Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a abordat în cadrul unei discuții cu jurnaliștii posibilitatea reducerii numărului trupelor americane staționate în Europa și în alte state membre NATO. Acesta a subliniat că decizia depinde în mare măsură de costurile financiare ale menținerii acestora pe teritoriul european.
„Noi plătim pentru trupele din Europa și nu ni se rambursează prea mult”, a declarat Trump, adăugând că o posibilă reducere a numărului acestora ar putea fi discutată în cadrul unor negocieri comerciale. Președintele a menționat, de asemenea, că o astfel de abordare ar putea include și Coreea de Sud, care beneficiază de prezența trupelor americane, dar care nu contribuie semnificativ la cheltuielile militare.
Această declarație a avut loc miercuri seara, însă a fost trecută cu vederea de majoritatea jurnaliștilor americani, întrucât a fost făcută imediat după anunțul privind amânarea introducerii tarifelor majorate pentru importurile din mai multe țări.
Totodată, televiziunea americană NBC a raportat că administrația americană ia în calcul retragerea a aproximativ zece mii de soldați din Europa de Est, o mișcare care ar afecta în special regiunile aflate sub influența Rusiei.
În urma acestui anunț, Pentagonul a intervenit cu o declarație oficială, clarificând că nu s-a luat încă nicio decizie cu privire la retragerea trupelor din Europa.„Structura militară a SUA este în prezent în revizuire, iar aliații europeni sunt așteptați să preia responsabilitatea apărării convenționale a Europei”, au declarat oficialii Pentagonului. În ciuda acestora, o retragere parțială a trupelor americane din Europa a fost confirmată, prin relocarea acestora din baza Jasionka din Polonia, un punct important pentru transferul echipamentelor militare destinate Ucrainei. Deși militarii nu au părăsit Polonia, aceștia au fost redistribuiți la alte baze strategice.
Aceste declarații și mișcări strategice ridică întrebări legate de viitorul prezenței militare americane în Europa și de implicațiile acestora asupra securității regionale și relațiilor cu aliații NATO.
Articolul Trump sugerează reducerea trupelor americane din Europa. Ce se știe despre retragerea acestora? apare prima dată în Mediafax.
Victor Negrescu arată că 42% dintre tinerii europeni își iau informațiile de pe rețele sociale: „Instagram, TikTok, scroll, like, share. Dar cât din ce informații aflăm zilnic mai este, de fapt, jurnalism?”.
El spune că în această săptămână a avut loc la Parlamentul European conferința „European Media in an AI World”, la care au participat jurnaliști, lideri din media, experți în AI și decidenți europeni.
„Am spus clar: inteligența artificială schimbă tot, dar informarea corectă rămâne, pentru mine, o prioritate. Nu vreau o Europă în care algoritmii decid ce știm, ce credem sau ce votăm. Vreau o Europă în care cetățenii au acces la informații verificate, la surse diverse și la presă liberă”, arată Negrescu.
Articolul Negrescu: Nu vreau o Europă în care algoritmii decid ce știm, ce credem sau ce votăm apare prima dată în Mediafax.
Într-o lume în care deciziile economice greșite pot avea consecințe devastatoare este esențial să oferim generațiilor viitoare instrumentele necesare pentru a naviga cu încredere prin complexitatea financiară, spune, vineri, premierul Marcel Ciolacu, la a III-a ediție a Forumul Educației Financiare
Premierul spune că azi, mai mult ca oricând, suntem martorii unei realități economice globale într-o brutală schimbare, care ne provoacă să fim extrem de atenți, informați și mai ales pregătiți.
