Scandalul a izbucnit după victoria naționalei de fotbal a Coreei de Sud în finala Jocurilor Asiatice, disputată pe 3 octombrie 2026. Sud-coreenii au învins Japonia cu 1-0, obținând medalia de aur și, odată cu aceasta, dreptul la o scutire importantă de serviciul militar, scrie Il Post.
În Coreea de Sud, bărbații apți fizic sunt obligați să efectueze serviciul militar, de regulă între 18 și 28 de ani. Durata acestuia variază între 18 și 21 de luni, în funcție de arma la care sunt repartizați.
Sportivii care câștigă o medalie olimpică, indiferent de culoare, sau aurul la Jocurile Asiatice beneficiază însă de un regim special, introdus în 1973. În locul serviciului militar obișnuit, aceștia trebuie să urmeze doar un stagiu de pregătire militară de bază, de trei săptămâni.
Seul, Coreea de Sud – Membri ai forțelor de operațiuni speciale din Coreea de Sud și SUA participă la un exercițiu comun în apropierea coastei de vest, la Seosan, Coreea de Sud. Sursă foto: Ministerul Apărării via ZUMA Press Wire
„Medalia și titlul nu contează”. Declarația care a declanșat scandalulControversa a pornit de la declarațiile făcute de unii dintre fotbaliști după câștigarea finalei. Yang Min-hyeok, jucător al echipei belgiene Westerlo, a recunoscut că perspectiva scutirii de armată a reprezentat principala sa motivație. „Medalia și titlul nu contează. Era în joc scutirea de serviciul militar, asta era tot ce mă interesa”, a declarat fotbalistul, potrivit Korea JoongAng Daily.
Și căpitanul naționalei, Lee Gi-hyuk, a avut o reacție asemănătoare, sugerând că evitarea serviciului militar era mai importantă decât performanța sportivă. Ambii jucători și-au cerut ulterior scuze public, însă declarațiile au provocat critici puternice în presa sud-coreeană, în rândul opiniei publice și al unor reprezentanți ai guvernului. Ministrul Sportului, Choi Hwi-young, a declarat că sistemul scutirilor va trebui „inevitabil restrâns”. Deocamdată, nu a fost anunțată o modificare concretă a legislației.
De ce sportivii primesc un privilegiu de care nici măcar membrii BTS nu au beneficiatSistemul sud-coreean permite anumitor sportivi și artiști să beneficieze de excepții de la serviciul militar obligatoriu, însă condițiile sunt foarte stricte. În cazul sportivilor, performanța trebuie obținută la două competiții majore: Jocurile Olimpice sau Jocurile Asiatice. O medalie de aur la o altă competiție internațională nu oferă automat același drept.
Cei șapte membri ai trupei BTS. Sursa foto: BTS
Pentru artiști, legislația prevede criterii diferite, precum clasarea pe primele două locuri la anumite concursuri internaționale, câștigarea unor competiții naționale recunoscute sau absolvirea unui program de pregătire de cel puțin cinci ani într-o instituție aprobată de stat.
Unul dintre cele mai cunoscute exemple ale aplicării stricte a regulilor este trupa sud-coreeană BTS. Deși formația a devenit un fenomen muzical internațional și a contribuit la popularizarea culturii sud-coreene, cei șapte membri nu au beneficiat de scutirea acordată unor sportivi.
Între 2022 și 2025, toți membrii BTS și-au întrerupt activitatea pentru a-și îndeplini obligațiile militare. Încorporarea și revenirea lor au fost urmărite intens de fani și de presa internațională. Diferența dintre tratamentul acordat unor sportivi și cel aplicat artiștilor de succes a alimentat de-a lungul timpului dezbateri privind echitatea sistemului.
Serviciul militar, o obligație legată de conflictul cu Coreea de NordServiciul militar obligatoriu are o importanță deosebită în Coreea de Sud, pe fondul tensiunilor persistente cu Coreea de Nord. Cele două state nu au semnat un tratat de pace după Războiul Coreean din 1950 – 1953. Conflictul s-a încheiat printr-un armistițiu, iar Peninsula Coreeană rămâne divizată.
