Un număr tot mai mare de funcționari europeni contestă poziția Uniunii Europene față de războiul din Gaza, acuzând instituțiile că nu exercită presiuni asupra Israelului, deși este acuzat de crime de război.
Potrivit acestora, atitudinea Bruxelles-ului îi pune în situația de a-și încălca „obligațiile morale și legale” prevăzute de tratatele europene și dreptul internațional.
„Instituțiile europene au impus angajaților complicitatea și au suprimat rezistența de conștiință, întârziind acțiuni semnificative”, a declarat pentru Politico o funcționară, care s-a prezentat doar cu prenumele, de teama repercusiunilor profesionale.
Scrisoare deschisă cu 1.500 de semnăturiÎncă de la sfârșitul lunii iulie, aproximativ 1.500 de angajați, de la analiști la membri ai cabinetelor, au semnat o scrisoare deschisă avertizând asupra deteriorării situației umanitare în Gaza și prezicând o creștere „exponențială” a deceselor provocate de foamete dacă Uniunea Europeană nu acționează pentru a permite intrarea mai multor ajutoare.
Protestatarii afirmă că au fost supuși tacticilor de intimidare.
Printre incidente, se numără escortarea forțată a șapte funcționari din cantina Consiliului European, aceștia purtând tricouri cu mesajul „Spune NU genocidului”.
Unul ar fi fost răsucit de braț, iar altul obligat să șteargă imaginile filmate din telefon.
Scrisoarea internă menționează și contracte neprelungite, demisii forțate, blocarea unui sondaj pro-palestinian și prezența la sediul Comisiei a unui oficial militar israelian acuzat de crime de război.
„Locul de muncă nu este spațiu pentru activism”, spune UEPurtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Arianna Podestà, a respins acuzațiile de intimidare și a subliniat că „locul de muncă nu este un spațiu pentru activism, fie pro, fie contra unor cauze politice”.
Funcționarii ripostează însă, susținând că nu fac politică, ci vor doar ca UE să acționeze în conformitate cu propriile tratate.
„Aceasta este o instituție creată pentru a răspândi pacea în Europa și în lume.
Problema este că UE nu își respectă principiile fondatoare”, a menționat un alt angajat al Uniunii.
Articolul Revoltă în interiorul UE față de poziția privind Gaza: „Nu ne respectăm principiile” apare prima dată în Mediafax.
Cazul Ioanei Condea a fost ultra-mediatizat la data respectivă. În 2014, tânăra, care emigrase în Germania în căutarea unei vieți mai bune, dar care fusese forțată să se prostitueze, a fost bătută de către proxenetul Robert Tănase, după ce a refuzat să-i mai dea banii obținuți din exploatarea ei.
Loviturile au fost atât de puternice, încât Ioana Condea a ajuns în comă profundă, într-un spital din Köln. După cinci ani de comă, ea și-a dat ultima suflare, lăsând în urmă un copil (rezultat din relația cu Robert Tănase și nerecunoscut de acesta) și o familie sfâșiată de durere.
Bunicii i-au oferit nepotului dragoste și ajutor necondiționat
Fiul ei avea doar șase ani când a rămas orfan. În mijlocul acestei dureri, părinții Ioanei au luat o decizie crucială: au cerut tutela nepotului (care azi are 12 ani), pentru a-i asigura o viață cât mai normală în absența mamei. Cererea lor a fost depusă la Judecătoria Câmpina, iar, după o anchetă socială, judecătorii au decis, luna trecută, în favoarea bunicilor.
”Admite cererea formulată de petenții CONDEA GRAȚIELA GEORGETA, domiciliată în sat Bobolia, și CONDEA IOAN, domiciliat în sat Bobolia, şi în consecinţă: Dispune instituirea tutelei asupra minorului”, se arată în hotărârea instanței.
Aceeași anchetă realizată în cadrul procesului a scos la iveală detalii emoționante despre legătura strânsă dintre copil și bunicii săi. Raportul social a subliniat faptul că băiatul este foarte atașat de aceștia, iar schimbarea mediului ar putea avea un impact negativ asupra lui. Un asistent social a consemnat în raport:
”Conform anchetei sociale efectuată de către Autoritatea Tutelară, petenții depun eforturi pentru a oferi minorului tot ce are nevoie atât din punct de vedere emoțional cât și material, minorul fiind foarte atașat de aceștia” (…) S-a mai arătat că, între aceştia şi minor există o relaţie de afectivitate foarte bine consolidată, minorul fiind nepotul lor, sunt foarte apropiaţi, se înţeleg foarte bine, copilul simţindu-se in siguranţa în familie, fiind susţinut şi încurajat orice privinţă”.
