The Minister of Foreign Affairs, Oana Țoiu, announced that a new flight from the Middle East is planned for Thursday. „We will have an evacuation flight tomorrow night through the RESCUE mechanism,” Oana Țoiu said on Wednesday.
The Minister of Foreign Affairs specified that there will be an evacuation flight dedicated to the last citizens who are in vulnerable categories in the areas of Abu Dhabi, Dubai and Oman. The quota allocated for this evacuation flight is 130 seats.
„At this moment, colleagues from the consular teams in the respective spaces are contacting those who have registered on the formal platforms announced by the Ministry of Foreign Affairs with details regarding this degree of vulnerability.” Children, minors, especially young minors, remain a priority in terms of medical cases, said Oana Țoiu. „We still have a limited number of medical cases that were not included in the previous flights. Of course, the number of notifications, alerts and requests for consular assistance continues, especially since Dubai is also a transit point for a good part of citizens returning from Asia and looking for a flight back home,” the head of the MFA also said.
„The second item on the agenda targeted the economic situation and the economic consequences of the war, the increase in prices on the international oil market. Here we had a presentation by the Minister of Energy on the general situation and discussions with the Prime Minister, the Minister of Energy, the Minister of Finance on the different scenarios that we can expect and what the Romanian state’s reaction will be depending on these scenarios,” said the president.
The president also made a delimitation between the oil market and the gas market, where control measures already exist.
„As you know, regarding gas, not oil, regarding gas, the government has already adopted a capping scheme, controlling prices, starting from April 1st, so that the population and companies are not affected.”
The meeting of the Supreme Council of National Defense ended after three hours of debate. Another important topic on the agenda is the analysis of the temporary deployment of military capabilities on Romanian territory.
Cererea administrației SUA de găzduire de forțe și echipamente în România, în contextul războiului din Iran a fost clasificată la regim „secret” de către autoritățile române.
Solicitarea CSAT a ajuns la Parlament, dar documentul nu va fi postat pe site-ul Legislativului, așa cum se obișnuiește în asemenea situații.
Cererea de 2 pagini poate fi „consultată” însă în comisiile de apărare ale Parlamentului de către aleși.
La ora 14.30 au fost deja convocate Birourile Permanente Reunite pentru ca cererea să ajungă spre aprobarea plenului Parlamentului, astăzi, după ora 17.00.
Pe ordinea de zi a Birourilor Permanente, cererea SUA este la punctul 3 (document mai jos), și se numește „Scrisoare din partea domnului Nicuşor-Daniel Dan, Preşedintele României privind încuviinţarea, de către Parlamentul României, în temeiul art. 4 alin. (2) din Legea nr. 291/2007, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a unor solicitări ale Prim ministrului României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării în data de 11 martie 2026„.
Președintele Nicușor Dan a spus, de la Palatul Cotroceni, că solicitarea Pentagonului se referă la „avioane de realimentare, echipamente de monitorizare, comunicații satelitare în corelare cu scutul de la Deveselu”, în general fiind vorba despre „echipamente defensive”.
„Nu sunt înzestrate cu armament propriu zis, sunt echipamente non cinetice”, a anunțat Dan.
Birourile Permanente ale Parlamentului au primit însă alte 2 cereri din partea Președintelui Nicușor Dan, arată surse parlamentare.
Prima se referă la intrarea și staționarea în România a Forței de Reacție NATO pe 2026. (document mai jos)
A doua cerere vizează misiunile Ministerului de Interne care vor fi trimise în 2026 în afara teritoriului național (document mai jos)
În ceea ce privește solicitarea SUA, potrivit legii, după ce Parlamentul aprobă cererea CSAT, găzduirea de forțe și echipamente SUA în România devine efectivă.
Într-un comunicat, Marina Regală Thailandeză afirmă că la bord se aflau 23 de membri ai echipajului thailandez, potrivit BBC.
Marina din Oman a salvat 20 de membri ai echipajului și este „în curs de salvare” a celor trei rămași, au declarat autoritățile thailandeze.
Marina thailandeză declară că oficialii au primit un raport inițial despre incident în jurul orei 11:00, dar nu specifică fusul orar. Se spune că nava a fost atacată după ce a plecat din portul Khalifa, Emiratele Arabe Unite, cu câteva ore mai devreme.
Cauza atacului este încă în curs de investigare, se arată în comunicat.
După ce a scăzut marți, în urma declarațiilor liniștitoare ale lui Donald Trump și a perspectivei eliberării rezervelor strategice de țiței ale Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), prețul barilului de Brent din Marea Nordului era de 5,05% în jurul orei 9:40 GMT (10:40 la Paris), ajungând la 92,23 dolari, potrivit Le Figaro.
Echivalentul său american, barilul de West Texas Intermediate, a câștigat 5,91%, ajungând la 88,38 dolari.
Războiul din Orient rămâne un aspect central în determinarea valorii petrolului. Pe de o parte SUA au anunțat că loviturile aeriene lansate marți de Statele Unite și Israel asupra Iranului au fost cele mai intense de la începutul războiului, dar și că elimină mine marine din Strâmtoarea Ormuz.