Actualul scandal readuce în discuție criteriile prin care performanța sportivă poate justifica reducerea obligațiilor militare. Nu este clar dacă eventualele modificări vor afecta doar competițiile viitoare sau vor schimba și condițiile generale de acordare a scutirilor.
Apogeul fotbalului românesc în ancheta Balonului de Aur a fost atins de Gheorghe Hagi în 1994. „Regele” a ocupat locul 4, la egalitate cu suedezul Tomas Brolin (Parma), ambii cu câte 68 de puncte. Trofeul a fost câștigat de bulgarul Hristo Stoichkov, de la FC Barcelona, cu 210 puncte, urmat de italienii Roberto Baggio (Juventus), cu 136 de puncte, și Paolo Maldini (Milan), cu 109 puncte.
Anul 1994 a fost unul dintre cei mai importanți din cariera lui Hagi, în care a evoluat pentru Brescia și FC Barcelona. Mai important, însă, a fost rolul central avut în parcursul spectaculos al României la Cupa Mondială din Statele Unite ale Americii, unde „tricolorii” au ajuns până în sferturile de finală. În meciul cu Columbia, Hagi a înscris unul dintre golurile intrate în istoria fotbalului, contribuind la succesul României cu 3-1.
Hagi este și românul cu cele mai multe nominalizări la Balonul de Aur, șase la număr: 1985, 1987, 1988, 1989, 1991 și 1994. Cea mai bună clasare a sa în afară de locul 4 a fost poziția a opta, la ediția din 1989.
Duckadam și Belodedici, în Top 8În afară de Hagi, doar doi fotbaliști români au mai intrat în Top 8.
Helmut Duckadam a ocupat locul 8 în clasamentul din 1986, cu 10 puncte, după sezonul în care Steaua București a câștigat Cupa Campionilor Europeni. Portarul român a fost unul dintre eroii finalei de la Sevilla cu FC Barcelona, unde a apărat toate cele patru lovituri de departajare executate de catalani.
Cinci ani mai târziu, Miodrag Belodedici s-a situat tot pe locul 8, cu 15 puncte. Fundașul român venea după câștigarea Cupei Campionilor Europeni cu Steaua Roșie Belgrad, în 1991, și a Cupei Intercontinentale în același an.
Dudu Georgescu, în top de trei ori la rândUn alt nume important din fotbalul românesc este Dudu Georgescu, care a apărut în clasamentul Balonului de Aur trei ani la rând. Atacantul lui Dinamo a fost pe locul 10 în 1975, pe 15 în 1976 și pe locul 9 în 1977.
Georgescu era în acea perioadă unul dintre cei mai prolifici atacanți ai Europei. A câștigat de două ori Gheata de Aur a Europei, în sezoanele 1974-1975 și 1976-1977, și a fost de patru ori golgheter al campionatului României.
Primul român inclus în clasament: Dumitru MacriPrimul fotbalist român care a primit voturi pentru Balonul de Aur a fost Dumitru „Tache” Macri, căpitanul Rapidului. În 1961, el a ocupat locul 35, cu un punct, într-un clasament care îi mai cuprindea pe legende precum Lev Iașin, Alfredo Di Stéfano, Ferenc Puskás și Bobby Charlton.
Macri a evoluat întreaga carieră la Rapid și a purtat banderola echipei giuleștene timp de 14 ani.
Adrian Mutu, ultima prezențăUltimul român care a primit voturi în clasamentul Balonului de Aur este Adrian Mutu, în 2003. Atacantul lui Chelsea a ocupat locul 22, cu un punct, într-o ediție câștigată de cehul Pavel Nedvěd.
Mutu a fost atunci la egalitate de puncte cu Filippo Inzaghi, Ronaldinho, Jan Koller și Francesco Toldo.
Balonul de Aur a fost creat de revista franceză France Football în 1956, prima ediție fiind câștigată de englezul Stanley Matthews. Trofeul este acordat anual celui mai bun fotbalist în funcție de performanțele sale, de nivelul individual și de impactul avut asupra echipei, fiind considerat cea mai importantă distincție individuală din fotbal. Din 2024, France Football și UEFA organizează împreună ceremonia Balonului de Aur.
