Agregator de ştiri

Potrivit Flotilei Globale Sumud – un grup de peste 50 de nave plecate din Franța, Spania și Italia – forțele navale israeliene au interceptat convoiul și au transmis amenințări, iar unele ambarcațiuni ar fi fost oprite și abordate.

Organizația susține că militarii israelieni au folosit lasere și arme de asalt și au ordonat participanților să stea adunați și să îngenuncheze.

„S-a pierdut contactul cu 11 nave”

Într-un mesaj publicat pe platforma X, preluat de Le Figaro, coordonatorii flotilei au transmis că „s-a pierdut contactul cu 11 nave”.

„Navele noastre au fost abordate de ambarcațiuni militare care s-au identificat ca aparținând Israelului”, a precizat organizația, adăugând că persoanele aflate la bord au fost „amenințate cu lasere și arme de asalt semi-automate” și li s-a ordonat „să se adune în partea din față a navelor și să se așeze în genunchi”.

Potrivit sistemelor de monitorizare ale organizației, flotila se află în prezent în largul coastelor Greciei, la vest de insula Creta.

Misiuni similare, oprite anterior

Inițiativa face parte dintr-o serie de acțiuni maritime care contestă blocada impusă de Israel asupra Fâșiei Gaza din 2007. La începutul lunii octombrie 2025, o misiune similară a fost interceptată de forțele israeliene în apropierea coastelor Egiptului și Gazei, iar participanții au fost reținuți și ulterior expulzați.

Două decenii de restricții pentru populația din Gaza

Israelul menține de aproape două decenii blocada asupra Fâșiei Gaza, teritoriu controlat de Hamas, în conflictul cu mișcarea islamistă palestiniană.

Măsura presupune restricții asupra circulației persoanelor și a bunurilor, inclusiv limitarea accesului pe mare și control strict al punctelor de trecere terestre. Autoritățile israeliene susțin că blocada are rol de securitate, în contextul confruntărilor și atacurilor din zonă.

În schimb, Organizația Națiunilor Unite și alte organizații umanitare internaționale, alături de numeroase ONG-uri, au criticat în mod repetat blocada, avertizând că restricțiile afectează grav accesul la alimente, medicamente și alte bunuri esențiale și contribuie la agravarea crizei umanitare din Fâșia Gaza.

Liderul de la Washington a făcut anunțul printr-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, precizând că această opțiune se află în prezent în evaluare la nivelul administrației americane și că o decizie finală ar putea fi luată în perioada imediat următoare.

„Statele Unite analizează și examinează în prezent posibilitatea unei reduceri a efectivelor militare din Germania, iar o decizie va fi luată foarte curând”, a transmis Donald Trump, citat de Le Figaro.

Dispute privind abordarea conflictului din Iran

Discuțiile privind o posibilă reducere a forțelor americane din Germania au fost alimentate de schimburile de replici tot mai dure între Washington și Berlin, generate de pozițiile divergente privind conflictul din Iran.

Potrivit cancelarului german, iranienii sunt mai puternici decât se estima, iar Statele Unite nu au o strategie convingătoare în negocieri. De asemenea, Merz a afirmat că liderii iranieni „umilesc” SUA, făcându-i pe oficialii americani să se deplaseze în Pakistan și apoi să plece fără rezultate.

În replică, Donald Trump l-a criticat pe cancelarul german, susținând că acesta ar considera acceptabil ca Iranul să dețină arme nucleare. Afirmația a fost respinsă de poziția oficială a lui Merz, care a precizat anterior că Iranul nu trebuie să dețină armament nuclear.

Germania, rol cheie în arhitectura NATO

În prezent, Germania găzduiește cea mai mare prezență militară americană din Europa, cu aproximativ 35.000–38.000 de militari, în cadrul angajamentelor NATO.

Baze precum Ramstein Air Base și instalațiile din Bavaria (Grafenwöhr/Vilseck) funcționează ca centre logistice și de antrenament esențiale pentru operațiuni în Europa și Africa, iar o eventuală reducere a trupelor ar avea un impact semnificativ asupra arhitecturii de securitate europene.

Casa Albă nu a oferit detalii suplimentare privind dimensiunea posibilă a unei astfel de reduceri sau calendarul exact al unei eventuale retrageri parțiale a trupelor.

