Astfel, depunerea dosarelor la sediile unităților de învățământ va avea loc în perioada 5-9 mai.
Între 14 și 30 mai va avea loc analizarea candidaturilor, aprobarea punctajelor acordate în urma evaluării de către consiliul de administrație al inspectoratului școlar și afișarea punctajelor obținute.
În 2 și 3 iunie se pot depune contestații, iar în perioada 4-12 iunie vor fi soluționate contestațiile, vor fi anunțate și afișate rezultatele finale.
Articolul Calendarul concursului pentru obținerea gradațiilor de merit apare prima dată în Mediafax.
Decizia Greciei are loc în contextul în care membrul NATO încearcă să-și modernizeze forțele armate, relatează Reuters.
Statul intenționează să cheltuiască 25 de miliarde de euro în cadrul unui plan multianual de apărare care va include achiziționarea de submarine, drone și dezvoltarea unei cupole antiaeriene și antidrone.
Țara cheltuiește deja aproximativ 3% din PIB pentru apărare, aproape dublu față de media UE. De asemenea, este în discuții cu Franța pentru a cumpăra o a patra fregată franceză Belharra, înarmată cu rachete de croazieră.
Articolul Grecia, în discuții pentru a cumpăra două fregate „Bergamini” din Italia apare prima dată în Mediafax.
Rusia a lansat 70 de rachete, 2 200 de drone de tip Shahed și 6 000 de bombe aeriene ghidate împotriva Ucrainei de când Kievul și Washingtonul au convenit asupra unui armistițiu temporar la 11 martie, a declarat ministrul de externe Andrii Sybiha la 11 aprilie.
În timpul discuțiilor de la Jeddah, oficialii ucraineni au fost de acord cu o propunere a SUA privind o încetare a focului completă de 30 de zile, cu condiția ca Rusia să respecte condițiile. Moscova a respins acordul, cu excepția cazului în care acesta include condiții care subminează apărarea Ucrainei, și anume oprirea totală a ajutorului militar străin.
Witkoff, trimisul lui Putin, și Dmitriev, se întâlnesc la Sankt PetersburgUn emisar al Kremlinului, Kirill Dmitriev, s-a întâlnit cu trimisul special al președintelui american Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, la Sankt Petersburg pe 11 aprilie, a raportat media rusă de stat TASS.
Axios, citându-și sursa, a declarat că se așteaptă ca Witkoff să se întâlnească și cu președintele rus Vladimir Putin mai târziu în cursul zilei. Putin se află în prezent la Sankt Petersburg pentru o întâlnire programată privind dezvoltarea Marinei ruse, potrivit Kremlinului.
Germania promite apărare antiaeriană IRIS-T, tancuri, obuze în cadrul unui nou pachet de ajutor pentru UcrainaGermania va furniza Ucrainei patru sisteme de apărare antiaeriană IRIS-T, 15 tancuri Leopard 1, drone de recunoaștere și 100 000 de cartușe de artilerie, ca parte a unui nou pachet de ajutor militar, a anunțat ministrul apărării Boris Pistorius la 11 aprilie, potrivit N-tv.
Pistorius a declarat că Germania intenționează să trimită mai multe sisteme IRIS-T în anii următori și a confirmat livrarea viitoare a 1.100 de radare de supraveghere terestre suplimentare.
Trump ar putea impune noi sancțiuni Rusiei dacă nu se ajunge la o încetare a focului până la sfârșitul lunii aprilie, relatează AxiosPreședintele american Donald Trump ar putea impune sancțiuni suplimentare Rusiei dacă nu se ajunge la o încetare a focului cu Ucraina până la sfârșitul lunii aprilie, a raportat Axios pe 11 aprilie, citând o sursă nedivulgată.
Avertismentul urmează acordului Ucrainei privind o încetare a focului completă de 30 de zile la 11 martie, în timpul discuțiilor cu SUA din Arabia Saudită. Rusia a respins propunerea, cu excepția cazului în care aceasta includea restricții privind forțele armate ale Ucrainei și încetarea ajutorului militar străin.
Trupele ucrainene se confruntă cu probleme cu unele arme germaneUnitățile ucrainene din prima linie au probleme cu mai multe sisteme de arme furnizate de Germania din cauza vulnerabilităților tehnice, a disponibilității limitate a pieselor de schimb și a întreținerii complicate, a raportat ziarul Spiegel la 10 aprilie, citând documente militare interne germane.