Câștigătorii ediției din 2026 vor fi anunțați într-o gală organizată la Londra, Marea Britanie, pe 26 octombrie.
În întuneric total și într-o atmosferă greu de suportat pentru oameni, viața a găsit o soluție neobișnuită: energia nu vine de la Soare, ci din reacții chimice, notează portalul francez Espèces-menacées.fr.
O lume izolată sub litoralul românescDescoperită la sfârșitul anilor ’80 în apropiere de Mangalia, Peștera Movile a rămas separată de mediul exterior timp de peste cinci milioane de ani. Straturile de argilă și calcar au funcționat ca o barieră naturală, permițând dezvoltarea unui ecosistem cu caracteristici excepționale.
Izolarea îndelungată a favorizat apariția unor specii endemice, adaptate unor condiții care ar fi ostile pentru majoritatea organismelor de la suprafață. Tocmai fragilitatea acestui univers face ca accesul oamenilor să fie sever restricționat.
Viața care nu are nevoie de lumina SoareluiUna dintre particularitățile majore ale peșterii este modul în care funcționează lanțul trofic. În ecosistemele obișnuite, lumina solară și fotosinteza stau la baza producerii materiei organice. În subteranul de lângă Mangalia, rolul principal revine însă bacteriilor chemoautotrofe.
Aceste microorganisme utilizează energia obținută prin oxidarea sulfului și a altor compuși chimici. Bacteriile formează pelicule care devin hrană pentru nevertebrate, acestea fiind, la rândul lor, consumate de organisme mai mari.
Practic, întregul ecosistem poate funcționa în absența luminii solare.
Creaturi adaptate întunericului totalMilioanele de ani petrecute în asemenea condiții și-au pus amprenta și asupra faunei. Unele viețuitoare au ochii atrofiați, sunt depigmentate sau aproape translucide, iar altele au dezvoltat antene mai lungi, utile pentru orientarea în întuneric.
Printre organismele întâlnite se numără izopode, miriapode, păianjeni, lipitori și colembole. Unele au un metabolism lent, o adaptare importantă într-un mediu în care resursele sunt limitate.
Nici atmosfera nu seamănă cu cea de la suprafață. Aerul este foarte umed, sărac în oxigen și bogat în dioxid de carbon, iar prezența hidrogenului sulfurat îl face periculos pentru oameni.
De la Mangalia la căutarea vieții extraterestreImportanța Peșterii Movile depășește biodiversitatea României. Ecosistemul le oferă oamenilor de știință un model pentru studierea modului în care viața poate supraviețui fără lumină, dar și pentru înțelegerea evoluției speciilor în condiții de izolare extremă.
Astfel de mecanisme prezintă interes inclusiv pentru astrobiologie: dacă organismele pot forma ecosisteme bazate pe energie chimică în subteranul Terrei, cercetătorii pot lua în calcul existența unor procese asemănătoare în medii fără lumină de pe alte corpuri cerești.
Tocmai valoarea sa științifică impune protejarea strictă a peșterii. Introducerea accidentală a unor microorganisme din exterior sau modificarea condițiilor de temperatură și apă ar putea afecta un echilibru biologic construit în milioane de ani.
Donald Trump și Marco Rubio sunt „extrem de furioși” în legătură cu informațiile apărute în presa americană despre comportamentul ambasadoarei Kimberly Guilfoyle, a declarat pentru Associated Press un înalt oficial american, sub protecția anonimatului.
Potrivit acestuia, administrația de la Washington ar urma să decidă ce măsuri adoptă după sărbătoarea federală de luni, 12 octombrie.
Guilfoyle, fostă prezentatoare Fox News și fostă logodnică a lui Donald Trump Jr., este acuzată în mai multe investigații publicate de The Wall Street Journal de comportament necorespunzător, posibile conflicte de interese și folosirea influenței politice în scopuri personale.
Factura de 100.000 de dolari care a declanșat un nou scandalUna dintre cele mai grave acuzații privește o presupusă solicitare adresată unui donator al lui Donald Trump, înainte ca Guilfoyle să fie confirmată în funcția de ambasador.
