Atac armat desfășurat luni într-o bibliotecă din orășelul Chico, statul California: un tânăr de 18 ani a ucis prin focuri de armă doi bărbați, au anunțat autoritățile americane, relatează AP.
Mai întâi, acesta a inspectat locul, apoi s-a întors la mașina sa, de unde a luat o armă cu care a tras în cei prezenți în bibliotecă.
Șeful Poliției din Chico, Billy Aldridge, a declarat că suspectul, identificat drept Bradley Scott Sayer, a împușcat mai întâi un bărbat în picior la intrarea în Biblioteca Județeană Butte, după care l-a împușcat mortal în cap.
Poliția a intervenit în două minuteUlterior, a intrat în clădire, unde a deschis focul și a ucis un al doilea bărbat.
Potrivit FBI, victimele sunt Jacob Hull, în vârstă de 46 de ani, și Robert Johnson, de 74 de ani. O fetiță a fost transportată la spital cu răni ușoare.
Poliția a intervenit în aproximativ două minute de la primul apel la serviciul de urgență 911, iar suspectul a fost reținut în mai puțin de patru minute de la primirea apelului, după ce a încercat să fugă prin spatele clădirii.
Ar fi acționat singur„De la primul apel la 911 până la reținerea lui au trecut mai puțin de patru minute”, a declarat Aldridge, apreciind intervenția rapidă a polițiștilor.
Anchetatorii au recuperat pușca folosită în atac din interiorul bibliotecii și alte două arme din autoturismul suspectului. Potrivit poliției, armele erau înregistrate pe numele unor membri ai familiei acestuia.
Autoritățile au precizat că, în acest stadiu al anchetei, nu există indicii că suspectul ar fi avut vreo legătură anterioară cu victimele și au concluzionat că acesta a acționat singur.
Obsedat de masacre în masă, purta un tricou cu inscripția „Selecție Naturală”Agentul special al FBI din Sacramento, Sid Patel, a declarat că Bradley Scott Sayer absolvise Liceul Chico la începutul lunii iunie și că, în momentul atacului, purta un tricou cu inscripția „Natural Selection”, similar celui purtat de Eric Harris, unul dintre autorii masacrului de la liceul Columbine din 1999, când 12 elevi și un profesor au fost uciși într-un atac cu explozibili.
Procurorul districtual al comitatului Butte, Michael Ramsey, a afirmat că suspectul manifesta de mai mult timp o fascinație pentru atacul de la Columbine, reflectată inclusiv în activitatea sa pe rețelele sociale.
Sayer a fost încarcerat în închisoarea comitatului Butte și este cercetat pentru două capete de acuzare de crimă. El urmează să fie pus sub acuzare joi.
„Nici în bibliotecă nu te mai simți în siguranță”În urma atacului, autoritățile au anunțat închiderea tuturor filialelor Bibliotecii Publice din comitatul Butte și suplimentarea măsurilor de securitate în bibliotecile din zonă.
„O bibliotecă ar trebui să fie un loc al bucuriei și, mai presus de toate, un loc în care oamenii să se simtă în siguranță. Ieri, acel sentiment de siguranță a fost spulberat”, a declarat directoarea bibliotecilor publice din comitatul Butte, Misty Wright.
FBI și Biroul Șerifului din comitatul Butte participă la ancheta privind circumstanțele atacului.
Forțele ucrainene au dejucat o tentativă de atac maritim lansată de Rusia în Marea Neagră și au distrus mai multe ambarcațiuni fără pilot echipate cu terminale de comunicații prin satelit Starlink, a declarat luni Serhii „Flash” Beskrestnov, consilier al Ministerului ucrainean al Apărării, potrivit Kyiv Independent.
Potrivit oficialului ucrainean, Rusia a lansat în dimineața zilei de 23 iunie mai multe nave de suprafață fără echipaj uman către coasta de sud-vest a Ucrainei, însă acestea au fost detectate și distruse înainte de a-și atinge țintele.
Rușii continuă să folosească terminalele Starlink„Așa cum am menționat anterior, ambarcațiunile distruse erau echipate cu Starlink, deoarece inamicul nu dispune de alte sisteme de control cu rază lungă de acțiune”, a afirmat Beskrestnov.
Potrivit acestuia, terminalele Starlink continuă să fie utilizate de forțele ruse pentru controlul unor sisteme fără pilot, în ciuda restricțiilor impuse de compania SpaceX.
