Grupul austriac Noyb pentru protejarea vieții private a depus în 2024 o plângere împotriva companiei, acuzând software-ul său educațional Microsoft 365 că încalcă drepturile UE la protecția datelor pentru copii, potrivit AFP.
Noyb a declarat că Microsoft 365 Education a instalat cookie-uri care colectează date din browser și sunt utilizate în scopuri publicitare, o practică care afectează probabil milioane de elevi și profesori din întreaga Europă.
Într-o declarație de vineri, Noyb a anunțat că autoritatea de reglementare a emis o decizie săptămâna aceasta, prin care „constată că Microsoft 365 Education urmărește ilegal elevii și folosește datele acestora în scopuri proprii ale Microsoft”.
Deși nu a răspuns solicitărilor utilizatorilor de acces la datele legate de software-ul său educațional, Microsoft „a încercat să transfere toată responsabilitatea către școlile locale” sau alte instituții naționale, a declarat Noyb.
Microsoft anunță revizuirea decizieiMicrosoft a declarat într-un comunicat transmis AFP că firma va revizui decizia și va decide „cu privire la următorii pași la momentul oportun”.
„Microsoft 365 for Education îndeplinește toate standardele necesare de protecție a datelor, iar instituțiile din sectorul educației îl pot utiliza în continuare în conformitate cu GDPR”, a adăugat acesta, referindu-se la Regulamentul general privind protecția datelor al UE.
Noyb, fondată de activistul pentru confidențialitatea online Max Schrems, a intentat mai multe procese împotriva giganților tehnologici, ceea ce a determinat adesea acțiuni din partea autorităților de reglementare din cauza încălcărilor GDPR.
A depus peste 800 de plângeri în diverse jurisdicții în numele utilizatorilor de internet.
Articolul Austria constată că Microsoft a urmărit „ilegal” studenții apare prima dată în Mediafax.
Mihai Fifor scrie vineri, într-o postare pe Facebook, că România nu se mai poate conduce cu teroarea cătuşelor: „Nu vom mai permite asta niciodată. Și, dacă așa credeti că veți guverna, nu contați pe PSD. Nu putem fi tovarăși în asemenea atitudine și mentalitate”.
El spune că PSD denunță și respinge categoric „maniera în care premierul Bolojan a înțeles să-i avertizeze pe primari și pe președinții de consilii județene în legătură cu obligația plății CAS și CASS”: „Nu amenințarea cu pușcăria rezolvă problema! Edilii locali nu sunt de rea-credință și cu atât mai puțin pot fi tratați ca potențiali infractori. Premierul ar trebui să îi considere parteneri de dialog, nu ținte ale frustrărilor sale, măcar pentru motivul că sunt aleși de oameni și, deci, au cea mai deplină legitimitate democratică”.
Social-democratul arată că problemele sunt generate de lipsa banilor, „de faptul că Guvernul nu doar că nu mai asigură alocările uzuale, dar a ajuns să ia din resursele primăriilor și consiliilor județene sub diverse pretexte”.
Fifor susține că primarii nu pot fi acuzați pentru haosul bugetar creat la centru„În ultimă instanță, dincolo de bani, problema este de atitudine și de mentalitate. Premierul Bolojan rămâne prizonierul conduitei arbitrare, de baron local care taie și spânzură, din vremea când era primar la Oradea ori președinte al Consiliului Județean Bihor. Dar România nu mai poate fi condusă așa. Teroarea cătușelor nu ține loc de reformă, iar amenințările nu pot ține loc de guvernare”, adaugă Mihai Fifor.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că săptămâna viitoare Guvernul va publica lista cu toate primăriile care în luna august înregistrau restanțe la plată.
„Săptămâna viitoare vom publica lista cu toate primăriile din România și cu toate autoritățile publice care în luna august au înregistrat restanțe la plată și neachitarea acestor restanțe sau reținerile la sursă duc la o răspundere directă a celor care au făcut acest lucru”, a anunțat Bolojan.
El speră că „toți aleșii locali vor înțelege că practicile anterioare prin care guvernul venea ca un pompier să stingă incendiile sigur premeditate, ca să ne înțelegem bine, declanșate din local nu va mai funcționa în această perioadă”.
Articolul Fifor, atac dur la adresa lui Bolojan: Nu amenințarea cu pușcăria rezolvă problema apare prima dată în Mediafax.
În cadrul exercițiului multinațional POSEIDON 25, planificat și condus de Forțele Navale Române, a fost identificată o mină marină de exercițiu, a transmis Ministerul Apărării Naționale. Mina fost ulterior desprinsă, transportată și neutralizată în condiții de siguranță de către scafandrii de luptă EOD, conform procedurilor standard de intervenție.