„În ultima săptămână, bursele lumii au fost zguduite de volatilitatea extremă, alimentată de escaladarea războiului tarifar global. Chiar și cei mai experimentați economiști și investitori se confruntă azi cu dificultăți în a anticipa evoluțiile viitoare. Acest moment de cumpănă ne arată că, în ziua de azi, a lua decizii fără o bază fundamentală de cunoștințe financiare, este cea mai proastă soluție. Înseamnă bani pierduți și viitor pus în pericol. De aceea, educația financiară devine o prioritate absolută. Într-o lume în care deciziile economice greșite pot avea consecințe devastatoare, este esențial să oferim generațiilor viitoare instrumentele necesare pentru a naviga cu încredere prin complexitatea financiară. În România, avem deja măsuri binevenite, precum includerea educației financiare în curriculumul pentru gimnaziu și liceu. Avem chiar și o Strategie Națională de Educație Financiară, până în 2030, dar este nevoie de o abordare mult mai aplicată, mai direct și mai bine adaptată modului în care comunică azi tinerii”, spune premierul Marcel Ciolacu.
Premierul Ciolacu mai spune că exemplele de succes din alte țări ne arată calea de urmat.
„În Finlanda, educația financiară începe încă din școala primară, unde copiii învață prin jocuri interactive despre economisire și bugetare. În Marea Britanie, programele de educație financiară sunt integrate în discipline precum matematică și cetățenie, iar elevii sunt încurajați să deschidă conturi bancare și să gestioneze bugete reale. În Statele Unite, state precum Utah au făcut obligatorii cursurile de educație financiară pentru liceeni, cu accent pe investiții și gestionarea datoriilor.
România trebuie să urmeze aceste exemple și să facă din educația financiară o disciplină bine structurată, atractivă și accesibilă tuturor elevilor, de la cele mai fragede vârste. Trebuie să investim și în formarea profesorilor, să dezvoltăm materiale didactice moderne și să colaborăm cu sectorul privat pentru a aduce în școli resurse practice și relevante”, mai spune Ciolacu.
Acesta afirmă că este convins că, sub egida Băncii Naționale a României, industria bancară poate și trebuie să fie cel mai mare susținător și partener al sistemului nostru de învățământ într-un asemenea demers, dar nicidecum singurul.
„Există atât companii mari, cât și ONG-uri cu expertiză solidă. care pot sprijini pe termen lung o schimbare de atitudine față de această temă. Pentru că educația financiară nu este doar despre bani și doar despre sistemul de învățământ. Este despre a oferi fiecărui tânăr sau adult șansa de a-și construi un viitor sigur și prosper. Este despre a transforma incertitudinea în oportunitate și a face din România un exemplu de responsabilitate economică. Educația financiară este și un factor care stimulează spiritul antreprenorial. O societate în care atât tinerii, cât și adulții cunosc principiile gestionării banilor este una care încurajează inițiativa, inovația și dezvoltarea economică solidă. Prin educație financiară, oamenii înțeleg mai bine riscurile și oportunitățile economice, iar firmele conduse de antreprenori bine pregătiți devin parteneri de încredere pentru toți. Trebuie să recunoaștem că în România există încă mult loc pentru îmbunătățire în privința cunoașterii și utilizarea produselor și serviciilor financiare, precum și a digitalizării. Dacă vrem să fim pregătiți pentru un viitor care ne aduce numeroase provocări și oportunități, trebuie să ne creștem competitivitatea la nivel european, să creștem gradul de inovație și de digitalizare a societății. Educația financiară este, așadar, nu doar un răspuns la provocările prezentului, ci și fundamentul unei societăți capabile să-și modeleze viitorul. De aceea, vă propun să privim educația financiară ca pe o investiție publică prioritară, așa cum construim azi autostrăzile. Este o investiție majoră în cunoaștere. Poate fi cea mai sigură și eficientă investiție pe care o facem ca națiune”, a mai spus Marcel Ciolacu.
Articolul Ciolacu: Educația financiară devine o prioritate absolută apare prima dată în Mediafax.
„Dialogul cu noua administraţie americană va continua, bineînţeles, pe diverse teme”, a declarat Narîşkin când a fost întrebat despre continuarea acestor schimburi.
Steve Witkoff, emisarul preşedintelui american Donald Trump, a sosit în Rusia, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului pentru agenţiile de presă de stat ruse, pe fondul apropierii crescânde dintre Washington şi Moscova.