Robert Tănase, ucigașul Ioanei Condea, eliberat condiționat
Instanța a adus familiei Condea o rază de speranță, oferindu-le puterea de a continua lupta pentru binele copilului, chiar și în mijlocul unei dureri greu de imaginat.
Bunicii și-au asumat responsabilitatea de a-i oferi dragoste, sprijin și stabilitate, încercând să aline, pe cât posibil, suferința cauzată de drama care i-a marcat viața.
În 2023, după ce a executat o parte din pedeapsa pentru omor, Robert Tănase a fost eliberat condiționat din penitenciarul de la Ploiești. Deși a fost condamnat la 3.060 de zile de detenție, judecătorii au considerat că perioada petrecută în închisoare, comportamentul său conform și participarea la activități socio-educative sunt suficiente pentru a-i acorda o șansă în societate.
Mai mult, magistrații au decis că perioada în care a stat în spatele gratiilor este de ajuns pentru reeducarea lui, astfel că nu mai prezintă un pericol pentru societate.
Articolul Instanța a decis cui va fi încredințat copilul Ioanei Condea, tânăra a cărei poveste a înlăcrimat România. Ea s-a aflat 5 ani în comă profundă apare prima dată în Mediafax.
Atacantul de 26 de ani a semnat un contract pe patru sezoane la Eindhoven.
Jucătorul cu 35 de selecții la naționala României a jucat în ultimii patru ani și jumătate pentru Parma, care l-a preluat de la FCSB, potrivit unui comunicat al clubului.
PSV, campioana Olandei, notează că, la sfârșitul anului trecut, a fost numit cel mai bun jucător al României, un titlu prestigios pe care l-au câștigat și marii fotbaliști români Adrian Mutu, Cristian Chivu și Gheorghe Popescu.
„Când agentul meu m-a sunat și mi-a spus că PSV era interesat, am spus imediat: să mergem”, a spus Man în primul său interviu la Philips Stadion.
„Acesta este un club pentru care orice jucător ambițios vrea să joace. Cunosc mulți jucători care au jucat aici. Madueke, Gakpo, Xavi Simons, Ronaldo… și lista poate continua. PSV este un club cu o istorie extraordinară și luptă în fiecare sezon pentru trofee. Și eu vreau asta. Sunt foarte dornic să dau totul în fiecare meci și să câștig multe trofee cu PSV. Abia aștept să încep”, mai spune el.
Articolul Oficial: Dennis Man a fost prezentat la PSV, campioana Olandei apare prima dată în Mediafax.
Un cutremur cu magnitudinea 6,3 a afectat marți dimineață provincia Papua, în estul Indoneziei, potrivit Institutului american de geofizică.
Seismul s-a produs la ora locală 10:24 (ora 2:24 în România), la o adâncime de 10 kilometri, având epicentrul la circa 193 de kilometri nord-vest de orașul universitar Abepura.
„Nu există amenințare de tsunami în urma acestui cutremur”, a transmis Centrul de avertizare pentru tsunami din Pacific, confirmând evaluarea inițială a autorităților indoneziene.
Serviciul geologic al Statelor Unite anunțase inițial o magnitudine de 6,5, dar a revizuit ulterior valoarea la 6,3, potrivit Le Figaro.
La marginea „centurii de foc”Indonezia se află pe așa-numita „centură de foc” a Pacificului, o zonă cu activitate seismică intensă, unde plăcile tectonice se ciocnesc.
„Regiunea este predispusă la cutremure frecvente și uneori devastatoare, iar comunitățile trebuie să fie pregătite”, au explicat seismologii locali.
Istoria recentă a arhipelagului arată efectele dramatice pe care le pot avea astfel de evenimente. În ianuarie 2021, un cutremur cu magnitudinea 6,2 în Sulawesi a ucis peste 100 de persoane și a lăsat mii fără adăpost.
În 2018, un seism de 7,5 grade, urmat de un tsunami la Palu, a provocat peste 2.200 de morți.
Cea mai gravă tragedie s-a produs în 2004, când un cutremur de 9,1 grade a lovit provincia Aceh, declanșând un tsunami care a ucis peste 170.000 de oameni doar în Indonezia.
Articolul Cutremur de 6,3 grade în Indonezia. Locuitorii au scăpat de tsunami apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Investițiilor a anunțat trimiterea Corpului de Control pentru a verifica achizițiile de microbuze electrice din PNRR, după suspiciuni de prețuri supraevaluate.