Exercițiul multinațional POSEIDON 25, condus de Forțele Navale Române, a inclus activități destinate consolidării cooperării internaționale și creșterii nivelului de interoperabilitate între structurile participante în domeniul luptei împotriva minelor marine.
Activitățile de instruire planificate au avut ca obiectiv executarea în comun cu partenerii străini a procedurilor de identificare și neutralizare a dispozitivelor explozive subacvatice.
Articolul Mină marină descoperită de scafandri în cadrul unui exercțiu în Marea Neagră apare prima dată în Mediafax.
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului reprezintă destinația turistică România alături de 24 de parteneri expozanți, într-un stand de 105 metri pătrați.
Potrivit Ministerului Economiei, evenimentul reunește anual peste 20.000 de vizitatori și expozanți din peste 50 de țări, fiind una dintre cele mai importante platforme europene de promovare a destinațiilor turistice.
Vizitatorii standului României pot descoperi produse tradiționale, vinuri românești și momente artistice susținute de Ansamblul „Crișana” din Oradea, iar pe durata târgului rulează filme de promovare care ilustrează diversitatea turistică a României – de la peisaje montane și sate tradiționale, până la orașe istorice și evenimente de iarnă.
Ministerul mai anunță că Polonia reprezintă una dintre cele mai importante piețe pentru turismul românesc. În 2024, peste 100.000 de turiști polonezi au vizitat România, numărul acestora fiind în creștere cu 16% față de anul precedent.
„România are un potențial extraordinar pentru publicul polonez. Suntem o destinație apropiată, accesibilă și autentică, ce oferă natură, tradiție și ospitalitate”, a declarat Alexandru Badea, reprezentant al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
Participarea la TT Warsaw urmărește consolidarea relațiilor de cooperare cu partenerii polonezi din turism și creșterea atractivității României ca destinație autentică și diversă, în linie cu tendințele actuale ale pieței europene.
România participă la târgul TT Warsaw din 2009, iar în 2023 a avut statutul de țară parteneră.
Articolul România, promovată la cel mai mare târg de turism din Polonia – TT Warsaw 2025 apare prima dată în Mediafax.
Primul incident a avut loc în sala în care Diana Buzoianu și alți oficiali susțineau declarații. Un bărbat din sală a încercat să ia cuvântul, fără a reuși. El i-a întrerupt pe vorbitori și apoi s-a adresat șefei de la Mediu. „Nu ieșiți de aici”, a spus bărbatul. Ulterior, el a mai spus că „nu ieșiți de aici până nu stați de vorbă cu mine”, dar a fost evacuat de jandarmi.
Al doilea incident s-a produs în timpul conferinței de presă pe care Buzoianu a susținut-o la Baia Mare. Ea a intrat într-un dialog aprins cu un reprezentant al presei. Ministrul i-a reproșat jurnalistului că vrea doar să obțină „like-uri pe TikTok”, atunci când a întrebat-o despre iazul de la Bozânta, care reprezintă cel mai mare risc de poluare pentru cetățenii din zonă.
„Ce măsuri veți lua în privința iazului Bozânta, cea mai mare sursă de poluare pentru Baia Mare”, a fost întrebarea jurnalistului.
„Iazul de la Bozânta este iazul cu cel mai mare risc pentru populație. Când vom găsi un mecanism de finanțare. Acest mecanism pe care am vrea să-l creem va putea să prioritizeze lucrările care au cel mai mare risc. Iazul de la Bozânta este iazul cu cel mai mare risc. Astăzi nu există nici măcar un dosar depus pentru exploatarea iazului Bozânta”, a declarat Diana Buzoianu.
„Nu-mi răspundeți la întrebare”, a subliniat jurnalistul.
„Aveți un politician în fața dvs. Dacă dvs aveți impresia să puneți presiune publică să obțineți like-uri pe TikTok”, a răspuns Diana Buzoianu, vizibil iritată.
„Este vorba de o chestiune care omoară oamenii”, a reacționat jurnalistul, conform dialogului reprodus de publicația Gândul.
Articolul Ministra Mediului evită să răspundă la întrebări privind iazurile poluate. Incidente în timpul vizitei la Baia Mare apare prima dată în Mediafax.
„Noi, maghiarii, vrem să trăim în pace şi cooperare cu vecinii noştri”, a spus premierul în interviul difuzat de la Cluj-Napoca, unde șeful Guvernului de la Budapesta participă la congresul UDMR.
El a spus că este „foarte greu de imaginat ceva mai complicat” decât relaţia dintre cele două ţări.