În februarie 2026, SpaceX a introdus un sistem de autorizare („whitelist”) pentru utilizarea terminalelor Starlink pe teritoriul Ucrainei, ceea ce a dus la dezactivarea terminalelor neautorizate folosite de armata rusă și la perturbarea comunicațiilor acesteia pe front.
Autoritățile ruse nu au oferit un punct de vedere, deocamdatăDeși serviciul Starlink este interzis oficial în Rusia, armata rusă a continuat să caute modalități de a utiliza terminalele în zonele de conflict.
Potrivit unei investigații publicate în aprilie 2026 de Kyiv Independent, navele din așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei se bazează în continuare pe sistemul Starlink pentru comunicații și coordonare.
De asemenea, oficialii ucraineni susțin că, începând din 2025, unele drone rusești de tip Shahed au fost echipate cu terminale Starlink, ceea ce le permite să mențină legătura cu operatorii pe distanțe mai mari decât cele oferite de alte sisteme de comunicații.
Autoritățile ruse nu au comentat deocamdată afirmațiile privind atacul din Marea Neagră și utilizarea terminalelor Starlink pe ambarcațiunile fără pilot.
După ce au primit probele procurorilor, magistrații Tribunalului București susțin că în perioada noiembrie 2026 – martie 2026, Odeta Nestor a remis sumele de 1000 de euro, 2000 de lei, 500 de euro către secretarul general al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, Narcis Godeanu, în legătură cu modul de gestionare, la nivelul ONJN, a unor documentații, petiții și verificări privind operatorii economici din domeniul jocurilor de noroc.
Odeta Nestor ar fi dat 500 de euro și către Directorul Direcției Generale de Informatizare și Monitorizare din cadrul ONJN în legătură cu urgentarea verificărilor documentațiilor depuse de diverse persoane.
Aceeași Odeta Nestor ar fi înlesnit în aprilie 2026 și o promisiune de 100.000 de euro făcută și de celălalt inculpat în dosar, cetățeanul bulgar, în legătură cu finalizarea verificărilor făcute de ONJN ca urmare a petițiilor formulate, într-o manieră favorabilă operatorului economic.
Pe lângă infracțiunile de date de mită și complicitate la dare de mită, Odetei Nestor îi este reținută și infracțiunea de instigare la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității după ce l-a determinat pe secretarul general ONJN să-i permită accesul la înscrisuri comunicare de ONJN la bănci, înscrisuri care conțineau informații nedestinate publicității referitoare la tranzacții financiare, avându-l ca beneficiar pe un câștigător de tip jackpot, în valoare de 5.423.731,42 lei, acordat în martie 2023.
„Acuzaţia formulată împotriva inculpatei are ca punct de plecare situaţia creată în urma petiţiei formulate de …, referitoare la câştigul de tip jackpot în valoare de 5.423.731,42 lei acordat la data de …03.2023 de … contului de joc „[…]”, se arată în motivare.
Odeta Nestor ar fi fost interesată de modalitatea prin care fusese încasat jackpotul de 5,4 milioane de lei (1 milion de euro).
Odeta Nestor înregistrată jumătate de an. Filmări în cafeneaJudecătorii au constatat și existența unor împrejurări concrete privind legătura dintre interesele unor operatori economici din domeniul jocurilor de noroc și exercitarea atribuțiilor unor funcționari ONJN, prin care nu numai că se remitea mită, dar se comunicau și informații din interior, se urmărea circuitul unor petiții și documentații, se influența ritmul sau rezultatul verificărilor și se evitau consecințe administrative sau penale pentru operatorii economici interesați.
Documentul judecătorilor arată cum colaboratorul autorizat al DNA, care era secretarul general al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, a înregistrat-o pe Odeta Nestor timp mai bine de jumătate de an ( din septembrie 2025 – până în martie 2026), în timp ce acesta primea sumele de bani:
Datele din dosar arată că Odeta Nestor remitea banii – 1000 de euro și 2000 de lei – în aceeași cafenea supravegheată de procurorii DNA, în care se purtau discuțiile și despre dosarele aflate în atenția ONJN. Procurorii dețin și materiale video cu banii remiși.
Judecătorii explică în motivare că o parte din banii dați de Odeta Nestor secretarului general al ONJN (colaborator DNA) ar fi trebuit să ajungă și la directorul Direcției Generale de Informatizare și Monitorizare din ONJN, Gheorghe Vâșcea. O parte din date au fost publicate și de G4Media.