Deputații liberali s-au împărțit în două tabere, unii susținând respectarea procedurilor, alții denunțând un jaf al românilor.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat, marți, că va trimite Corpul de Control pentru verifica achizițiile de microbuze electrice prin PNRR în urma unori informații apărute în presă conform cărora achizițiile au fost făcute la prețuri supraevaluate.
În urma acestui anunț, doi deputați liberali au reacționat, fiecare cu păreri opuse.
Alexandru Muraru, PNL Iași: „Oferta câștigătoare a fost aleasă în baza criteriilor stabilite de lege”„Această achiziție nu a fost făcută ‘după bunul plac’ al cuiva de la Iași.
Consiliul Județean a urmat pas cu pas ghidul oficial PNRR – Componenta Educație, un document elaborat și aprobat de Ministerul Educației, aplicat în toate județele din țară.
Acest ghid stabilește cerințele tehnice, dimensiunile, dotările de siguranță, accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități și condițiile de participare la licitație.
Practic, cadrul de joc este identic peste tot.
Iar dacă CJ Iași ar fi vrut să facă mai „laxe” condițiile pentru a atrage mai multe oferte, nu putea – pentru că era obligat să respecte la literă ghidul național.
Prețurile rezultate la Iași nu sunt o excepție.
Ele se află în aceeași marjă cu cele obținute la Cluj, Olt, Gorj, Călărași, Timiș sau Vaslui, în cadrul aceluiași program.
Licitația a fost publică, deschisă tuturor operatorilor, iar oferta câștigătoare a fost aleasă în baza criteriilor stabilite de lege și de ghidul PNRR”, a spus președintele PNL Iași, Alexandru Muraru.
Gigel Știrbu, PNL Olt: „Cine își mai face iluzii despre cum se conduce Consiliul Județean Olt?”Pe de altă parte, deputatul PNL Olt, Gigel Știrbu, consideră că situația „este o insultă adusă românilor”.
„Jaful cu microbuzele școlare în Olt, cine își mai face iluzii despre cum se conduce Consiliul Județean Olt? Cifrele vorbesc de la sine.
Microbuze electrice care pe piață costă în jur de 90.000-100.000 € au ajuns să fie cumpărate cu peste 200.000 €, chiar și 262.000 €, fără TVA. Spre exemplu, Consiliul Județean Brașov a cumpărat microbuze școlare cu 130.000 € bucata.
Consiliul Județean Olt a cumpărat aceleași microbuze cu 230.000 € bucata. Diferența? 100.000 € pe microbuz! Și asta din banii noștri. Unde s-au dus banii? Cine îi încasează? Ce fel de „manieră de lucru” e asta la Consiliul Județean Olt? Asta nu e incompetență. Asta e bătaie de joc pe față”, a scris Știrbu.
Pîslaru a precizat că „fondurile europene sunt un bun public și fiecare euro trebuie să fie cheltuit corect, transparent și în interesul oamenilor. Nu voi tolera niciun abuz”.
Articolul Scandalul microbuzelor electrice. Ministerul Investițiilor trimite Corpul de Control la mai multe consilii județene din țară apare prima dată în Mediafax.
Monica Seles, una dintre cele mai mari jucătoare din istoria tenisului, cu nouă titluri de Grand Slam și un loc binemeritat în International Tennis Hall of Fame, a povestit în premieră despre diagnosticul primit în urmă cu trei ani: miastenia gravis.
„Jucam cu niște copii sau cu membrii familiei și ratam mingea. Eram ca….da, văd două mingi. Acestea sunt simptome pe care nu le poți ignora”, a povestit Seles într-un interviu publicat marți de Associated Press.
„Mi-a luat mult timp să accept și să vorbesc deschis despre asta, pentru că îmi afectează viața de zi cu zi destul de mult”.
Momentul diagnosticului… „un nou reset”În vârstă de 51 de ani acum, fosta campioană, a explicat că nu auzise niciodată de această boală înainte de diagnostic. Primele semne au fost vederea dublă și slăbiciunea la nivelul brațelor și picioarelor: „Chiar și să îmi usuc părul devenise foarte dificil.”
Pentru Seles, momentul în care a fost diagnosticată cu boala este „un nou reset” în viață, după alte provocări majore: plecarea din Iugoslavia la doar 13 ani, ascensiunea bruscă în topul tenisului mondial și episodul traumatizant din 1993, când a fost înjunghiată de un spectator în timpul unui meci la Hamburg.
„Indiferent cum sare mingea, mă adaptez”„A trebuit să fac un reset total de mai multe ori în viață. După atac, felul în care m-au primit fanii la US Open nu-l voi uita niciodată. Și acum, cu această boală, fac același lucru: mă adaptez. Mingea sare și trebuie doar să te adaptezi. Asta fac și acum”, a spus Monica Seles.