Potrivit The Wall Street Journal, diplomata i-ar fi cerut acestuia să achite o datorie de 100.000 de dolari acumulată pe un card de credit, promițându-i în schimb acces la persoane influente din administrația americană.
The Wall Street Journal a relatat și despre presupuse cadouri și servicii primite în condiții necorespunzătoare, precum și despre promovarea intereselor unei companii grecești din domeniul construcțiilor și energiei.
Potrivit publicației, Guilfoyle ar fi permis unui lobbyist al companiei să participe la întâlniri diplomatice private și ar fi sugerat, în timpul unei recepții, că Washingtonul ar putea submina guvernul grec dacă ar dori.
Într-o investigație publicată pe 26 septembrie, The Wall Street Journal a relatat că Kimberly Guilfoyle ar fi făcut declarații controversate în timpul unei cine organizate în martie, la Atena, la care participau oficiali americani și greci, inclusiv ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou. În timpul unei dispute cu ministrul grec, ambasadoarea ar fi invocat apropiata cădere a Guvernului Bolojan și ar fi sugerat că Washingtonul ar avea capacitatea de a provoca schimbări politice și în alte țări.
„Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici”, ar fi afirmat Guilfoyle, potrivit unei persoane prezente la cină și altor surse citate de publicația americană.
Ministrul grec al Energiei i-ar fi replicat că Statele Unite nu pot înlocui guvernul Greciei, ales prin votul cetățenilor.
Avocatul ambasadoarei a contestat relatarea privind schimbul de replici.
Alte dezvăluiri au vizat deplasări de lux alături de directori ai unor companii energetice și un conflict legat de participarea la un eveniment organizat în marja Forumului Economic Mondial de la Davos.
Marco Rubio și-a apărat inițial ambasadoarea, dar acum ia în calcul demitereaAflat săptămâna trecută la Atena, Rubio a apărat-o inițial pe Kimberly Guilfoyle, afirmând că aceasta a fost un ambasador puternic al Statelor Unite în Grecia.
Ulterior, după publicarea unor noi acuzații, șeful diplomației americane s-a arătat iritat de întrebările jurnaliștilor.
Înainte de plecarea din Atena, joi, 8 octombrie, Rubio a afirmat că nu poate confirma informațiile publicate și a criticat tendința de a considera automat adevărate relatările bazate pe surse anonime.
Potrivit oficialului citat de AP, Rubio a devenit însă tot mai nemulțumit pe măsură ce dezvăluirile s-au înmulțit.
Situația este cu atât mai sensibilă cu cât Guilfoyle l-a însoțit pe secretarul de stat la majoritatea evenimentelor oficiale din Grecia, în timp ce acuzațiile împotriva ei erau deja intens discutate.
Cine este Kimberly Guilfoyle, apropiata familiei Trump ajunsă ambasador în GreciaKimberly Guilfoyle a devenit cunoscută în Statele Unite ca procuror în California și, ulterior, ca prezentatoare a postului conservator Fox News.
A fost implicată în campaniile politice ale lui Donald Trump și a avut o relație de mai mulți ani cu Donald Trump Jr., fiul președintelui american, cu care a fost logodită.
Numirea sa în Grecia a fost interpretată drept o expresie a încrederii politice de care beneficia în cercul apropiat al președintelui.
Postul de ambasador la Atena are o importanță strategică pentru Washington, inclusiv prin cooperarea militară din estul Mediteranei, infrastructura energetică și rolul Greciei în transportul gazelor către Europa de Est.
„Domeniul în care probabil vom vedea cele mai dramatice evoluții în următorul an este cel al atacurilor cibernetice”, a declarat Gates, într-un interviu acordat duminică postului american ABC News, potrivit AFP.
Fondatorul Microsoft consideră că dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale, combinată cu lipsa unor reglementări suficient de stricte, creează oportunități fără precedent pentru persoanele care vor să utilizeze tehnologia în scopuri infracționale.
„Adevăratul pericol, în acest moment, nu este că inteligența artificială va scăpa de sub control. Trebuie să lucrăm și la această problemă, dar impactul major al unui asemenea scenariu este încă la câțiva ani distanță”, a explicat el.