„Relevante sunt și datele privind modalitatea de comunicare. Din actele cauzei rezultă că inculpata a avut o conduită prudentă în relaționare, prin folosirea altor aplicații și prin indicarea unor precauții referitoare la întâlnirea ce urma să aibă loc”, notează judecătorii.
Magistrații subliniază că Odeta Nestor avea o conduită concretă prin care corupea funcționarul public ONJN: discuta cu persoanele interesate, transmitea date cu privire la evoluția verificării, indica modalitatea de contact, stabilea sau comunica suma ce urma să fie acceptată și instruia funcționarul public cu privire la conduita prudentă ce urma să fie adoptată.
Avocații Odetei Nestor au susținut în instanță că aceasta doar dorea clarificarea unor situații juridice, tehnice, în calitate de președinte al unei asociații în domeniul jocurilor de noroc.
45.000 de euro dați în pungă de omul de afaceri bulgarÎn același dosar în care procurorii au obținut arestarea Odetei Nestor, DNA l-a filmat și pe omul de afaceri bulgar care dădea colaboratorului DNA de la ONJN suma de 45.000 de euro într-o pungă. Ulterior, în aprilie 2026 , acesta a mai remis 5000 de euro, diferența până la 50.000, reprezentând prima tranșă din cei 100.000 de euro – și i-a predat înscrisuri referitoare la explicațiile oferite de reprezentanții societății în legătură cu petiția aflată în verificare la ONJN. Omul de afaceri bulgar dorea soluționarea favorabilă a verificărilor ONJN.
Omul de afaceri bulgar ar fi promis 100.000 de euro (promisiune) către secretarul general ONJN (colaborator DNA) și ar fi emis:
„Ultima tranșă a fost predată cu o zi înainte de soluționarea propunerii de arestare preventivă, fiind constatată în flagrant”, arată motivarea.
Magistrații Tribunalului București au concluzionat că măsura arestării preventive pentru Odeta Nestor, dar și pentru omul de afaceri bulgar, este proporțională cu acuzațiile concrete formulate de DNA.
În dosarul complex instrumentat de DNA, și Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei, un apropiat al Odetei Nestor, dar și un om de afaceri bulgar, doi oameni de afaceri iordanieni, un cetățean român de origine chineză și jurnalista Denise Rifai sunt puși oficial sub acuzare de DNA pentru fapte de corupție.
Aproximativ jumătate din peninsula Crimeea, ocupată de Rusia, a rămas fără alimentare cu energie electrică în urma unor atacuri ucrainene cu drone asupra infrastructurii energetice, a declarat luni Oleg Kriuchkov, purtătorul de cuvânt al administrației de ocupație instalate de Moscova, preluat de Kiev Independent.
Potrivit oficialului rus, autoritățile au introdus întreruperi controlate ale alimentării cu energie pentru a evita supraîncărcarea rețelei electrice.
„Asistăm aproape zilnic la atacuri asupra infrastructurii energetice a Crimeei. Au fost introduse programe preventive de deconectare a consumatorilor, iar aplicarea lor va depinde de situația din teren”, a declarat Kriuchkov pentru postul Crimea 24.
Mai multe obiective din Crimeea au fost vizateÎnaintea anunțului, operatorul energetic Kremenergo raportase pene de curent în mai multe localități din peninsulă, inclusiv în Evpatoria, Saki, Djankoi și Krasnoperekopsk, invocând „defecțiuni tehnice”.
De partea ucraineană, comandantul Forțelor Sistemelor fără Pilot, Robert „Madyar” Brovdi, a afirmat că atacul a vizat mai multe obiective strategice din Crimeea, printre care rezervoarele de combustibil ale Centralei Termoelectrice Kerci, stația de distribuție a gazelor din Simferopol și o substație electrică de înaltă tensiune din vestul peninsulei.
Jumătate din pensinsulă – fără energieCanale de monitorizare citate de presa ucraineană au relatat că în urma atacului a izbucnit un incendiu de proporții la Centrala Termică din Kerci, iar un nor dens de fum s-a extins pe zeci de kilometri deasupra zonei.
Atacurile au amplificat problemele de aprovizionare cu combustibil din Crimeea, iar presa locală a relatat că aproximativ jumătate din peninsulă a rămas fără energie electrică.