Cea mai mare creștere este la capitolul dezvoltare: sumele alocate investițiilor urcă de la 386 de milioane de lei anul trecut la 513 milioane de lei în acest an, adică un plus de peste 130 de milioane de lei. În schimb, cheltuielile de funcționare rămân la nivelul din 2025.

Bugetul aprobat miercuri a fost construit după ce administrația locală a pornit de la un deficit de aproximativ 30-40 de milioane de lei și venituri mai mici decât în 2025, potrivit primarului George Scripcaru.

Edilul susține că bugetul reușește totuși să acopere nevoile orașului și să mențină investițiile la un nivel ridicat: „Bugetul este unul echilibrat, care răspunde necesităților orașului. Avem un capitol foarte mare de investiții și sume foarte mari alocate pe dezvoltare”.

Se construiește un nou spital

Unul dintre cele mai importante proiecte este construcția Spitalului de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase, pentru care a fost semnat un contract de finanțare de peste 580 de milioane de lei, din fonduri europene nerambursabile.

„Înseamnă peste 100 de milioane de euro care se adaugă la capitolul venituri. Bugetul aprobat este, de fapt, mai mare dacă luăm în calcul aceste sume”, a spus edilul.

În ultimele zile, au fost semnate mai multe contracte, iar valoarea totală a fondurilor nerambursabile atrase se apropie de 140 de milioane de euro.

Educația și cultura primesc mai mulți bani

Bugetul pe 2026 prevede creșteri pentru educație și cultură, atât la investiții, cât și la cheltuielile de funcționare. Sunt alocate fonduri și pentru proiectele culturale independente, care vor fi gestionate prin Centrul Cultural Apollonia, care va coordona finanțarea acestora la nivel local.

Primarul George Scripcaru a spus că modul de acordare a banilor va fi însă schimbat, după problemele apărute în trecut, când unele proiecte nu au justificat cheltuielile sau nu au achitat drepturi de autor.

„Nu cred că este o situație firească să mergi cu 85% avans și, când vii cu deconturile, să nu justifici banii. Vom crea reguli noi și vom stabili cum se vor întâmpla lucrurile”, a declarat edilul.

Adoptat cu întârziere

Bugetul pentru 2026 a fost aprobat după patru luni în care orașul a funcționat fără un buget complet,fiind folosite doar sume provizorii din bugetul anului trecut.

„A trebuit să recuperăm cei 40 de milioane și să completăm până la sută la sută necesitățile financiare ale orașului”, a explicat primarul.

Miza este una politică majoră: districtul era câștigat de democratul Cleo Fields, iar astfel de circumscripții, în care minoritățile au o pondere mare, tind să favorizeze Partidul Democrat.

Eliminarea lor permite statelor conduse de republicani să redeseneze circumscripțiile astfel încât să obțină mai multe mandate în Camera Reprezentanților, potrivit Associated Press.

Cum decid alegerile districtele

În sistemul american, alegătorii nu votează doar la nivel de stat, ci în districte electorale pentru Congres. Fiecare district trimite un reprezentant în Camera Reprezentanților. De aceea, felul în care sunt trasate granițele acestor districte electorale în interiorul fiecărui stat poate decide cine câștigă un mandat: democrații sau republicanii.

District creat pentru reprezentarea afro-americanilor

Districtul din Louisiana fusese creat pentru a corecta o delimitare electorală considerată anterior discriminatorie. Statul are o populație afro-americană importantă, dar configurația inițială oferea alegătorilor de culoare șanse reduse de a-și alege reprezentanți în Congres. Noua împărțire introducea un al doilea district în care alegătorii afro-americani erau predominanți.

Majoritatea conservatoare a Curții Supreme a decis însă că districtul s-a bazat prea mult pe criteriul rasial. Judecătorii au considerat că, deși legea americană permite protejarea minorităților împotriva discriminării electorale, rasa nu poate deveni criteriul dominant în desenarea unei circumscripții.

Reguli care protejau votul minorităților

Președintele Curții Supreme, John Roberts, descrisese anterior această delimitare drept „un șarpe”, pentru că se întinde pe mai mult de 320 de kilometri și leagă zone diferite din Louisiana pentru a include comunități de alegători afro-americani în aceeași circumscripție.

Cazul limitează aplicarea prevederilor din Legea privind dreptul de vot, adoptată în 1965 pentru a combate discriminarea rasială în alegeri, care obligă statele americane să asigure minorităților șanse reale să își aleagă reprezentanți în Congres.