Analiza face referire la o conferință ținută în ianuarie la Delitzsch de către atașatul militar adjunct al Ambasadei Germaniei la Kiev, la care au participat aproximativ 200 de ofițeri inferiori din Bundeswehr.
Marea Britanie ar putea trimite trupe în Ucraina timp de 5 ani pentru a preveni o nouă invazie a Rusiei Marea Britanie plănuiește trimiterea de trupe în Ucraina pentru cinci ani pentru a antrena armata ucraineană și a preveni o nouă invazie rusă, potrivit unui plan britanico-francez. Prințul Harry a vizitat clinica Superhumans din Liov, Ucraina, dedicată veteranilor de război Prinţul Harry al Marii Britanii s-a întâlnit cu victime ale războiului din Ucraina, ca parte a activităţii sale dedicate veteranilor răniţi, a transmis un purtător de cuvânt citat de Reuters. Statul Major: Rusia a pierdut 930.210 soldați în Ucraina de la 24 februarie 2022Rusia a pierdut 930.210 soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale la scară largă, la 24 februarie 2022, a raportat la 11 aprilie Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. Numărul include 1 210 pierderi suferite de forțele ruse chiar în ultima zi.
Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 10 580 de tancuri, 22 048 de vehicule blindate de luptă, 43 679 de vehicule și rezervoare de combustibil, 25 043 de sisteme de artilerie, 1 360 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 1 127 de sisteme de apărare aeriană, 370 de avioane, 335 de elicoptere, 32 200 de drone, 28 de nave și bărci și un submarin.
Marea Britanie și Norvegia vor oferi Ucrainei un sprijin militar comun în valoare de 585 de milioane de dolari, relatează BloombergRegatul Unit și Norvegia vor oferi Ucrainei un pachet de ajutor militar în valoare de 450 de milioane de lire sterline (585 de milioane de dolari), a relatat Bloomberg pe 10 aprilie.
Regatul Unit va aloca 350 de milioane de lire sterline (455 de milioane de dolari), în timp ce Norvegia va contribui cu restul de 100 de milioane de lire sterline (130 de milioane de dolari), prin intermediul Fondului internațional pentru Ucraina condus de Regatul Unit.
Pachetul include finanțare pentru repararea și întreținerea vehiculelor și echipamentelor furnizate anterior, precum și finanțare pentru sisteme radar, mine antitanc și sute de mii de drone.
Ministrul britanic al apărării, John Healey, urmează să anunțe oficial ajutorul la 11 aprilie, în cadrul summitului de la Ramstein.
Zelenski anunță sancțiuni împotriva flotei fantomă a RusieiPreședintele Volodimir Zelenski a anunțat un nou pachet de sancțiuni care vizează „flota fantomă” a Rusiei în timpul discursului său de seară din 10 aprilie.
„Sancțiunile vizează, în special, flota de petroliere fantomă pe care Moscova o folosește pentru a finanța războiul; propagandiștii războiului – cei care încearcă să submineze apărarea noastră și să ajute Rusia; și, de asemenea, anumiți oficiali – acestea sunt nume bine cunoscute de toți ucrainenii – care obișnuiau să aibă influență”, a declarat Zelenski.
Zelenski a subliniat, de asemenea, importanța coordonării internaționale în luarea acestor măsuri.
„Lucrăm la sincronizarea pachetelor noastre de sancțiuni cu deciziile partenerilor – în primul rând în Uniunea Europeană, precum și în alte jurisdicții puternice din întreaga lume”, a adăugat Zelenski.
UE va sprijini industria de apărare a Ucrainei cu peste 2 miliarde de euro din active ruseștiUniunea Europeană va dedica 2,1 miliarde de euro din veniturile generate de activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei pentru industria de apărare a Ucrainei, a anunțat ambasadorul UE în Ucraina, Katarina Mathernova, pe 10 aprilie.
„Am câteva vești bune de împărtășit, deoarece ieri au avut loc anunțuri concrete – o dovadă clară că UE este și va continua să fie ferm alături de Ucraina”, a declarat Mathernova într-o postare pe Facebook.
„UE va utiliza 2,1 miliarde de euro din veniturile provenite din activele rusești înghețate pentru a oferi Ucrainei apărarea aeriană și muniția atât de necesare”.
Aproximativ 1 miliard de euro din aceste fonduri vor sprijini direct industria de apărare a Ucrainei prin intermediul „modelului danez”, potrivit ambasadoarei.
