate.

„Marea Neagră este un punct important în politica noastră externă. Pentru că, aşa cum am spus, este, pe de o parte, o vulnerabilitate. Pe de altă parte, poate să fie o mare oportunitate”, a afirmat acesta.

În timp ce puterea a salutat direcţiile anunţate de preşedinte, opoziţia l-a acuzat că pune accentul pe angajamentele externe în detrimentul problemelor interne, reproşând că „România reală” – afectată de preţuri mari, infrastructură precară şi crize sociale – nu se regăseşte suficient în priorităţile prezentate.

Controalele făcute de Garda de Mediu au scos la iveală neconformități majore în gestionarea deșeurilor. Au fost aplicate 10 sancțiuni contravenționale în valoare totală de 660.000 lei pentru diverse abateri grave.

Foto: Garda Naţională de Mediu

Printre cele mai grave abateri constatate se numără nerespectarea condițiilor din autorizațiile de mediu și depozitări necontrolate. Operatorii efectuau stocări direct pe sol, fără respectarea normelor de protecție a mediului.

Inspectorii au găsit lipsa evidenței deșeurilor și raportări neconforme în SIATD. Operatorii amestecau deșeurile și clasificau eronat deșeurile ca deșeuri de ambalaje metalice pentru obținerea bonificațiilor OIREP.

Foto: Garda Naţională de Mediu

Controalele au relevat că o parte dintre cantitățile de deșeuri metalice de ambalaje declarate nu se regăseau fizic pe amplasamente. Există un risc ridicat de raportare a unor cantități nereale de deșeuri pentru a obține bonificații nejustificate.

Aceste practici de fraudă cu deșeuri metalice afectează întregul lanț de colectare și reciclare. Trasabilitatea reală a unor fluxuri declarate doar scriptic este pusă sub semnul întrebării.

Foto: Garda Naţională de Mediu

Gradul de risc este considerat major. Doar în cadrul acestui eșantion de șapte operatori au fost sancționate zece abateri grave în gestionarea deșeurilor metalice.

Controalele tematice și monitorizarea strictă a fluxurilor de deșeuri vor continua. Scopul este prevenirea oricărei tentative de fraudă și protejarea mediului prin asigurarea corectitudinii raportărilor din sectorul colectării și reciclării.

Separat, Garda de Mediu Constanța a aplicat o sancțiune de 100.000 lei unei stații de betoane din localitatea Corbu. În timpul verificărilor, comisarii au constatat că societatea nu a notificat autoritatea competentă pentru protecția mediului cu privire la dizolvarea acesteia.

Foto: Garda Naţională de Mediu

Operatorul nu a notificat nici schimbarea titularului activității, încălcând prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului. Operatorii economici au obligația de a notifica autoritatea competentă dacă intervin elemente noi.

Torța olimpică a fost aprinsă cu 72 de zile înainte de startul Jocurilor Olimpice și cu 100 de zile înainte de Jocurile Paralimpice.

Evenimentul, programat inițial lângă ruinele templului Herei, a fost mutat în interior deoarece prognoza anunța ploi abundente, similare celor din ajun.

Ca și înaintea edițiilor Los Angeles 1984, Tokyo 2020 și Beijing 2022, evenimentul s-a desfășurat fără public. În lipsa soarelui, flacăra nu a putut fi aprinsă cu ajutorul oglinzii paraboloide, ci a fost utilizată o torță aprinsă luni, în timpul repetiției oficiale, de actrița Mary Mina în rolul marii preotese.

Ceremonia a început cu interpretarea imnurilor olimpic, italian și grec de către un cor al Școlii Italiene din Atena, continuând cu recitarea poemului „Lumina Olympiei”, de Takis Doxas, de către actorul Ioannis Stankoglou.

Au urmat discursurile primarului orașului Olympia, Aristidis Panagiotopoulos, ale președintelui Fundației Milano–Cortina 2026, Giovanni Malagò, ale președintei CIO, Kirsty Coventry, și ale președintelui Comitetului Olimpic Elen, Isidoros Kouvelos.