„Oameni rău intenționați, fără mecanisme de siguranță și cu cele mai noi modele AI”Gates a atras atenția că unele sisteme de inteligență artificială pot fi modificate astfel încât restricțiile introduse pentru prevenirea utilizărilor periculoase să fie eliminate.
În aceste condiții, instrumentele AI pot ajunge în mâinile unor persoane sau organizații care urmăresc să desfășoare atacuri informatice ori alte activități periculoase.
„În prezent, este permisă eliminarea tuturor acestor mecanisme de protecție. Așadar, atunci când ai oameni rău intenționați, fără mecanisme de siguranță, care folosesc cele mai noi modele, în special în domeniul cibernetic, vom avea multe surprize neplăcute în următorul an”, a avertizat miliardarul.
El a cerut restricții suplimentare pentru a împiedica utilizarea inteligenței artificiale în atacuri cibernetice și în activități legate de bioterorism.
Bill Gates îl contrazice pe Donald Trump: Companiile nu se pot controla singureDeclarațiile lui Gates reprezintă și o critică la adresa abordării susținute de președintele american Donald Trump, potrivit căreia autoreglementarea companiilor din industria inteligenței artificiale ar putea fi suficientă pentru prevenirea riscurilor.
Cofondatorul Microsoft consideră că această abordare nu oferă garanții adecvate pentru o tehnologie cu un potențial atât de mare.
„Ideea că, pentru cea mai periculoasă tehnologie inventată vreodată de oameni, ultimul cuvânt îl au doar companiile, iar acestea reprezintă singurul mecanism de control pe care îl are societatea… Este clar că nu facem suficient”, a afirmat Gates.
Acesta susține că responsabilitatea pentru limitarea riscurilor nu poate fi lăsată exclusiv în mâinile dezvoltatorilor de inteligență artificială.
Avertismente și despre locurile de muncăNu este prima dată când Bill Gates avertizează asupra consecințelor dezvoltării accelerate a inteligenței artificiale.
Într-o intervenție publicată în luna august, miliardarul a susținut că societatea nu este suficient de pregătită pentru transformările provocate de această tehnologie, în special în ceea ce privește piața muncii.
Automatizarea unor activități și integrarea sistemelor AI în tot mai multe sectoare economice ar putea schimba profund modul în care oamenii lucrează și competențele solicitate de angajatori.
De această dată, însă, avertismentul său vizează un risc mult mai apropiat: folosirea inteligenței artificiale de către infractorii cibernetici înainte ca autoritățile să reușească să stabilească mecanisme eficiente de control.
În opinia lui Gates, următoarele 12 luni ar putea arăta cât de periculoasă poate deveni această combinație dintre modele AI tot mai performante și eliminarea restricțiilor de siguranță.
Miza este cu atât mai mare cu cât premierul desemnat și-a propus să depună joi, 15 octombrie, în Parlament, lista miniștrilor și programul de guvernare. Până atunci, trebuie să găsească o formulă acceptabilă pentru partide care, deși declară că România are nevoie urgentă de un guvern, continuă să aibă poziții divergente privind participarea la putere.
Luni, ziua primelor decizii. PSD își stabilește poziția, Niculescu negociază inclusiv cu grupul lui Victor PontaPrima decizie importantă a săptămânii este așteptată luni, 12 octombrie, de la Partidul Social Democrat. Biroul Permanent Național al PSD se reunește la ora 10:30, la sediul central al formațiunii, pentru a analiza rezultatele discuțiilor de săptămâna trecută cu Luca Niculescu și pentru a stabili dacă social-democrații sunt dispuși să susțină un guvern de tehnocrați.
Partidul condus de Sorin Grindeanu insistă asupra unei majorități parlamentare asumate, care să includă și PNL și UDMR, dar și asupra unui program economic compatibil cu prioritățile social-democraților.