Putin nu va fi judecat în absență pentru crime de război în calitate de președinte, relatează EuronewsTribunalul special al Consiliului Europei pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei nu îl va judeca în absență pe președintele rus Vladimir Putin atât timp cât acesta rămâne în funcție, a relatat Euronews pe 10 aprilie, citând oficiali europeni anonimi.
Tribunalul internațional, care este încă în curs de înființare, a fost propus pentru prima dată de Consiliul Europei în urma invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022.
Deși scopul tribunalului este de a investiga și de a urmări în justiție crimele de război ale Rusiei, Putin nu va fi judecat în absență, potrivit a doi oficiali europeni care au vorbit cu Euronews.
Aceeași condiție se va aplica și altor oficiali ruși la nivel înalt, inclusiv premierului rus Mihail Mișustin și ministrului rus de externe Serghei Lavrov.
„Nu este o forță de menținere a păcii” – Ministrul britanic al apărării clarifică rolul trupelor coaliției după summitTrupele desfășurate în Ucraina pentru a monitoriza o posibilă încetare a focului în cadrul „coaliției celor dispuși” nu vor acționa ca forțe tradiționale de menținere a păcii, ci ca sprijin pentru forțele proprii ale Ucrainei, a declarat ministrul britanic al apărării, John Healy, la 10 aprilie.
Coaliția, condusă de Marea Britanie și Franța, a convocat un summit al miniștrilor apărării la sediul NATO din Bruxelles la 10 aprilie. Reprezentanții a 30 de țări membre au discutat despre planificarea militară și pregătirea operațională în anticiparea unei posibile încetări a focului.
Atacul unei drone rusești în regiunea Zhytomyr a ucis o persoană și a rănit cinci, inclusiv un adolescentUn atac rusescu cu dronă a lovit o clădire de apartamente din regiunea Zhytomyr în seara zilei de 10 aprilie.
Atacul a ucis o persoană și a rănit alte cinci, inclusiv un copil de 14 ani, a declarat guvernatorul regiunii Zhytomyr Oblast, Vitalii Bunechko, la 10 aprilie. Victimele rănite au fost duse la spital pentru tratament.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1143. UE va sprijini industria de apărare a Ucrainei cu peste 2 miliarde de euro din active rusești / Marea Britanie și Norvegia vor oferi Ucrainei un sprijin militar comun în valoare de 585 de milioane de dolari apare prima dată în Mediafax.
Prin acest parteneriat, ELKO Romania își diversifică portofoliul și oferă partenerilor săi acces la produse performante, cu design deosebit, menite să îmbunătățească stilul de viață digital al consumatorilor moderni.
Prezent astăzi în peste 150 de țări, AUKEY se dedică dezvoltării de soluții tehnologice practice și fiabile, de la accesorii USB-C și soluții de alimentare, la produse audio Bluetooth. Brandul se concentrează pe performanță, experiențe de utilizare intuitive și excelență în design, integrând tehnologii proprietare avansate precum GaN (Nitrat de Galiu), MagFusion Charge, Dynamic Detect și AiPower pentru a asigura încărcarea eficientă și sigură a dispozitivelor, oriunde și oricând. Angajamentul AUKEY față de calitate și inovație este reflectat în portofoliul său în continuă expansiune.
Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=20842
Articolul ELKO Romania adaugă brandul AUKEY în portofoliu, extinzând oferta de soluții de încărcare și accesorii mobile premium apare prima dată în Mediafax.
Ultimul summit între cele două părți a avut loc tot în China, astfel că oficialii UE încalcă protocolul cu această vizită repetată, fapt care arată sunt dornici să discute problemele comerciale. Conform uzanțelor, întâlnirile se desfășoară alternativ, fiind acum rândul unei delegații chineze să viziteze Europa.
Liderii Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen și Antonio Costa, au fost de acord cu organizarea summitului la BeijingÎntre timp, China și Uniunea Europeană au început negocierile pentru eliminarea taxele impuse de blocul european asupra vehiculelor electrice din China, conform precizărilor ziarului german Handelsblatt, preluate de sursa citată.
Președintele Donald Trump a pus oficialii întregii lumi în fața provocării de a găsi o modalitate de gestionare a „tarifele reciproce” pe care le-a impus și pe care le-a suspendat săptămâna aceasta pentru o perioadă de 90 de zile.