Prevedere a fost folosită timp de decenii pentru a împiedica diluarea votului minorităților, adică situația în care alegătorii afro-americani sau latino sunt împărțiți între mai multe districte astfel încât să nu poată influența rezultatul nicăieri.

„Un glonț în inima dreptului la vot”

Aproximativ 70 dintre cele 435 de districte congresionale din SUA sunt protejate sau influențate de această reglementare, potrivit estimării experților în legislație electorală.

Decizia poate avea efecte dincolo de Louisiana. State conduse de republicani ar putea invoca hotărârea pentru a contesta sau elimina districte în care alegătorii afro-americani și latino au o pondere mare. Cum aceste comunități votează adesea cu democrații, efectul politic poate fi un avantaj pentru republicani.

Reverendul Al Sharpton, un cunoscut lider afro-american al luptei pentru drepturile civile, a numit decizia „un glonț în inima dreptului la vot”.

Trump vrea circumscripții favorabile republicanilor

Întrebat de jurnaliști despre decizie, Donald Trump a părut inițial că nu este la curent cu hotărârea și a întrebat când a fost pronunțată. El a explicat că nu știa detaliile pentru că „a fost cu astronauții” și „cu antreprenorii”, referindu-se la întâlniri oficiale din acea zi.

Ulterior liderul american a declarat că susține redesenarea circumscripțiilor electorale de către oficialii republicani din state, pentru a crește șansele partidului în Congres.

Statul Louisiana este condus de un guvernator republican și are o majoritate republicană în legislativul local, ceea ce înseamnă că autoritățile statului controlează modul în care sunt trasate circumscripțiile electorale.

Decizia Curții Supreme le oferă posibilitatea să modifice delimitarea acestora astfel încât să obțină un avantaj electoral.

Partida s-a disputat pe stadionul Metropolitano din Madrid, unde londonezii au intrat în avantaj la pauză, după o primă repriză echilibrată, în care însă ocaziile mai clare au aparținut gazdelor.

Cu toate acestea, atacantul suedez al lui Arsenal, Viktor Gyökeres, a deschis scorul în minutul 44, transformând un penalty acordat după reluările video, cu un șut puternic, plasat lângă bară.

Repriza a doua, controlată de Atlético

Deși scorul a fost favorabil oaspeților, Atlético a fost mai periculoasă înainte de pauză, reușind să creeze cele mai importante ocazii ale primei reprize.

După pauză, meciul s-a schimbat clar. Echipa lui Diego Simeone a ținut jocul în jumătatea adversă și a pus presiune constantă pe defensiva lui Arsenal. Egalarea a venit în minutul 56, când atacantul argentinian al madrilenilor, Julián Alvarez, a transformat fără emoții un penalty acordat pentru un henț în careu.

Aproape de golul doi

Gazdele au rămas în atac și au fost aproape de golul doi, fără să concretizeze însă. Cel mai aproape a fost atacantul Antoine Griezmann, care a lovit bara de două ori în aceeași fază, în timp ce Álvarez și Lookman au menținut presiunea pe poarta lui David Raya.

Atlético a confirmat și în cifre controlul din repriza a doua: 13 șuturi și trei ocazii mari, față de doar cinci și niciuna importantă pentru Arsenal.

Calificarea se decide la Londra

Arsenal a primit un penalty în minutul 77, după un fault comis de fundașul slovac Dávid Hancko, însă decizia a fost anulată după reluări, iar scorul a rămas neschimbat.

În ultimele minute, ambele echipe au căutat golul victoriei, însă fără rezultat, astfel încât calificarea în finala Ligii Campionilor se va decide în returul de la Londra.

Rheinmetall, colosul german din industria apărării, cu afaceri de 9,9 mld. euro în anul fiscal 2025, este marele câştigător al contractelor din programul SAFE, pentru patru nave militare şi o fabrică de pulberi pentru muniţie în Victoria, judeţul Braşov.

În România lipsesc registrele de boală care să arate câţi pacienţi avem în func­ţie de arii terapeutice, de zona în care trăiesc, de ce medicamente con­su­mă. Nici datele care sunt strânse în prezent nu sunt raportate uniform la nivel naţional, ceea ce îngreunează o centralizare a lor.

Patrick Ciorcilă, fondator şi director al turneului de tenis Transylvania Open şi al festivalului de sport Sports Festival, ce au loc la Cluj-Napoca, spune că oraşul său natal oferă mixul perfect de business, cultură şi, bineînţeles, viaţă universitară, pentru că, de fapt, de aici a plecat ascensiunea urbei. Faptul că e un oraş universitar, că are atât de mulţi studenţi – inclusiv străini – a susţinut dezvoltarea.