Anterior, Donald Trump a afirmat că războiul cu Iran se apropie de final, însă Garda Revoluționară Islamică a replicat, susținând că „Iranul va decide când se va termina războiul” și că în cazul continuării acțiunilor ofensive, Teheranul va bloca Strâmtoarea Orrmuz: „Iranul nu va permite exportul niciunui litru de petrol din regiune”.
Controversa a apărut după intervenția susținută de Ursula von der Leyen la conferința anuală a ambasadorilor. Ea a afirmat că Europa nu mai poate fi „custodele vechii ordini mondiale”, într-un context global tot mai tensionat, scrie Euronews.
Declarația a fost interpretată diferit în rândul liderilor europeni. Susținătorii săi au spus că discursul reflectă realismul geopolitic actual. Criticii au avertizat însă că astfel de afirmații ar putea sugera că Europa ar fi dispusă să ignore încălcări ale dreptului internațional.
Reacții critice au venit în special din Spania, unde premierul Pedro Sánchez a respins ideea unei schimbări de paradigmă. „Dilema nu este între o ordine veche și una nouă, ci între ordine internațională și dezordine internațională”, a declarat Sánchez într-un interviu.
Von der Leyen: UE rămâne fidelă dreptului internaționalÎn fața Parlamentului European de la Strasbourg, Ursula von der Leyen a încercat să clarifice mesajul. Ea a insistat că valorile fundamentale ale Uniunii Europene nu sunt puse sub semnul întrebării. „A vedea lumea așa cum este nu diminuează în niciun fel determinarea noastră de a lupta pentru lumea pe care o dorim”, a declarat Von der Leyen.
Președinta Comisiei a subliniat că angajamentul UE față de pace, Carta ONU și dreptul internațional rămâne central pentru proiectul european.
Războiul din Orientul Mijlociu amplifică tensiunile politiceDisputa politică vine într-un moment în care războiul din Orientul Mijlociu a divizat statele membre ale UE. Astfel, s-au amplificat criticile la adresa activității diplomatice a Ursulei von der Leyen. Unii lideri europeni au acuzat-o că ar fi depășit limitele mandatului său în gestionarea poziției Uniunii față de conflictul regional. În acest context, declarațiile despre „vechea ordine mondială” au fost interpretate de unii drept o schimbare de ton în politica externă europeană.
Viitorul politicii externe a UEVon der Leyen a folosit intervenția din Parlamentul European și pentru a cere o reflecție mai profundă asupra modului în care funcționează politica externă a Uniunii. În prezent, deciziile în acest domeniu trebuie adoptate prin unanimitate, ceea ce permite fiecărui stat membru să blocheze inițiativele comune.
Această regulă complică uneori deciziile majore, cum este cazul pachetului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Decizia este blocată momentan de veto-ul Ungariei. Președinta Comisiei a sugerat că UE trebuie să analizeze dacă actualul sistem, bazat pe consens și compromis, este suficient pentru a face din Uniune un actor geopolitic credibil.
În paralel, președintele Consiliului European, António Costa, a subliniat că într-o lume multipolară soluțiile trebuie să rămână multilaterale și bazate pe respectarea dreptului internațional.
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, ar fi trebuit să fie prezentă de la ora 12.00 la audierile din Comisia de Politică Externă a Camerei Deputaților pe tema repatrierii românilor din Orientul Mijlociu.
Țoiu nu a putut ajunge la ora 12.00, întrucât este membru în CSAT, iar la acea oră ședința era în desfășurare.
Astfel, audierile vor începe la ora 13.30.
Situația repatrierii cetățenilor români din Orientul Mijlociu a generat schimburi de replici în interiorul coaliției de guvernare.
Liderul PSD Sorin Grindeanu a susținut că este necesară clarificarea urgentă a modului în care a fost gestionat procesul de repatriere, afirmând că este în joc credibilitatea Guvernului. El i-a propus premierului Ilie Bolojan trimiterea Corpului de Control la Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Premierul Ilie Bolojan ar fi respins însă propunerea, afirmând că „nu este momentul” pentru o astfel de verificare.
În discuție a intervenit și liderul USR, Dominic Fritz, care a susținut că ministrul de Externe, Oana Țoiu, este dispusă să ofere explicații publice.
Grindeanu a replicat că, în opinia sa, există riscul ca subiectul să fie „îngropat”, adăugând că ministrul de Externe va fi audiat oricum în Parlament.
La rândul său, liderul UDMR, Kelemen Hunor, ar fi apreciat că explicațiile oferite de ministrul de Externe într-o conferință de presă anterioară au fost „neconvingătoare” și că sunt necesare clarificări suplimentare.
Dominic Fritz a argumentat însă că momentul nu este potrivit pentru o astfel de dezbatere. Întrebat când ar trebui discutat subiectul, Fritz ar fi răspuns: „Acum este război”.
Grindeanu a insistat că tocmai contextul actual impune verificări suplimentare. Potrivit surselor MEDIAFAX, el ar fi afirmat că trebuie garantat că nu există abuzuri în procesul de repatriere și că toți cetățenii români sunt tratați egal.
„Situația aceasta nu trebuie lăsată așa. Am înțeles, vreți să îngropați. Vă promit că eu nu voi lăsa lucrurile așa”, ar fi spus Grindeanu în finalul discuției.