Torța va fi transportată de 450 de purtători pe un traseu de 2200 km în Grecia, timp de nouă zile, trecând prin 12 zone montane și stațiuni de schi importante. Pe 4 decembrie, flacăra va ajunge pe stadionul Panathenaic din Atena, unde va fi predată delegației italiene.

Ștafeta italiană va începe pe 6 decembrie de la Stadio dei Marmi din Roma și va parcurge 12.000 km în 63 de zile, cu 10.001 purtători, trecând prin peste 60 de orașe, toate cele 107 provincii italiene și peste 300 de localități.

Primul purtător al torței a fost canotorul grec Petros Gkaidatzis, medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, care l-a înlocuit pe schiorul Alexandros „AJ” Ginnis, aflat în recuperare după o accidentare. Gkaidatzis a predat torța campionului olimpic la gimnastică Dimosthenis Tampakos, apoi canotorilor Nikolaos Skiathitis, Ioannis Tsilis și Stergios Papachristos.

Jocurile Olimpice Milano–Cortina 2026 vor avea loc între 6 și 22 februarie 2026.

Fostul senator PSD Marius Isăilă s-a prezentat, miercuri, la Secția 22 Poliție din București pentru a semna prima dată în cadrul măsurii controlului judiciar dispuse de Curtea de Apel București, după ce a petrecut 13 zile în arest preventiv în dosarul în care este acuzat că ar fi încercat să ofere un milion de euro mită ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu.

La ieșire, Isăilă și-a susținut din nou nevinovăția și a spus că nu se teme că judecătorii ar putea înăspri măsura preventivă:

„Nu voi încălca controlul judiciar. Nu am de ce să mă tem. Respect măsurile stabilite de instanță”, le-a declarat acesta jurnaliștilor.

El a adăugat că este dispus să colaboreze cu anchetatorii, dar a refuzat să intre în detalii despre acuzațiile care i se aduc:

„Sunt dispus să colaborez cu anchetatorii, dar nu pot să intru acum în detalii. Orice aș spune ar fi interpretat în defavoarea mea”, a afirmat fostul senator.

În fața secției de poliție, Marius Isăilă a fost așteptat și de activistul Marian Ceaușescu, cunoscut pentru prezența sa la dosarele de corupție de mare vizibilitate. Acesta l-a întrebat pe fostul senator despre geanta de firmă cu care venise la secție, făcând aluzie la interceptările din dosar în care procurorii DNA notează cuvintele „banii se dau la geantă”.

Isăilă a răspuns ironic:

„E un fake, luat din IDM ( n.r complex comercial din zona Basarab)”, a spus acesta, încercând să minimalizeze discuția.

Întrebat cum a fost perioada petrecută în arest, Marius Isăilă a evitat detaliile, dar a recunoscut că experiența l-a marcat:

„Foarte grele (n.r zilele). E foarte greu să ajungi acolo. Nu doresc nimănui să ajungă acolo. Lipsa libertății e grea”, a mărturisit acesta.

Curtea de Apel București a decis săptămâna trecută să admită contestația lui Isăilă la arestul preventiv dispus de Tribunalul București și să îl plaseze sub control judiciar pentru 60 de zile, începând cu 20 noiembrie 2025.

Procurorii DNA îl acuză pe fostul senator de cumpărare de influență. Potrivit anchetatorilor, în octombrie 2025, Isăilă ar fi promis, prin intermediul fostului șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, suma de 1 milion de euro pentru ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, în schimbul influenței acestuia pentru încheierea unor contracte între compania de stat Romtehnica și o firmă privată din domeniul armamentului.

În stenogramele aflate la dosar, Isăilă apare discutând despre sume de bani, contracte cu muniție provenită din Kazahstan și posibilitatea revânzării acesteia către Ucraina prin intermediul Romtehnica și al unei firme din Bulgaria, procurorii susținând că mita de 1 milion de euro ar fi urmat să fie plătită „la geantă”.

Măsura controlului judiciar presupune, în astfel de dosare, obligații precum prezentarea periodică la poliție, anunțarea schimbării domiciliului și interdicția de a părăsi țara fără permisiunea organelor judiciare, încălcarea lor putând duce la arest la domiciliu sau arest preventiv.