În paralel, Luca Niculescu continuă consultările cu partidele și grupurile parlamentare. Programul anunțat pentru luni include patru întâlniri:
12:00 – USR, la sediul partidului;
14:00 – Grupul minorităților naționale, la Palatul Parlamentului;
16:00 – PACE – Întâi România, grup format în principal din parlamentari proveniți din zona suveranistă;
17:00 – Uniți pentru România (UPR), grup parlamentar din care face parte și fostul premier Victor Ponta.
Consultările cu PACE și UPR arată că Niculescu încearcă să își extindă opțiunile dincolo de partidele tradiționale. Grupul PACE – Întâi România a atras anterior atenția printr-o propunere neobișnuită: desemnarea Patriarhului Daniel pentru funcția de prim-ministru, idee susținută public în luna iunie de senatorul Clement Sava.
PSD și PNL, principalul obstacol în formarea unei majoritățiProblema centrală a negocierilor rămâne incompatibilitatea dintre condițiile formulate de PSD și poziția PNL.
Sorin Grindeanu a cerut liberalilor și UDMR să participe la construcția unei majorități transparente și să își asume împreună responsabilitatea guvernării. Liderul PSD a avertizat că partidul său poate refuza susținerea viitorului Executiv dacă nu există un acord asupra programului economic și a formulei politice.
De cealaltă parte, Ilie Bolojan a transmis că liberalii nu vor mai participa la o guvernare alături de PSD în actualul context politic. PNL s-a declarat însă dispus să acorde un vot de învestitură Cabinetului propus de Luca Niculescu, chiar fără participarea la guvernare.
UDMR a adoptat o poziție asemănătoare, anunțând că ar putea vota un guvern din care nu face parte.
Astfel, Niculescu încearcă să obțină o majoritate parlamentară de susținere fără ca toate partidele care îi acordă votul să intre efectiv în Executiv. O asemenea formulă depinde însă de disponibilitatea formațiunilor de a accepta un program comun și de a oferi sprijin unui cabinet care nu le reprezintă direct.
233 de voturi și termenul de joi. Ce se întâmplă dacă negocierile eșueazăPentru a fi învestit, Guvernul propus de Luca Niculescu trebuie să obțină votul majorității deputaților și senatorilor, respectiv cel puțin 233 de voturi.
Niculescu a anunțat că intenționează să depună joi, 15 octombrie, programul de guvernare și lista miniștrilor.
Potrivit surselor Mediafax, dacă nu va obține suficiente garanții de susținere în această săptămână, Luca Niculescu ar putea renunța la mandat spre finalul acesteia. Acesta ar intenționa să meargă la vot dacă nu are o majoritate dispusă să îl susțină.
Înaintea Salonului Auto de la Paris, unde aproximativ 40% dintre mărcile participante provin din China, șeful celui mai mare producător auto european a avertizat că industria continentului se află într-un moment decisiv, dar că nu este prea târziu pentru a recupera terenul pierdut.
„Atunci când a contat, am găsit soluții împreună. Avem din nou nevoie de acest lucru între Franța și Germania”, a declarat Oliver Blume.
„Viitorul nostru nu este decis”, a adăugat directorul Volkswagen, pledând pentru măsuri care să încurajeze producția europeană, politici climatice mai flexibile și reducerea costurilor energiei.
Producătorii chinezi au cucerit un sfert din piața europeană a hibridelor plug-inExpansiunea producătorilor chinezi reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru industria auto europeană din ultimele decenii.
Companii precum BYD au profitat de dificultățile pieței interne chineze pentru a-și accelera exporturile către Europa, unde pot obține marje de profit mai ridicate.
Datele Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) arată amploarea schimbării. În prima jumătate a anului 2026, mărcile chineze au ajuns să controleze 25% din piața europeană a automobilelor hibride plug-in, comparativ cu numai 2% în 2024.
Și în cazul automobilelor hibride convenționale, cota producătorilor chinezi a crescut de la 2% la 14% în aceeași perioadă.
Creșterea s-a accelerat după ce Uniunea Europeană a introdus taxe vamale suplimentare pentru automobilele electrice produse în China. Constructorii asiatici și-au adaptat strategia, extinzând rapid oferta de modele hibride, care nu erau vizate de aceleași măsuri comerciale.