„China poate compensa complet orice șoc extern negativ”Relațiile dintre Europa și China au fost reci de la invazia Rusiei în Ucraina, la începutul anului 2022. Bruxelles-ul a fost nemulțumit de sprijinul diplomatic acordat Moscovei de către Beijing, în timp ce își întăreau legăturile comerciale, deși China a subliniat în mod repetat că dorește o soluție pașnică acestui conflict.
În cadrul unei convorbiri telefonice de marți, premierul chinez Li Qiang a încredințat-o pe Ursula von der Leyen că țara sa dispune de instrumentele politice necesare pentru a „compensa complet” orice șocuri externe negative. Ofiucialul chinez și-a reafirmat optimismul cu privire la expansiunea economică a Chinei în anul 2025.
Articolul Liderii Uniunii Europene se vor întâlni cu Xi Jinping la Beijing, în iulie apare prima dată în Mediafax.
Tesla a suspendat comenzile pentru modelele sale premium, Model S și Model X, în China, la scurt timp după ce președintele Donald Trump a impus tarife de 145% asupra importurilor din a doua cea mai mare economie a lumii.
Modelele nu mai pot fi comandate nici pe site-ul Tesla, nici pe aplicația WeChat.
Decizia vine într-un context tensionat, în care Elon Musk, cunoscut pentru relația sa apropiată cu Beijingul, devine o victimă colaterală a politicilor comerciale dure impuse de administrația Trump. Musk a fost văzut anterior ca un aliat al fostului președinte, însă tensiunile recente au dus la schimburi de replici acide între miliardar și consilierul comercial Peter Navarro, relatează The Telegraph.
Vânzări record, dar în scădere față de rivalii chineziDeși Tesla a înregistrat vânzări record în China în 2024, cu peste 657.000 de unități, compania a fost depășită de rivalii locali, precum BYD. Modelele S și X reprezintă o mică parte din vânzări, dar simbolizează imaginea de lux a brandului.
Acțiunile Tesla au pierdut aproximativ 50% din valoare de la finalul anului trecut. În plus, brandul suferă în urma asocierii tot mai vizibile a lui Musk cu Trump, ceea ce a dus la boicoturi din partea clienților și chiar atacuri fizice asupra vehiculelor Tesla în SUA.
În viitor, compania de automobile Tesla se vede nevoită să-și regândească strategia globală, în timp ce Musk speră la o detensionare a relațiilor comerciale dintre SUA și restul lumii.
Articolul Tesla îngheață comenzile în China pe fondul războiului tarifar lansat de Trump apare prima dată în Mediafax.
Mesajul a fost trimis pe Facebook.
„La finalul anului trecut, coaliția stabilității PSD-PNL înființa, după modelul administrației Trump, un departament de eficiență guvernamentală pentru reducerea cheltuielilor statului. A rămas pe hârtie, fără angajați și fără nici o activitate, ca mai toate proiectele grandioase ale acestei coaliții. Iar cheltuielile statului au crescut, precum au crescut și salariile funcționarilor din Guvern cu sporuri noi”, a scris Nicușor Dan.
Candidatul independent îl critică și pe candidatul alianței de guvernare„În programul prezidențial al domnului Crin Antonescu – lider informal al Coaliției cum l-a numit premierul Ciolacu – observ din nou cu uimire cum e vândută aceeași idee, practic a doua oară, doar cu numele schimbat în Platforma națională pentru eficiența statului”. Da, cheltuielile statului trebuie reduse urgent, România nu-și mai permite o asemenea risipă și un deficit bugetar de aproape 8% din PIB. Însă modul în care această coaliție doar se face că taie cheltuielile, și cu cealaltă mână crește taxele plătite de antreprenori este un scandal. Ca președinte în primul rând vreau să terminăm cu promisiunile populiste niciodată respectate pentru că acest lucru duce la neîncrederea oamenilor în instituțiile statului și fără încredere nu ne putem dezvolta. Populismul de stat naște populism electoral și apoi dezamăgire”, a precizat Nicușor Dan.
Articolul Nicușor Dan critică Guvernul: cheltuielile statului și salariile funcționarilor au crescut apare prima dată în Mediafax.
„Este o plângere penală (…) cu privire la infracţiunea de înaltă trădare. Înaltă trădare, pentru că a fost infracţiune comisă de premierul României în funcţie şi asta atrage calitatea infracţională a respectivului şi trădare pe partea de fond pentru că a lucrat premierul României în beneficiu şi împreună cu putere străină pentru a provoca pagube severe în România, ţara pe care dânsul trebuia să reprezinte şi faţă de care jurase un angajament de fidelitate, un jurământ pe care nu şi l-a respectat, adică exact asta este definiţia infracţiunii de înaltă trădare”, a spus Vlad Gheorghe, vineri, în faţa Parchetului General.