Începând cu 21 iunie, benzinăriile din Crimeea au primit instrucțiuni să suspende vânzarea de combustibil către populație, pe fondul crizei de aprovizionare.
Ucraina vrea să izoleze Crimeea de Federația RusăLoviturile fac parte dintr-o campanie mai amplă prin care Ucraina încearcă să afecteze logistica militară rusă din peninsula anexată de Moscova în 2014.
Potrivit autorităților de la Kiev, în cadrul celui mai recent val de atacuri au fost vizate și podul feroviar peste Canalul Crimeea de Nord, un sistem antiaerian Pantsir-S1, trei drone Orion și un lansator de rachete S-300.
Ministrul ucrainean al Transformării Digitale, Mihailo Fedorov, declara pe 17 iunie că obiectivul Kievului este de a transforma Crimeea „într-o insulă” prin întreruperea rutelor de aprovizionare rusești și izolarea peninsulei de teritoriul continental al Federației Ruse.
Energia electrică a Crimeei venea din Ucraina înainte de anexareÎnainte de anexarea Crimeii de către Rusia, în 2014, peste 80% din energia electrică a peninsulei provenea din Ucraina continentală.
Ulterior, Rusia a investit în construirea și modernizarea unor centrale electrice pentru a reduce dependența energetică a regiunii, însă aceste instalații au devenit în ultimii ani ținte frecvente ale atacurilor ucrainene cu drone.
Majoritatea americanilor au o evaluare negativă a conflictului militar dintre Statele Unite și Iran, potrivit unui nou sondaj Reuters/Ipsos, care arată că doar 24% dintre respondenți cred că războiul a meritat costurile suportate de SUA.
Sondajul, realizat în perioada 18-22 iunie pe un eșantion de 1.262 de adulți americani, indică și faptul că numai 23% dintre respondenți consideră că Statele Unite se află într-o poziție mai puternică în relația cu Iranul decât înainte ca președintele Donald Trump să ordone loviturile aeriene asupra Iranului, pe 28 februarie.
Nouă scădere a popularității lui TrumpÎn schimb, 35% apreciază că poziția Washingtonului s-a slăbit după declanșarea conflictului.
Cu toate acestea, 63% dintre participanții la sondaj, inclusiv peste jumătate dintre republicani (52%), cred că armistițiul convenit între cele două state va fi respectat.
Rezultatele coincid cu o nouă scădere a popularității președintelui Donald Trump. Potrivit Reuters/Ipsos, rata sa de aprobare a ajuns la 34%, egalând cel mai redus nivel din cel de-al doilea mandat.
De asemenea, agregatorul de sondaje al The New York Times indică o scădere a cotei de aprobare de la 41%, înaintea atacurilor asupra Iranului, la 38% în prezent.
Sondaj CBS: doar 31% cred că războiul a meritat costurileUn alt sondaj, realizat de CBS News și YouGov după semnarea acordului dintre Washington și Teheran, relevă concluzii similare.
Doar 22% dintre americani consideră că înțelegerea este mai avantajoasă pentru Statele Unite, în timp ce 37% cred că aceasta favorizează Iranul, iar 41% apreciază că beneficiile sunt împărțite în mod egal între cele două țări.
Totodată, doar 31% dintre respondenți au afirmat că războiul a meritat costurile pentru SUA, în timp ce 69% au răspuns negativ.
Statele Unite și Iranul au semnat săptămâna trecută un memorandum de înțelegere pentru încetarea ostilităților militare, urmând ca un acord final să fie negociat în următoarele 60 de zile.
Trump e tot mai nuanțatDocumentul prevede redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru traficul maritim fără taxe în această perioadă, însă Iranul a avertizat că ar putea închide din nou ruta strategică dacă Israelul își continuă atacurile în Liban, pe care Teheranul le consideră o încălcare a armistițiului.
Acordul a fost criticat atât de republicani, cât și de democrați, care susțin că acesta nu îndeplinește obiectivele anunțate de Donald Trump privind limitarea programului nuclear iranian, schimbarea regimului de la Teheran și eliminarea programului de rachete balistice.
În ultimele săptămâni, Trump și-a nuanțat poziția privind rachetele balistice iraniene, afirmând că este normal ca Iranul să dețină astfel de arme dacă și alte state le au, și a susținut că obiectivul schimbării regimului a fost atins prin eliminarea mai multor lideri iranieni în timpul atacurilor americane.