Europa și China au ajuns la un acord pentru limitarea importurilorÎn încercarea de a reduce presiunea asupra industriei europene, Bruxellesul și Beijingul au ajuns la un acord preliminar privind limitarea exporturilor chineze de automobile hibride către Uniunea Europeană.
Potrivit Financial Times, China a acceptat să limiteze livrările în următorii patru ani la cel mult jumătate din volumele estimate anterior de autoritățile europene. Mecanismul ar urma să includă cote de import, iar depășirea acestora ar putea atrage taxe suplimentare.
Oliver Blume a salutat progresele negocierilor, însă a avertizat că măsurile comerciale nu sunt suficiente.
„Europa trebuie în continuare să asigure condiții de concurență echitabile pe propriile piețe. Cei care vând aici ar trebui să concureze în condiții comparabile și să creeze locuri de muncă și valoare economică și aici, în Europa”, a declarat șeful Volkswagen.
Franța și Germania nu se înțeleg asupra conceptului „Made in Europe”În paralel cu negocierile comerciale cu Beijingul, Franța și Germania încearcă de mai multe luni să ajungă la o poziție comună privind viitorul industriei auto europene.
Una dintre principalele dispute privește definiția conceptului „Made in Europe”, care ar urma să fie utilizat pentru acordarea unor stimulente destinate producătorilor ce fabrică automobile pe continent.
Parisul insistă ca aceste avantaje să fie rezervate strict producției realizate în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
În schimb, o definiție mai largă ar putea include și țări precum Regatul Unit, Turcia, Japonia sau Coreea de Sud, unde constructorii europeni, inclusiv cei germani, au fabrici și lanțuri importante de aprovizionare.
Ministrul francez al Industriei, Sébastien Martin, a reafirmat poziția Parisului.
„Dacă vorbim despre Europa celor 27 și despre mai multe țări de cealaltă parte a lumii, europenii nu vor înțelege acest lucru”, a declarat oficialul francez.
Martin a susținut totodată necesitatea construirii unor mecanisme europene de protecție în fața concurenței asiatice.
Disputa reflectă diferențele dintre modelele industriale ale celor două mari economii europene. Germania are o industrie auto puternic integrată în lanțurile globale de producție, în timp ce Franța insistă asupra stimulării investițiilor și locurilor de muncă în interiorul Uniunii Europene.
Interzicerea motoarelor cu combustie, parte a negocierilorUn alt subiect sensibil este viitorul motoarelor pe benzină și motorină.
Conform politicilor climatice adoptate de Uniunea Europeană, obiectivul pentru 2035 este reducerea cu 100% a emisiilor de CO2 pentru autoturismele noi, ceea ce ar însemna, în forma actuală a regulilor, eliminarea de pe piața automobilelor noi a modelelor convenționale cu motoare cu combustie.
Totuși, constructorii europeni solicită mai multă flexibilitate, invocând ritmul tranziției către mobilitatea electrică, costurile ridicate de producție și competiția cu mărcile chineze.
Potrivit unor persoane familiarizate cu negocierile, citate de Financial Times, un posibil compromis între Paris și Berlin ar putea presupune acceptarea de către Franța a unei relaxări a obiectivelor de emisii pentru 2030 și 2035, inclusiv prin acordarea unui rol mai important combustibililor alternativi și automobilelor hibride plug-in.
În schimb, Germania ar putea accepta o definiție mai restrictivă a producției europene în cadrul viitoarelor programe de sprijin.
Volkswagen pregătește reduceri masive de personalApelul lansat de Oliver Blume vine într-un moment dificil chiar pentru Volkswagen, companie care desfășoară unul dintre cele mai ample programe de restructurare din istoria sa.
Grupul încearcă să reducă semnificativ costurile prin standardizarea componentelor, utilizarea unor tehnologii comune pentru mai multe mărci și simplificarea proceselor de producție.
Planurile de restructurare ar putea conduce la eliminarea a până la 100.000 de locuri de muncă.
În același timp, Volkswagen încearcă să lanseze automobile electrice mai accesibile, într-un segment în care producătorii chinezi au devenit concurenți tot mai puternici.