În plângere face vorbire şi despre infracţiunea de omor calificat, „pentru că au existat victime în urma inundaţilor din anul respectiv, dar rămâne în sarcina Parchetului să lămurească dacă declaraţiile lui Ponta erau pentru inundaţiile din primăvară sau pentru inundaţiile din vară, pentru că şi asta este neclar. Dacă privesc inundaţiile din vară, atunci discutăm şi despre omor calificat”, potrivit lui Gheorghe.
Fostul premier Victor Ponta a spus că a obţinut cetăţenia sârbă după ce, în calitate de premier, în 2014, a ordonat să se deschidă barajele la Porţile de Fier pentru că Belgradul să nu fie inundat. În schimb, mai multe sate din România au fost inundate, fiind unele dintre cele mai grave inundaţii din ultimii ani, însă Ponta a spus că a făcut în aşa fel încât să nu se afle. În schimbul ajutorului dat Belgradului, Ponta a primit cetăţenia sârbă.
Ponta a revenit asupra declaraţiilor, joi seara, şi a spus că au fost inundate două hectare de pământ şi că ar face la fel când va fi preşedinte: „O să iau decizii pe care un lider trebuie să ia în momente de criză, să salvezi vieţi omeneşti, chiar dacă asta înseamnă nişte terenuri inundate, ceea ce în cazul din 2014 chiar au fost doar câteva hectare”, a spus Ponta, la România TV.
Acesta a afirmat că în timpul inundaţiilor cumplite din Banat, din 2005, în vremea guvernului Tăricianu, „sârbii au făcut acelaşi lucru pentru noi”: „Au deschis nişte ecluze, au spart nişte diguri şi au salvat localităţi din Banatul românesc. Sincer, cred că aşa trebuie să poartă nişte vecini”.
Imediat, însă, fostul ministru de Interne din acea vreme, Vasile Blaga, l-a contrazis pe Victor Ponta. El a spus, la Antena 3 CNN, că atunci când inundaţiile au afectat România, statul sârb a refuzat să ne ajute.
„Au fost cele mai mari inundaţii din istoria modernă. Plouase foarte mult, undeva la peste 150 de litri pe metrul pătrat, se topeau zăpezile, s-au rupt digurile şi pe Bega, dar mai ales pe Timiş, au fost inundate peste 100 de localităţi, vreo 3.000 de persoane au fost strămutate. Bine că nu am avut niciun mort. (…) Eram în legătură permanentă cu colegii sârbi (…), Le-am cerut colegilor sârbi să mai deschidă ecluzele pentru a prelua pe teritoriul lor şi să scadă presiunea de pe noi, dar nu au vrut. I-am înţeles, nu erau obligaţi să o facă, nu au făcut-o până la urmă. Nici nu aveau cu ce să ne ajute ca şi tehnică”, a spus, la Antena 3 CNN, Vasile Blaga.
Articolul A fost depusă o plângere penală pentru trădare şi omor calificat pe numele lui Victor Ponta apare prima dată în Mediafax.
Întrebat vineri despre unire, Crin Antonescu a spus: „Această idee pe noi nu ne-a părăsit niciodată, cum, când, în ce formă, asta a fost pentru noi o idee și o întrebare cu răspuns, n-am spus dacă. Și răspunsul a venit și e un consens în România și majoritate în Republica Moldova, în legătură cu unde și cum? În UE, împreună în UE”.
„Cealaltă parte, a unei eventuale discuții pentru o unire statală, este dincolo de Prut. Noi am respectat și respectăm statalitatea Republicii Moldova, avem în autoritățile Republicii Moldova parteneri excepționali, pe care îi respectăm, și cu care vrem să ne într-ajutorăm până acolo încât să trecem pragul, să fim în siguranță împreună în UE și în NATO”, a adăugat Antonescu.
El a spus că intergrarea Republicii Moldova în UE nu mai este un vis, e un proiect.
„Ideile sunt mari, ideile fac istoria, dar politica însemnă să adaptezi ideile la realitate”, a mai spus Antonescu.
Articolul Antonescu, la Chișinău: O eventuală discuție pentru o unire statală este dincolo de Prut apare prima dată în Mediafax.
