„Final de proces pentru cel supranumit “Profesorul de genii”. Pe numele său Kristoff Lajos, astăzi CAB a ramas in pronuntare pe apelul depus de către cel care a recunoscut ca a violat și agresat sexual doi minori”, a transmis avocatul Adrian Cuculis.
Avocatul a mai transmis și schimbarea încadrării juridice în formă continuată de viol.
În luna iulie, Kristoff Lajos a fost condamnat în primă instanță la 13 ani și 3 luni de închisoare pentru viol și agresiune sexuală împotriva unor minori. Potrivit deciziei pe fond, instanța a admis parțial acțiunea civilă formulată de părțile vătămate și a dispus plata a 100.000 de euro despăgubiri către copiii agresați.
Cercetătorii au descoperit un punct de cotitură clar: beneficiile apar doar peste un scor de 2,7 din 10.
Studiul publicat în Frontiers in Medicine a analizat date din 123 de țări între 2006 și 2021.
Cercetătorii au folosit „Scara vieții” – o măsură globală a satisfacției, de la 0 („cea mai proastă viață”) la 10 („cea mai bună viață”).
Sub scorul de 2,7, fericirea suplimentară nu reduce semnificativ riscul de boli cronice.
Peste acest prag, fiecare creștere mică a fericirii scade constant mortalitatea cauzată de boli netransmisibile.
Nu s-a găsit nicio limită superioară – „prea multă fericire” nu dăunează sănătății.
Bolile cronice și stilul de viațăBolile netransmisibile includ afecțiuni cardiace, cancer, diabet și boli respiratorii cronice.
Acestea sunt responsabile pentru aproximativ trei sferturi din decesele la nivel mondial.
Obezitatea și consumul de alcool cresc mortalitatea din cauza bolilor cronice, indiferent de nivelul de fericire.
Poluarea aerului afectează mai mult țările cu nivel scăzut de bunăstare.
Urbanizarea: sabie cu două tăișuriÎn țările sub pragul de fericire, urbanizarea se asociază cu rezultate mai slabe în sănătate. Stresul de mediu și schimbările de stil de viață joacă un rol negativ.
În țările mai fericite, viața urbană devine benefică pentru sănătate. Infrastructura îmbunătățită, accesul la asistență medicală și designul urban fac diferența.
Ce înseamnă „fericire semnificativă”Dr. Blen Tesfu de la Welzo explică: fericirea semnificativă include sentimentul de siguranță, legături sociale și satisfacerea nevoilor de bază.
Abia după stabilirea acestei fundații, fericirea ajută la luarea deciziilor sănătoase.
Mary Kate Clarkin de la LifeStance Health subliniază importanța relațiilor sociale și a comunității.
„Implicați-vă în activități semnificative pentru voi”, recomandă Clarkin.
Cercul virtuos fericire-sănătateStudiul arată că fericirea și sănătatea se întăresc reciproc. Niveluri mai ridicate de bunăstare reduc mortalitatea din cauza bolilor cronice. O sănătate mai bună crește fericirea în anii următori.
Odată trecut pragul critic, acest efect devine autoîntreținut.
Strategii pentru creșterea fericiriiLa nivel individual: relații sociale puternice, mindfulness, activitate fizică, somn de calitate. Spațiile publice comune, bibliotecile și mediile de lucru colaborative sporesc fericirea comunitară.
Accesul la natură, parcuri și piste de biciclete îmbunătățește starea de bine.
Politici publice care funcționeazăȚările fericite au sisteme solide de protecție socială: concediu familial plătit, îngrijire accesibilă a copiilor.
Cheltuielile pentru sănătate reduc constant mortalitatea, indiferent de nivelul de bunăstare.
PIB-ul pe cap de locuitor protejează sănătatea doar în țările deja fericite.
Politicile ecologice care protejează calitatea aerului și apei cresc bunăstarea emoțională.
Un bust în cinstea poetului național Mihai Eminescu va fi inaugurat miercuri, în orașul Ujhorod, Ucraina, în cadrul unui eveniment cultural organizat de Universitatea Națională din Ujhorod în parteneriat cu ONG-ul „Centrul de cultură și civilizație românească Tisa”, relatează basilica.ro.
Manifestarea are o triplă semnificație simbolică: marchează Ziua Culturii Naționale, 176 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu și 36 de ani de la înființarea secției de filologie română din cadrul universității ucrainene.
Ceremonia va avea loc la ora 12:00, la sediul Universității Naționale din Ujhorod, situat pe strada Universytetsca nr. 14, și va reuni cadre universitare, reprezentanți ai comunității românești din regiune, invitați oficiali și iubitori ai literaturii române.
Este doar unul dintre evenimentele care vor marca ziua de naștere a poetului și, de asemenea, Ziua Culturii NaționaleMihai Eminescu este considerat emblema culturii naționale românești, iar ziua de 15 ianuarie, data nașterii sale, a fost declarată oficial Ziua Culturii Naționale prin Legea nr. 238 din 6 decembrie 2010.