Nu este primul dosar de corupție în care numele lui Marius Isăilă apare. În 2016, fostul parlamentar a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la 5 ani și 4 luni de închisoare pentru trafic de influență și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, într-un dosar care viza blocarea unui control ANAF și atribuirea unor contracte pe bani publici.

Proiectul de lege convenit astăzi informal între negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului (țările UE) stabilește primele standarde de acest tip la nivel comunitar, inclusiv identificarea și înregistrarea obligatorie cu microcip a tuturor câinilor și pisicilor din UE și interdicția de reproducere a câinilor sau pisicilor cu trăsături fizice excesive, notează EFE.

Reglementările vizează armonizarea măsurilor privind creșterea, adăpostirea, trasabilitatea, importul și manipularea pisicilor și câinilor, precum și stoparea practicilor abuzive, combaterea afacerilor crude și protejarea sănătății animalelor de companie.

Vânzătorii, crescătorii și adăposturile vor avea la dispoziție patru ani pentru a se pregăti pentru această măsură, în timp ce pentru proprietarii de animale de companie care nu vând animale, măsura va fi obligatorie după 10 ani pentru câini și 15 ani pentru pisici.

Câinii și pisicile importate din țări terțe pentru vânzare vor trebui, de asemenea, să poarte microcipuri pentru a intra în UE, conform detaliilor proiectului de lege publicat de Parlamentul European într-un comunicat.

Regulile prevăd, de asemenea, interzicerea reproducerii între părinți și copii, bunici și nepoți, precum și între frați și frați vitregi, și interdicția ca puii și pisoii să nu poată fi separați de mamele lor până la vârsta de cel puțin opt săptămâni, cu excepția cazului în care există o justificare veterinară specifică.

Pentru a preveni exploatarea animalelor, regulamentul limitează numărul de cuiburi per femelă și introduce perioade de odihnă obligatorii între sarcini.

De asemenea, va fi interzisă creșterea câinilor sau pisicilor cu extreme fizice excesive care prezintă un risc ridicat de efecte dăunătoare asupra bunăstării lor, precum și utilizarea acestor animale, împreună cu câini și pisici mutilate, în expoziții, concursuri sau competiții.

Acest acord provizoriu trebuie acum aprobat definitiv atât de Parlament, cât și de Consiliu înainte ca noile norme să poată intra în vigoare.

Conform datelor furnizate de Comisia Europeană (CE), aproximativ 44% dintre cetățenii UE dețin un animal de companie, iar 74% consideră că acesta ar trebui să fie mai bine protejat.

Comerțul cu câini și pisici a crescut considerabil în ultimii ani și valorează 1,3 miliarde de euro pe an.

Anunțul miercuri de Ministerul Educației, prin intermediul comunicatului de presă publicat.

În cadrul întâlnirii alături de Consilierul pentru Știință al Președintelui SUA, ministrul Daniel David a prezentat noua reformă de reorganizare a sistemului național de cercetare, dezvoltare și inovare, iar oficialul american a exprimat disponibilitatea de a sprijini cu experți.

„Mă bucur că de data aceasta am reușit să ne coordonăm și să mă întâlnesc cu Excelența Sa Michael Kratsios, care are un cuvânt major de spus în politica SUA în domeniul științei și tehnologiei. Am discutat despre sistemele de organizare a științei în România și SUA, prezentând noua reformă de reorganizare a sistemului național de cercetare-dezvoltare-inovare (m-a bucurat disponibilitatea părții americane de a ne sprijini cu experți), accentuând avantajele competitive ale României în zona ELI-NP («Laserul de la Măgurele») și Danubius-ERIC, cu potențial interes pentru SUA, respectiv colaborările formale care există deja între minister și National Science Foundation, pe care le dorim extinse”, a declarat ministrul Daniel David.

Ministrul spune că România își dorește o colaborare strânsă cu oamenii de știință americani, dar și cu industria SUA.

