Gauff, în vârstă de 21 de ani, a câştigat al doilea titlu al anului, după ce a câştigat French Open pe zgură, iar acum are 11 titluri în carieră, transmite AP.
Pegula, în vârstă de 31 de ani a învins-o în semifinale pe Aryna Sabalenka, clasată pe primul loc. Dar de data aceasta a pierdut avântul şi a ratat al 10-lea titlu din carieră, Gauff devenind a doua americancă care a câştigat titlul la Wuhan, după Venus Williams în 2015.
A fost a şaptea lor întâlnire din carieră şi prima într-o finală. Pegula conduce cu 4-3 la general împotriva lui Gauff, cu care a câştigat mai multe titluri WTA la dublu.
Articolul Coco Gauff o învinge pe Jessica Pegula şi câştigă turneul Wuhan Open apare prima dată în Mediafax.
Cei doi au discutat despre „intensificarea eforturilor comune şi un angajament mai mare în pregătirile pentru următoarea fază după încetarea focului în Fâşia Gaza”, potrivit unui comunicat al biroului prim-ministrului.
Întâlnirea, care a avut loc la Ramallah, în Cisiordania ocupată, şi la care a participat şi ministrul Planificării şi Cooperării Internaţionale, Stephan Salameh, s-a concentrat pe reconstrucţia Gazei şi unificarea instituţiilor palestiniene din Cisiordania şi Gaza, ca parte a „realizării Statului Palestina pe teren”, scrie Al Jazeera.
Mustafa a subliniat, de asemenea, necesitatea exercitării unei presiuni internaţionale asupra Israelului pentru a elibera fondurile palestiniene reţinute şi a opri atacurile în curs din Cisiordania.
La rândul său, Bigot a reafirmat sprijinul UE pentru „ajutorul, redresarea şi reconstrucţia în Fâşia Gaza” şi pentru reluarea misiunii sale de asistenţă la frontieră în Rafah.
Articolul UE și Autoritatea Palestiniană discută viitorul Gazei: Reconstrucție, unificare și presiuni asupra Israelului apare prima dată în Mediafax.
Zelenski l-a informat pe Macron despre nevoie Ucrainei privind întărirea Apărării aeriene, dar și dezvoltarea programului PURL, programul finanțare întocmit de NATO, destinat achiziționării de arme și muniții specific nevoilor urgente ale Ucrainei în domeniul Apărării.
„L-am informat despre nevoile noastre prioritare – în primul rând, sisteme de apărare aeriană și rachete. Rusia profită acum de momentul actual – faptul că Orientul Mijlociu și problemele interne din fiecare țară beneficiază de atenție maximă. Atacurile rusești au devenit și mai josnice. Am discutat despre cum să contracarăm acest lucru. În special, lucrăm la extinderea inițiativei PURL”, se arată în postarea pe X publicată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, duminică dup-amiază.
Zelenski anunță intensificarea presiunilor diplomaticeOficialul a mai precizat că se află în contact cu partenerii diplomatici străini. Acesta a anunțat că Ucraina se pregătește să crească presiunile diplomatice asupra Rusiei.
„(…)Am coordonat contactele cu alți parteneri și demersurile diplomatice pentru săptămânile următoare” a declarat Zelenski.
Președintele Ucrainei a adoptat sâmbătă un nou set de sancțiuni asupra Rusiei. Măsura face parte din planul Kievului de a lucra alături de aliați în vedere impunerii presiunii economice asupra Rusiei. De asemenea, Japonia a introdus sâmbătă noi sancțiuni pentru Rusia.
Articolul Zelenski a cerut sisteme de Apărare, dar și Rachete de la Macron. Ucraina își intensifică presiunea diplomatică asupra Rusiei apare prima dată în Mediafax.
Moneda, care ar marca 250 de ani de la Declarația de Independență a SUA, are pe avers imaginea lui Trump în profil, iar pe revers acesta ridică pumnul în semn de sfidare, însoțit de cuvintele „luptă, luptă, luptă”, un slogan simbolic care a apărut după tentativa de asasinare a președintelui în 2024.
