Miniștrii de Externe din UE au declarat, luni, că blocul va continua să aplica sancțiuni împotriva Rusiei, în pofida acordului pricind motorina, încheiat în weekend, între președintele SUA, Donald Trump și liderul rus, Vladimir Putin.
„SUA sunt cel mai mare aliat al nostru, dar mesajul nostru este clar: dacă vrem să punem capăt acestui război, singura modalitate de a face acest lucru este să exercităm o presiune mai mare asupra Rusiei”, a declarat, luni dimineață șefa diplomației UE, Kaja Kallas, în cadrul reuniunii miniștrilor de externe de la Luxemburg.
„Rusia a declanșat acest război. Nu trebuie să uităm acest lucru”, a mai spus Kallas.
Kallas a îndemnat Casa Albă să pună în aplicare proiectul de lege promovat de senatorul Lindsey Graham, care prevede sancțiuni și tarife de amploare împotriva Moscovei. Însă legea, aprobată în urma decesului subit al lui Graham, lasă decizia la latitudinea președintelui.
„Dacă ar adopta proiectul de lege al lui Graham, am putea exercita cu adevărat presiune pentru ca Rusia să pună capăt acestui război”, a afirmat Kallas.
Ce au spus miniștrii europeni de Externe?Ministra de Externe al Irlandei, Helen McEntee, a declarat că acordul dintre Trump și Putin privind motorina este „îngrijorător”, dar a insistat că Uniunea Europeană își va continua strategia pe termen lung.
„Ceea ce trebuie să facem este să ne reorientăm și să ne dublăm eforturile pentru a menține presiunea asupra Rusiei”, a declarat McEntee.
Ministra de Externe a Suediei, Maria Malmer Stenergard, a criticat acordul privind motorina și i-a încurajat pe omologii săi europeni să utilizeze activele rusești înghețate pentru a-și intensifica sprijinul militar și financiar acordat Ucrainei.
„Regret foarte mult acest (n.r. – acord). Sper că nu va intra în vigoare”, a declarat ea.
„Țările UE, indiferent de ce se va întâmpla cu SUA, trebuie să rămână calme, să continue și să sporească sprijinul prin utilizarea activelor înghețate și să intensifice presiunea asupra Rusiei”, a continuat Stenergard.
Ministrul de Externe lituanian, Kęstutis Budrys, s-a arătat, de asemenea, extrem de critic, afirmând că acordul privind motorina „nu ajută nici la prețurile produselor petroliere, nici la unitatea din cadrul comunității transatlantice”.
„Nu este modul de acțiune european. Modul nostru de a acționa este să intensificăm presiunea, deoarece vedem deja cum funcționează. Nu ne oprim aici, deoarece pentru Europa acesta este un interes vital: să ajutăm Ucraina să reziste în această iarnă”, le-a declarat Budrys reporterilor.
Noi sancțiuni pentru Rusia, adoptateLuni, în cadrul reuniunii miniștrilor de Externe la Luxemburg, UE a adoptat cea mai amplă completare din istorie a listei sale de sancțiuni, vizând peste 1.600 de persoane și entități acuzate că susțin războiul Rusiei. Peste jumătate dintre acestea sunt legate de producția de rachete balistice.
„Prioritatea noastră trebuie să fie menținerea acestei presiuni, dar și menținerea canalelor de comunicare cu SUA, deoarece acest lucru nu va fi posibil fără sprijinul SUA”, a continuat ministra de Externe din Irlanda.
Ministrul de Externe estonian, Margus Tsahkna, a pus acordul pe seama alegerilor de la jumătatea mandatului, care vor avea loc luna viitoare. Republicanii lui Trump se află în urma democraților și a estimat că impactul concret al acordului va fi limitat.
Tsahkna a mai afirmat că armistițiul energetic anunțat brusc de Trump duminică „nu funcționează”, făcând referire la atacurile aeriene neîncetate ale Rusiei asupra Ucrainei.
Povestea de dragoste are în centrul ei o tânără româncă din Sângeorz-Băi care s-a îndrăgostit de un englez. Totul s-a întâmplat în 1987, într-o perioadă în care relațiile românilor cu cetățenii străini, mai ales cu cei proveniți din state occidentale, erau prost văzute de regimul comunist.
Căsătorii doar cu aprobareÎn cazul căsătoriilor cu cetățeni străini, controlul era foarte riguros deoarece se considera că erau folosite de români doar ca o formă de emigrare legală. Ca urmare, statul comunist a introdus o serie de obligații legale extrem de restrictive.
„O astfel de căsătorie trebuia mai întâi aprobată de Consiliul de Stat, abia apoi se mergea la starea civilă. De îndată ce o astfel de cerere de căsătorie era înaintată, pe fir intra Securitatea. Cei doi posibili viitori soți deveneau obiectul unei forme de urmărire informativă. În cazul cetățeanului român lucrurile luau rapid o turnură negativă. I se cerea să renunțe la proiectul căsătoriei cu un cetățean străin. Pentru intimidare era chemat, în repetate rânduri, la sediul organelor, anchetat și atenționat. Deseori era dat afară de la locul de muncă sau exmatriculat din facultate; întotdeauna, dacă era membru, era exclus din partid. Prietenii și familia erau presați să exercite asupra lui o influențare pozitivă în sensul retragerii cererii de căsătorie”, au explicat reprezentanții CNSAS.
Procedura de aprobare dura un timp îndelungat, luni sau chiar ani. De asemenea, dosarul era amânat și foarte multe din cereri erau respinse, fără vreo explicație oficială.
Povestea tinerei românceConform documentelor prezentate de CNSAS, tânăra muncitoare la Fabrica de tricotaje din Sângeorz-Băi l-a cunoscut în 1987 pe englez. Acesta era șofer de camion și venea în România, pentru a încărca marfă de la întreprindere. Cei doi tineri au depus o cerere de căsătorie care a fost respinsă după un an. Ulterior, ei au luat o decizie radicală. În noiembrie 1988, tânăra a părăsit țara în camionul logodnicului, ascunsă într-un compartiment secret.
Securitatea din România a aflat abia în martie 1989, după ce jurnaliștii britanici au relatat povestea. Atunci au fost luate și măsuri. Tânăra aflată în Anglia a fost exclusă din Partidul Comunist și a aflat că risca o pedeapsă dacă se întorcea în România. Ofițerul de Securitate care răspundea de fabrica de tricotaje a fost sancționat. O sancțiune a primit și superiorul ofițerului fiind acuzat că nu a exercitat un control eficient asupra subordonatului său.