„Am punctat apoi noile infrastructuri de cercetare, în cadrul cărora dorim o colaborare strânsă cu oamenii de știință americani și cu industria americană: Inteligența artificială, Energie (mai ales bazată pe hidrogen și energia nucleară), Semiconductori și altele importante pentru țară. De asemenea, am discutat despre rolul cercetării în sistemul de apărare, luând în calcul diverse provocări internaționale. Nu în ultimul rând, am analizat rolul științei în societatea modernă și modul în care putem face față pseudoștiinței”, a declarat ministrul Daniel David.

Alături de ministrul Daniel David, din delegația României în SUA au făcut parte și Excelența Sa Andrei Muraru, Ambasadorul României în SUA, Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, precum și membri ai Ambasadei României în SUA, în timp ce din partea americană au participat și alți experți guvernamentali din cadrul Oficiului Casei Albe pentru Politica Științei și Tehnologiei.

România debutează joi la Campionatul Mondial de handbal feminin 2025, urmând să întâlnească echipa Croației. Reprezentativa Românieu a fost prezentă la toate edițiile competiției mondiale.

La ediția din 2025, Norvegia pornește ca mare favorită, după ce a cucerit aurul olimpic și european în 2024, în timp ce Franța încearcă și își apere titlul mondial, obținut în 2023.

Primele trei clasate din fiecare grupă vor avansa în grupele principale, iar meciurile din sferturi, semifinale și finală se vor disputa în Țările de Jos.

Grupele Campionatului Mondial de handbal feminin 2025:

Grupa A (Rotterdam): Danemarca, România, Japonia, Croația

Grupa B (‘s-Hertogenbosch): Ungaria, Elveția, Senegal, Iran

Grupa C (Stuttgart): Germania, Serbia, Islanda, Uruguay

Grupa D (Trier): Muntenegru, Spania, Insulele Feroe, Paraguay

Grupa E (Rotterdam): Olanda, Austria, Argentina, Egipt

Grupa F (‘s-Hertogenbosch): Franța, Polonia, Tunisia, China

Grupa G (Stuttgart): Suedia, Brazilia, Cehia, Cuba

Grupa H (Trier): Norvegia, Angola, Coreea de Sud, Kazahstan

Grupa A (Rotterdam):

27 noiembrie, 19:00 » România – Croația

27 noiembrie, 21:30 » Danemarca – Japonia

29 noiembrie, 19:00 » România – Japonia

29 noiembrie, 21:30 » Croația – Danemarca

1 decembrie, 19:00 » Japonia – Croația

1 decembrie, 21:30 » Danemarca – România

Grupa B (‘s-Hertogenbosch):

27 noiembrie, 19:00 » Elveția – Iran

27 noiembrie, 21:30 » Ungaria – Senegal

29 noiembrie, 19:00 » Elveția – Senegal

29 noiembrie, 21:30 » Iran – Ungaria

1 decembrie, 19:00 » Senegal – Iran

1 decembrie, 21:30 » Ungaria – Elveția

Grupa C (Stuttgart):

26 noiembrie, 19:00 » Germania – Islanda

26 noiembrie, 21:30 » Serbia – Uruguay

28 noiembrie, 19:00 » Uruguay – Germania

28 noiembrie, 21:30 » Serbia – Islanda

30 noiembrie, 16:30 » Islanda – Uruguay

30 noiembrie, 19:00 » Germania – Serbia

Grupa D (Trier):

26 noiembrie, 19:00 » Spania – Paraguay

26 noiembrie, 21:30 » Muntenegru – Insulele Feroe

28 noiembrie, 19:00 » Paraguay – Muntenegru

28 noiembrie, 21:30 » Spania – Insulele Feroe

30 noiembrie, 16:30 » Insulele Feroe – Paraguay

30 noiembrie, 19:00 » Muntenegru – Spania

Grupa E (Rotterdam):

28 noiembrie, 19:00 » Austria – Egipt

28 noiembrie, 21:30 » Olanda – Argentina

30 noiembrie, 19:00 » Austria – Argentina

30 noiembrie, 21:30 » Egipt – Olanda

2 decembrie, 19:00 » Argentina – Egipt

2 decembrie, 21:30 » Olanda – Austria

Grupa F (‘s-Hertogenbosch):