„Da, confirm, el a sosit într-adevăr în Rusia”, a declarat Dmitri Peskov, citat de agenţia de presă Ria Novosti. Întrebat despre posibilitatea unei întâlniri cu preşedintele rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov a răspuns: „Dacă este cazul, vom transmite acest lucru”.
Articolul Moscova va continua „dialogul” cu Washingtonul privind schimbul de prizonieri apare prima dată în Mediafax.
Trei persoane au fost rănite și 50 evacuate, vineri, în urma unui incendiu într-un bloc din Capitală. Arde cu flacără la etajul 7, iar pompierii au suplimentat dispozitivul de intervenție.
Pompierii din cadrul ISU București – Ilfov intervin pentru stingerea unui incendiu produs la un apartament din Aleea Haiducului, la nivelul etajului 7.
Arderea se manifestă cu flacără deschisă.
Au fost alertate 5 autospeciale de stingere, SMURD, autoscara și descarcerarea.
Având în vedere modul de manifestare a incendiului, a fost luată măsura de suplimentare a dispozitivului cu 3 ambulanțe SMURD.
Au fost evacuate de catre echipele de căutare-salvare 10 persoane, alte 40 au ieșit din bloc.
Până în acest moment sunt 3 persoane rănite, din care două vor fi transportate la spital. Acestea nu prezintă arsuri.
În apartamentul din care a izbucnit incendiul, etaj 8 din 10, au explodat recipiente de tip spray. Victime sunt două persoane din apartament expuse la fum. Acestea sunt transportate la spital.
Au ars materiale combustibile (mobilier și haine), pe o suprafață de aproximativ 30 mp. De asemenea, a fost afectat de fum întregul apartament, fațada blocului pe o suparafata de aproximativ 30 mp și tâmplăria geamului apartamentului de la etajul 9.
Articolul Trei răniți și 50 de persoane evacuate dintr-un bloc din Capitală: arde cu flacără la etajul 7 apare prima dată în Mediafax.
„Ca ministru, am fost pus în situații limită, în care decizia de a crea breșe în diguri, pentru a salva viețile oamenilor, trebuia luată rapid, împreună cu Comitetul ministerial pentru situații de urgență. E o decizie bine chibzuită, pe care se pronunță specialiștii, la propunerea unui comitet județean pentru situații de urgență, iar în cazul pe care l-am trăit, în miez de noapte, era vorba despre inundații de tip fulger, în urma unor precipitaţii cu valori istorice, de peste 200 l/mp. Când pericolul pândește, sub orice formă ar veni el, singura opțiune pe care o ai este să salvezi vieți și bunuri. Cât mai repede, pentru că fiecare secundă poate să facă diferența dintre viață și moarte. Și apoi să comunici sincer, imediat”, susține într-o postare pe Facebook ministrul Mediului.
El spune că viața oamenilor și interesul național trebuie puse pe primul loc în orice decizie„Niciun scenariu de urgență, oricât de grave ar fi lucrurile, nu-ți cere să-ți vinzi țara. În orice funcție ai fi. Pentru că interesul național nu e de vânzare! Sunt convins că românii care își iubesc țara n-o vor trăda niciodată și n-o vor da pe mâna unor trădători. În ceea ce îl privește pe Victor Ponta, se aplică vorba românească: cine-și vinde țara o dată, o va vinde și a doua oară… dacă nu a făcut-o deja”, adaugă Mircea Fechet.
Fostul premier Victor Ponta a spus că a obținut cetățenia sârbă după ce, în calitate de premier, în 2014, a ordonat să se deschidă barajele la Porţile de Fier pentru că Belgradul să nu fie inundat. În schimb, mai multe sate din România au fost inundate, fiind unele dintre cele mai grave inundații din ultimii ani, însă Ponta a spus că a făcut în așa fel încât să nu se afle. În schimbul ajutorului dat Belgradului, Ponta a primit cetățenia sârbă.
Articolul Fechet: Niciun scenariu de urgență, oricât de grave ar fi lucrurile, nu-ți cere să-ți vinzi țara apare prima dată în Mediafax.