El a subliniat că România are un prim-ministru care gândeşte în mod similar, de aceea trebuie profitat de ocazie pentru a îmbunătăţi cooperarea.
„România este angajată într-o luptă serioasă pentru a restabili echilibrul financiar al economiei sale, ceea ce este un lucru dureros şi o provocare serioasă. Este vorba de partenerul nostru comercial deosebit, iar cu cât românii au mai mulţi bani, cu atât comerţul româno-ungar va funcţiona mai bine”, a spus Orbán, citat de MTI.
Articolul Viktor Orbán: Suntem interesaţi de succesul economic al României apare prima dată în Mediafax.
Întrebat despre eforturile de lobby ale lui Donald Trump pentru a primi Premiul Nobel pentru Pace, preşedintele Comitetului Nobel, Jorgen Watne Frydnes, a spus că organizaţia primeşte mii de scrisori în fiecare an, dar că procesul de selecţie rămâne unul independent şi bazat pe principii morale ferme.
„Comitetul îşi ia deciziile într-o sală plină de curaj şi integritate”, a afirmat Frydnes, subliniind că presiunile politice sau campaniile publice nu influenţează hotărârile privind laureaţii.
Declaraţia vine în contextul în care administraţia Trump ar fi încercat, potrivit presei internaţionale, să convingă Comitetul Nobel să acorde distincţia preşedintelui pentru iniţiativele sale diplomatice.
Comitetul Nobel, cu sediul la Oslo, primeşte anual sute de nominalizări pentru Premiul pentru Pace, iar deliberările sale sunt confidenţiale timp de 50 de ani, scrie The Guardian.
Articolul Nobelul nu e de vânzare: Comitetul respinge presiunile pentru Trump apare prima dată în Mediafax.
„Unul din trei medici sau asistenţi medicali declară că are simptome de depresie sau anxietate”, a declarat directorul OMS pentru Europa, Hans Kluge, citat într-un comunicat.
Această rată este de cinci ori mai mare decât cea măsurată în rândul populaţiei europene, indică organizaţia ONU.
„Mai mult de unul din zece s-a gândit să-şi pună capăt zilelor sau să se rănească; este o povară inacceptabilă pentru cei care au grijă de noi”, a insistat Kluge.
Asistenţii medicali şi femeile medic sunt mai predispuşi la depresie şi anxietate, în timp ce bărbaţii medici au o tendinţă mai mare de a dezvolta dependenţă de alcool, precizează raportul.
Personalul medical din Letonia şi Polonia raportează cele mai ridicate rate de depresie, aproape jumătate dintre respondenţi atingând pragul unui tulburare depresivă. În schimb, prevalenţa este cea mai scăzută în Danemarca şi Islanda (aproximativ 15 %), scrie Le Figaro.
Sondajul, care se bazează pe 90 000 de răspunsuri ale profesioniştilor din domeniul sănătăţii colectate în cele 27 de ţări ale Uniunii Europene (UE), în Islanda şi Norvegia, relevă, de asemenea, că o treime dintre medici şi asistenţi medicali au fost victime ale intimidărilor sau ameninţărilor violente la locul de muncă. Cele mai multe acte de violenţă au fost semnalate în Cipru, Grecia şi Spania. În plus, 10 % au fost victime ale violenţei fizice şi/sau hărţuirii sexuale în cursul ultimului an.
În toate ţările, un medic din patru lucrează peste 50 de ore pe săptămână. 32 % dintre medici şi un sfert dintre asistenţii medicali au contracte de muncă temporare, ceea ce le sporeşte anxietatea cu privire la siguranţa locului de muncă.
Pentru Kluge, „criza de sănătate mintală în rândul personalului medical este o criză de securitate sanitară care ameninţă integritatea sistemelor noastre de sănătate”.
Articolul Cei care ne îngrijesc, în suferință: 1 din 3 cadre medicale din Europa luptă cu depresia apare prima dată în Mediafax.
Polițiștii Secției 4 Timișoara au fost sesizați prin apel 112 cu privire la faptul că, în incinta unei stații de alimentare situate pe bulevardul Republicii, o persoană ar fi turnat carburant, atât pe autoturism, cât și pe aceasta.
Situația a fost observată de angajații stației, care au întrerupt alimentarea pompei, iar un agent de securitate aflat în zonă a intervenit, imobilizând persoana respectivă.
Polițiștii sosiți la fața locului au descoperit că bărbatul era băut și că nu are permis de conducere.