28 noiembrie, 19:00 » Polonia – China

28 noiembrie, 21:30 » Franța – Tunisia

30 noiembrie, 16:30 » Polonia – Tunisia

30 noiembrie, 19:00 » China – Franța

2 decembrie, 19:30 » Tunisia – China

2 decembrie, 22:00 » Franța – Polonia

Grupa G (Stuttgart):

27 noiembrie, 19:00 » Brazilia – Cuba

27 noiembrie, 21:30 » Suedia – Cehia

29 noiembrie, 19:00 » Brazilia – Cehia

29 noiembrie, 21:30 » Cuba – Suedia

1 decembrie, 19:00 » Cehia – Cuba

1 decembrie, 21:30 » Suedia – Brazilia

Grupa H (Trier):

27 noiembrie, 19:00 » Angola – Kazahstan

27 noiembrie, 21:30 » Norvegia – Coreea de Sud

29 noiembrie, 19:00 » Angola – Coreea de Sud

29 noiembrie, 21:30 » Kazahstan – Norvegia

1 decembrie, 19:00 » Coreea de Sud – Kazahstan

1 decembrie, 21:30 » Norvegia – Angola

Potrivit Oil Terminal, Petrotel nu a mai primit țiței rusesc din 5 decembrie 2022. De la acea dată, rafinăria a utilizat exclusiv petrol din surse conforme cu reglementările Uniunii Europene. Aceste ajustări vin în urma sancțiunilor impuse de UE după invadarea Ucrainei.

În același timp, repornirea rafinăriei, care se află în prezent în curs de întreținere tehnică, a fost amânată cu două săptămâni, de la sfârșitul lunii noiembrie până la 15 decembrie. Această dată revizuită se aliniază termenului limită stabilit de administrația SUA pentru ca Lukoil să-și vândă activele non-ruse unui cumpărător sancționat de Washington.

Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din SUA a stabilit data de 13 decembrie ca termen limită universal pentru toate entitățile Lukoil care operează în afara Federației Ruse. Până la această dată, companiile au permisiunea de a-și continua activitatea normală, inclusiv plățile, investițiile și întreținerea instalațiilor. Principala restricție se referă la plățile către entitățile sancționate, care trebuie depuse în conturi blocate.

Bloomberg a raportat că Lukoil caută un singur cumpărător pentru întregul său portofoliu de active internaționale, o tranzacție care ar include Petrotel Ploiești și rețeaua sa de peste 300 de stații de service din România. Fondul american Carlyle, acționar majoritar al BSOG, este, potrivit unor surse, unul dintre principalii concurenți, activele din amonte și din aval putând fi redistribuite către companii precum Chevron, Exxon sau ADNOC.

Petrotel reprezintă cel mai important client al Oil Terminal, contribuind cu 20% la veniturile sale în primele nouă luni ale anului. Închiderea prelungită a rafinăriei pune o presiune considerabilă asupra operatorului portuar, care avertizează că absența clienților alternativi ar putea afecta în mod substanțial operațiunile sale.

Prezența Lukoil în România include rafinăria Petrotel, peste 300 de stații de benzină, activități comerciale și o participație de aproximativ 88% într-o concesiune offshore în Marea Neagră. În ciuda discuțiilor publice despre posibile închideri diferențiate ale activelor, autoritățile americane au declarat în mod explicit că termenul limită de 13 decembrie este absolut.

Deși statul român a luat în considerare anterior preluarea temporară a rafinăriei, această opțiune nu mai este luată în considerare. Cu toate acestea, guvernul pregătește un mecanism general, care urmează să fie adoptat prin ordonanță, menit să gestioneze situații similare rezultate din sancțiuni internaționale. Un grup de lucru dedicat, condus de Ministerul Afacerilor Externe, supraveghează această inițiativă.

Până la luarea unei decizii finale de către Lukoil și aprobarea acesteia de către SUA, viitorul rafinăriei Petrotel și al rețelei românești de stații de service rămâne condiționat de negocierile internaționale în curs. Între timp, închiderea prelungită continuă să exercite presiune asupra industriei petroliere locale.