Deși este încă doar o propunere, moneda cu Trump ridică o întrebare importantă legată de legislația americană, care interzice reprezentarea persoanelor în viață pe monede.
În trecut, și în Roma Antică, astfel de reprezentări au stârnit controverse.
Profesorul Peter Edwell, specialist în istoria antică la Universitatea Macquarie din Sydney, face un paralelism între această propunere și evenimentele din Republica Romană, când, în 88 î.Hr., generalul Sulla a fost primul lider roman care și-a pus imaginea pe o monedă, iar acest act a fost văzut ca o încălcare a convențiilor republicane.
Paralele istorice între monedele romane și propunerea din SUAMonedele romane din perioada Republicii, mai ales cele emise în timpul lui Sulla și Iulius Cezar, sunt văzute ca semne ale unei tranziții de la republică la monarhie.
La fel ca Sulla și Cezar, Trump este perceput de unii ca un lider care sfidează normele tradiționale ale democrației americane, iar propunerea unei monede cu imaginea sa ar putea reflecta o schimbare similară în direcția unei autocrații. În 44 î.Hr., Cezar a fost acuzat că a dorit să instituie o monarhie, iar monedele cu imaginea sa au fost considerate un act de provocare.
Mai mult, unele dintre acțiunile recente ale președintelui Trump, precum semnarea de ordine executive sau desfășurarea trupelor federale, au fost comparate cu măsurile autoritare ale lui Sulla. Această comparație sugerează că moneda cu Trump ar putea simboliza o schimbare semnificativă în Statele Unite, marcând o perioadă de tranziție de la democrație la o formă de guvernare mai autoritară.
Impactul monedei cu Trump asupra imaginii Statelor UniteChiar dacă propunerea monedei nu încalcă tehnic legea, mulți consideră că aceasta ar încălca convențiile istorice, mai ales în contextul în care astfel de simboluri sunt adesea asociate cu derapaje politice și dictaturi.
Moneda cu Trump ar putea deveni un simbol al unei perioade dificile în istoria politică a SUA, similar cu felul în care monedele romane din perioada crizei republicane au marcat sfârșitul unei ere.
Profesorul Edwell sugerează că această propunere ar putea semnala, la fel ca și monedele romane din trecut, o schimbare în fundamentul politic al Statelor Unite, dintr-o democrație înspre o formă de guvernare mai concentrată în mâinile unui singur lider.
Articolul Trump pe o monedă? Când Iulius Cezar a încercat asta, Republica Romană s-a prăbușit la scurt timp după aceea. apare prima dată în Mediafax.
„La ECOFINUL din iulie eram foarte aproape de posibilitatea de a avea fondurile europene suspendate într-un 2026. Ceea ce România nu și-ar fi permis. Astăzi nu mai suntem în această realitate. Măsurile pe care le-am luat în aceste 100 de zile își fac efectele scontate. Fondurile europene sunt principala noastră sursă de creștere, sunt principala noastră sursă de relansare. Am depășit pericolul”, a transmis Nazare.
Potrivit ministrului, este necesar să „absorbim” cât mai mult din banii europeni avuți la dispoziție. „Acest lucru ne va ajuta pentru a relansa creșterea economică care este firavă în acest moment”.
Nazare s-a întâlnit și cu miniștrii Finanțelor din Bulgaria și Grecia.
„În relație cu Bulgaria, am discutat despre chestiunea contrabangăi cu țigării, o chestiune foarte gravă pe care trebuie să o ținem în frău. Același lucru l-am făcut cu ministrul Finanțelor din Grecia, pentru că și Grecia e foarte îngrijorată de această chestiune, și toate trei țările putem împreună să schimbăm informații și să luăm măsuri în comun pentru combaterea contrabandei”, a spus Nazare.
Vineri, ministrul Finanțelor a participat la Reuniunea Grupul Partidului Popular European (PPE) și la Reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), desfășurată la Luxemburg. Principalele discuții s-au axat pe viitorul buget al Uniunii Europene și propunerea Comisiei Europene de actualizare a sistemului de resurse proprii al UE.
Articolul Fondurile europene, principala sursă de relansare economică. România a depășit pericolul, spune Nazare apare prima dată în Mediafax.