„La fața locului s-a deplasat de urgență un echipaj de poliție care a identificat persoana în cauză, fiind vorba de un bărbat de 43 de ani. În urma testării bărbatului cu aparatul etilotest, a rezultat o valoare de 0,67 mg/l alcool pur în aerul expirat, fiind ulterior condus la spital pentru recoltarea probelor biologice. Totodată, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat faptul că bărbatul nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule”, a transmis IPJ Timiș.
Bărbatul de 43 de ani a fost reținut pentru o perioadă de 24 de ore pentru conducerea unui vehicul fără permis de conducere, conducerea unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice, precum și tentativă de distrugere.
Cercetările continuă sub coordonarea unității de parchet competente, în vederea stabilirii tuturor împrejurărilor și luării măsurilor legale ce se impun.
Articolul Un bărbat a turnat benzină pe el și pe mașină într-o stație de carburanți din Timișoara apare prima dată în Mediafax.
Cântărețul elvețian Nemo Mettler, cunoscut sub numele de scenă Nemo și câștigător al concursului Eurovision 2024, va susține vineri, primul său concert solo la Kiev, parte a turneului său european.
Evenimentul este unul rar pentru capitala ucraineană, unde spectacolele internaționale au devenit tot mai puține de la începutul invaziei ruse, din cauza riscurilor de securitate și a alarmelor aeriene frecvente.
Nemo, care a reprezentat Elveția la Eurovision cu piesa „The Code”, a câștigat competiția pe 11 mai 2024, cu 591 de puncte, al patrulea cel mai mare scor din istoria concursului, devenind totodată primul artist declarat non-binar care obține trofeul.
Artistul a sosit la Kiev pe 9 octombrie și a spus că decizia de a cânta în Ucraina a fost una personală, scrie Kyiv Independent.
„Am mulți prieteni care vin des aici, uneori chiar lunar. M-am gândit că dacă ei pot face asta, pot și eu. Am vrut să vin la Kyiv și să arăt sprijinul meu pentru ucraineni”, a declarat Nemo pentru publicația ucraineană TSN.
Articolul Câștigătorul Eurovision, Nemo, va susține primul concert solo la Kiev. A fost o decizie personală, spune artistul apare prima dată în Mediafax.
Vizita lui Sikorski are loc în contextul în care Rusia a lansat aproape 500 de rachete şi drone împotriva ţării, provocând întreruperi de curent în Kiev şi în regiunile centrale, sudice şi estice.
Deşi în noaptea de vineri nu s-au înregistrat atacuri în regiunea Lviv, zona a suferit un atac masiv pe 5 octombrie. Patru membri ai unei familii, printre care o fată de 15 ani, au fost ucişi în acea noapte în Lapaivka, un sat de la periferia oraşului Lviv, la puţin peste 50 de kilometri de graniţa cu Polonia.
Sikorski a vizitat locul atacului în timpul vizitei sale, depunând flori în memoria victimelor. El a fost însoţit de Kozîţcîi , de viceministrul ucrainean de externe Oleksandr Mishchenko şi de însărcinatul cu afaceri al Poloniei la Kiev, Piotr Lukasiewicz.
„Mulţumim, Polonia, pentru sprijin şi pentru că ne împărtăşiţi durerea în momentele cele mai dificile”, a spus Kozîţcîi pe Telegram. „Aceasta este adevărata frăţie”.
La începutul acestei săptămâni, Sikorski a publicat un articol în New York Times, în care avertiza că Rusia nu face decât să-şi intensifice atacurile în Ucraina şi să provoace pe teritoriul NATO, în ciuda eforturilor diplomatice conduse de SUA.
Potrivit ministrului, negocierile cu Rusia sunt posibile numai prin presiune, în special prin creşterea sprijinului pentru Ucraina şi întreruperea achiziţiilor de energie din Rusia, potrivit The Kyiv Independent.
Polonia a fost un susţinător ferm al Kievului de la izbucnirea invaziei pe scară largă în 2022, primind milioane de refugiaţi ucraineni şi servind ca un centru cheie pentru ajutorul militar acordat Ucrainei.
La începutul lunii septembrie, aproximativ 20 de drone ruseşti au încălcat spaţiul aerian polonez în timpul unui atac masiv asupra Ucrainei. Incidentul a marcat primul caz în care un membru NATO a doborât mijloace militare ale Moscovei deasupra teritoriului său.
De atunci, au fost înregistrate multiple incursiuni aeriene şi observări de drone în întreaga Europă, unele dintre ele fiind legate de Rusia.
Articolul Ministrul de externe al Poloniei vizitează vestul Ucrainei în contextul atacului masiv al Rusiei apare prima dată în Mediafax.