Tenismena își dorește ca prin povestea sa să crească gradul de conștientizare asupra miasteniei gravis, o boală autoimună rară în care sistemul imunitar atacă conexiunile dintre nervi și mușchi, ducând la slăbiciune musculară, adesea mai pronunțată după efort și ameliorată de odihnă.
Afecțiunea poate afecta vederea, vorbirea, capacitatea de a mesteca, de a înghiți sau chiar de a respira, iar simptomele variază în intensitate de la o zi la alta.
De la diagnostic la motivațiePentru a-și transmite mesajul, Seles colaborează cu o companie de imunologie din Țările de Jos, în cadrul campaniei Go for Greater. Campania include mărturii ale celor afectați, informații medicale validate și evenimente de sensibilizare, cu scopul de a reduce izolarea resimțită de bolnavi și de a stimula sprijinul comunității medicale și publice.
Boala este nevindecabilă, dar poate fi controlată prin tratamente care reduc slăbiciunea musculară și previn complicațiile. Printre cei care au suferit de miastenia gravis se numără actrița Suzanne Rogers, marele maestru de șah Henrique Mecking, actorul Sir Laurence Olivier și magnatul grec Aristotle Onassis, iar exemplele lor arată că viața și cariera pot continua chiar și în fața unei boli atât de provocatoare.
Articolul Monica Seles, despre lupta sa cu o boală gravă: „Trebuie să te adaptezi mereu” apare prima dată în Mediafax.
Salut eforturile președintelui Donald Trump de a contribui la încheierea războiului ilegal declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și de a construi o soluție de pace justă și durabilă, transmite președintele Nicușor Dan înaintea întâlnirii dintre Trump și Putin.
Radu Carp despre întâlnirea Trump-Putin: Vladimir Putin vrea să câștige doar timpÎntâlnirea de vineri dintre Donald Trump și Vladimir Putin nu va duce la progrese concrete privind încheierea Războiului din Ucraina, ci va crea breșe în unitatea Occidentului, spune pentru MEDIAFAX prof. univ. dr. Radu Carp.
Forțele ruse lansează un atac brusc în estul UcraineiForțele ruse au lansat o ofensivă bruscă în estul Ucrainei, în apropierea orașului minier Dobropillia, într-o mișcare care ar putea avea scopul de a crește presiunea asupra Ucrainei pentru a ceda teritoriu, potrivit Reuters.
Șeful diplomației estoniene: „Nu putem repeta greșelile din 1938. Ucraina trebuie să-și decidă singură viitorul”Estonia cere fermitate față de agresori, sprijin deplin pentru Ucraina și ajutor urgent pentru Gaza, avertizând că „greșelile din 1938 nu trebuie repetate”.
Orban refuză să semneze o declarație comună a UE de susținere a Ucrainei înainte de summitul Trump-PutinDeclarația a venit după ce Donald Trump a dezvăluit că s-a consultat cu Viktor Orban înainte de întâlnirea sa cu Vladimir Putin.
Firma ucraineană de apărare Frontline integrează lansatorul de grenade cu platforma robotică estonă.Compania ucraineană de apărare Frontline a încheiat un parteneriat cu producătorul estonian Milrem Robotics pentru a integra sisteme de arme cu vehicule terestre fără pilot, efectuând cu succes teste de lansare a echipamentelor în Ucraina, a anunțat Frontline.
Kallas afirmă că UE va pregăti al 19-lea pachet de sancțiuni, în contextul în care Rusia continuă să respingă armistițiul.„În măsura în care Rusia nu a fost de acord cu un armistițiu complet și necondiționat, nici măcar nu ar trebui să discutăm despre concesii”, a declarat Kaja Kallas.
Atacurile rusești au ucis 3 persoane și au rănit 29 în Ucraina în ultima zi.Rusia a atacat Ucraina cu 48 de drone și momeli de tip Shahed, precum și cu patru rachete balistice Iskander-M sau nord-coreene KN-23, a raportat Forțele Aeriene.
Corpul de elită Azov s-a desfășurat în sectorul Pokrovsk pe fondul avansurilor rusești în regiunea DonețkCorpul 1 Azov a descris situația de-a lungul axei Pokrovsk ca fiind „complexă și dinamică”, trupele rusești încercând să avanseze.
„Niciun semn” că Rusia se pregătește să pună capăt războiului, spune Zelenski înaintea summitului Trump-Putin„Nu există niciun semn că rușii au primit semnale pentru a se pregăti pentru situația postbelică. Dimpotrivă, își mișcă trupele și forțele în așa fel încât să lanseze noi operațiuni ofensive.”