„Tinerii din generaţia Z sunt extrem de concen­traţi pe dezvoltarea carierei lor. Cu toate acestea, într-un context în care numărul posturilor pentru începători este în scădere, aceştia sunt mai predispuşi să-şi pună la îndoială abilităţile şi perspectivele decât generaţiile mai în vârstă. Angajatorii trebuie să fie conştienţi de aceste preocupări şi să se adapteze la ele pentru a atrage şi a păstra mai bine talentele acestei generaţii“, se arată într-un studiu realizat recent de Randstad, una dintre cele mai mari companii la nivel mondial din domeniul resurselor umane.

Vantage Towers, al doilea ope­ra­tor de turnuri de telecomu­ni­caţii din Europa - companie care deţine şi administrează tur­nurile şi antenele de aco­pe­riş pe care operatorii de telefonie mobilă îşi instalează echipamen­tele -, are un buget anual de investiţii pentru piaţa locală de 20 de milioane de euro - una dintre iniţiativele cheie fiind creşterea auto­nomiei energetice pentru nodurile cheie de comunicaţii dar şi explorarea eventualelor oportunităţi de consolidare, de preluare de active de la operatorii locali.

Acţionarii Arobs Transilvania Software (AROBS), cea mai mare companie din IT listată la Bursa de Valori Bucureşti, au aprobat bugetul consolidat al grupului pentru 2026, cu o ţintă de cifră de afaceri de 552 milioane de lei.

La aproape patru luni din 2026, BVB traversează o perioadă de ezitare după un debut de an remarcabil.

Bine aţi venit la conferinţa „ZF IMM 2026 – Construirea încrederii. Cu ce oportunităţi de creştere vine 2026 pentru IMM-uri?“ Sigur, poate consideraţi un titlu prea îndrăzneţ, ca să nu spun arogant, în condiţiile pe care le traversăm. Însă ceea ce vreau să vă spun este că, aşa cum am remarcat noi de-a lungul timpului la Ziarul Financiar, pentru un întreprinzător, axul timpului, ceea ce îl defineşte, este acti­vitatea lui. El vede lumea în jurul afacerii lui. Nu se lasă influenţat nici de crize politice, nici de pandemii, nici de războaie precum cele din Ucraina sau din Iran.

Digitalizarea despre care se tot vorbeşte în ultimii ani intră şi în România în etapa măsurilor concrete în domeniul farma şi cel al sănătăţii, însă în continuare mai sunt paşi de făcut pentru centralizarea datelor. În prezent, raportările sunt realizate neuniform, ceea ce îngreunează o privire de ansamblu pe care autorităţile sau industria o pot avea pentru a deveni mai eficienţi.

Kandia Dulce, cel mai mare producător de ciocolată de pe plan local, a terminat anul 2025 cu o cifră de afaceri de 291 de milioane de lei, în creştere cu 14% faţă de anul anterior, marcând astfel al şaptelea an consecutiv de creştere.

Companiile multinaţionale din domeniul auto şi transporturi se împrumută destul de mult de la bănci, pe lângă finanţările atrase de la companiile-mamă, însă nu prea există jucători locali, cu capital privat românesc, atât de mari, care să acceseze credite bancare, după cum a spus Adrian Humă, sector head, automotive, transportation&logistics, ING Bank România.

Două şedinţe conse­cutive pe minus la Bursa de Valori Bucureşti, venite în plină criză politică în România, nu schimbă imaginea de ansamblu a unei pieţe care a crescut substanţial în ultimii ani şi care are în continuare susţinere din partea fondurilor de pensii şi a celor mai lichide societăţi.

Mihai Stănescu este senior ma­nagement advisor, executive coach şi non-executive board member, cu peste 20.000 de ore de practică în leadership şi strategie, dezvoltator al Organizational Transition Quotient (ORQ) şi fondatorul RoCoach, companie de coaching din România.

Litoralul are una dintre cele mai dezvoltate oferte hoteliere din ţară, căreia i se adaugă şi o multitudine de apartamente închiriate în regim hotelier. Cu toate acestea, mai există loc de creştere şi de investiţii, mai ales pe segmentul hotelurilor boutique, este de părere Alexandra Bogatu Pavel, fondatoarea Euforia Resort şi Rezident.