Rafinăria de petrol din Saratov, din Rusia, și-a oprit operațiunile după atacul cu drone din Ucraina, relatează BloombergRafinăria, deținută de Rosneft, a fost avariată într-un atac cu drone pe 10 august. Este a treia rafinărie rusească care suspendă producția în această lună din cauza atacurilor ucrainene, scrie Kiyv Independent.
Forțele rusești au perforat apărarea ucraineană din regiunea Donețk, ocolind fortificațiile, afirmă un grup de monitorizareForțele rusești au avansat spre autostrada Dobropillia-Kramatorsk din regiunea Donețk, ocupând poziții în așezările din apropiere pentru a sprijini operațiuni ofensive ulterioare.
Finlanda acuză echipajul petrolierului din Marea Baltică de legături cu Rusia pentru deteriorarea cablurilor submarineAutoritatea Națională de Procuratură din Helsinki i-a pus sub acuzare pe căpitanul și doi dintre primii ofițeri ai navei Eagle S, un petrolier înmatriculat în Insulele Cook, despre care se crede că face parte dintr-o „flotă din umbră” care transportă petrol rusesc, încălcând sancțiunile internaționale.
Un acord la întâlnirea Putin-Trump este puțin probabilă: SUA, Rusia și Ucraina au opinii diferite asupra unor chestiuni cheieÎn timp ce președintele american Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, se pregătesc pentru o întâlnire bilaterală pe 15 august în Alaska, obiectivele SUA, Rusiei și Ucrainei par să se contrazică.
„La sfârșitul acelei întâlniri, probabil în primele două minute, voi ști exact dacă se poate face sau nu o înțelegere”, a declarat Trump reporterilor pe 11 august.
Experții spun că summitul organizat în grabă cel mai probabil nu va reuși să-i aducă pe Trump, Putin și președintele Volodimir Zelenski la un acord privind un armistițiu complet , darămite un acord de pace.
Rusia a exprimat în repetate rânduri revendicări maximaliste, cum ar fi recunoașterea de jure a teritoriilor ucrainene anexate ilegal și retragerea trupelor ucrainene din zonele pe care țara le controlează încă.
La întâlnirea cu Trump, Putin urmează să propună Kievului să își retragă trupele din regiunile Donețk și Luhansk, potrivit unei surse din cadrul biroului președintelui Ucrainei, care a vorbit sub condiția anonimatului. Conform propunerii, Rusia și-ar retrage apoi trupele din regiunile Harkov și Sumi.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1266. „Niciun semn” că Rusia se pregătește să pună capăt războiului, spune Zelenski înaintea summitului Trump-Putin. apare prima dată în Mediafax.
„Salut eforturile președintelui Donald Trump de a contribui la încheierea războiului ilegal declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și de a construi o soluție de pace justă și durabilă”, scrie pe X Nicușor Dan.
El afirmă că a semnat, împreună cu ceilalți lideri europeni, declarația comună care afirmă fără echivoc: pacea nu se poate construi fără Ucraina, fără respectarea suveranității și integrității teritoriale a acesteia și fără ca poporul ucrainean să își decidă liber viitorul.
„Vom continua să susținem Ucraina, împreună cu partenerii europeni și transatlantici, pentru un viitor sigur, stabil și democratic în regiune și pentru apărarea valorilor care stau la baza proiectului european”, încheie șeful statului.
Liderii UE fac apel la Trump să apere interesele Europei. Ungaria nu a semnat documentulLiderii UE au emis marți dimineață o declarație prin care fac apel la președintele SUA, Donald Trump, să apere interesele de securitate ale Europei. Ungaria nu a semnat documentul.
Declarația comună a țărilor UE a apărut cu câteva zile înainte de întâlnirea din Alaska, a lui Trump cu Putin. La întâlnire nu au fost invitați liderii europeni și nici președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. De asemenea, europenii au respins ideea lui Trump privitoarea la cedarea de către Ucraina a unor teritorii.
În declarația de marți dimineața, liderii europeni au arătat că „salută eforturile președintelui Trump de a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, dar au transmis că pentru ei, „calea către pacea în Ucraina nu poate fi decisă fără Ucraina”, potrivit AP.
„O pace justă și durabilă, care aduce stabilitate și securitate, trebuie să respecte dreptul internațional, inclusiv principiile independenței, suveranității, integrității teritoriale și faptul că frontierele internaționale nu trebuie modificate prin forță”, au spus liderii UE.
Articolul Prima reacție a lui Nicusor Dan la întâlnirea lui Trump cu Putin, din Alaska apare prima dată în Mediafax.