Cu acest prilej, în fiecare an sunt organizate, atât în România, cât și în comunitățile românești din afara granițelor, manifestări culturale menite să promoveze valorile literaturii, artei și identității românești.
De ce e important evenimentulInaugurarea bustului de la Ujhorod se înscrie astfel într-un efort mai amplu de păstrare și promovare a patrimoniului cultural românesc, dar și de consolidare a legăturilor culturale dintre România și comunitățile românești din afara țării.
Evenimentul de miercuri este văzut de organizatori nu doar ca un gest de omagiere a marelui poet, ci și ca o reafirmare a importanței dialogului cultural și educațional într-un context regional marcat de provocări, dar și de dorința de cooperare și respect reciproc.
Cu o carieră legendară și de neegalat, ce se întinde pe parcursul mai multor decenii, Moore a redefinit constant standardele succesului feminin la Hollywood. De la interpretările memorabile în pelicule devenite clasice, precum: Ghost, Indecent Proposal sau G.I. Jane, până la rolul fascinant din The Substance, precum si cel mai recent rol al său din sezonul al doilea al serialului lui Taylor Sheridan, Landman, a demonstrat de fiecare dată o dăruire neclintită față de meseria sa și impunându-se ca o adevărată deschizătoare de drumuri. Activitatea sa a modelat incontestabil cultura pop, ducând la succese de box-office fără precedent și, recent, la câștigarea atât a unui Glob de Aur, cât și a unui premiu SAG, alături de o nominalizare la Premiile Academiei (Oscar) – toate în decursul aceluiași an.
Citeşte comunicatul integral AICI
„Zece interdicții administrative de acces pe teritoriul francez au fost emise împotriva membrilor mișcării „Ridicați culorile”. Statul nostru de drept nu este negociabil; acțiunile violente sau incitante la ură nu își au locul pe teritoriul nostru”, a transmis Laurent Nunez, ministrul de Interne, miercuri pe X.
Conform ministerului, gruparea a încercat să distrugă bărcile care sunt folosite pentru traversarea Canalului Mânecii și să răspândească mesaje împotriva migrației ilegale. Într-un videoclip postat în luna noiembrie, un bărbat s-a filmat distrugând o barcă gonflabilă, iar în al videoclip, acesta striga unor migranți care care urcau într-o ambarcațiune: „Nu sunteți bineveniți în țara noastră”, notează AFP.
Mișcarea „Ridicați culorile”, originară din Birmingham, se prezintă ca o mișcare civică de inițiativă locală care s-a extins prin afișarea drapelelor naționale și arborarea acestora în spații publice, reflectând sentimentul anti-imigrație care este în creștere.
Politica privind migrația ilegală a devenit un subiect central în dezbaterea publică de la Londra, contribuind la ascensiunea populară a partidului Reform UK condus de Nigel Farage.
Incidentul readuce în prim-plan o problemă cronică: starea deplorabilă a infrastructurii din multe sedii de poliție din România, conform celor din sindicat.
Explozia s-a produs într-un sediu cu instalații vechi și probleme la rețeaua de gaz.
Un polițist a conectat un radiator electric într-o clădire cu defecțiuni grave la infrastructură.
Sistemul electric nu a suportat solicitarea, iar defecțiunile la rețeaua de gaz au transformat incidentul într-o tragedie.
Din cauza scurgerilor de gaz, a fost evacuat și sediul Poliției Municipiului Lugoj.
Riscuri care nu țin de meseria de polițistSIDEPOL subliniază că polițiștii sunt expuși zilnic unor pericole care nu au legătură cu misiunea lor profesională.
Riscurile provin din lipsa investițiilor și a măsurilor elementare de siguranță.
„Siguranța polițistului la locul de muncă NU este un lux, este o obligație”, transmite sindicatul.
În 2026, multe sedii de poliție sunt încălzite cu sobe și instalații improvizate pe gaze.
Sistemele sigure de încălzire centralizată lipsesc din majoritatea clădirilor.
Critici dure la adresa autoritățilorSindicatul lansează acuzații grave privind indiferența autorităților față de condițiile de muncă ale polițiștilor.
„Politicienii demagogi anunță cu surle și trâmbițe că polițiștii ies prea devreme la pensie”, arată SIDEPOL.
În realitate, aceștia riscă să moară sub dărâmături, pe timp de pace, din cauza neglijenței.
„Până când atâta obrăznicie și indiferență?”, întreabă reprezentanții sindicatului.
Măsuri urgente solicitateSIDEPOL, sindicat al polițiștilor, va cere clarificări și măsuri urgente pentru prevenirea unor tragedii similare.
Sindicatul cere investiții reale în infrastructura sediilor de poliție.
Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Timiș, clădirea în care a avut loc explozia nu era racordată la rețeaua de gaz și nu are legătură structurală cu sediul principal al poliției. Anexa este folosită pentru activități administrative și de poliție rutieră.
„La acest moment se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de vătămare corporală din culpă, distrugere din culpă și nerespectarea normelor de securitate și sănătate în muncă. Avem o singură victimă, un coleg de-al nostru, aflat în stare stabilă”, au transmis reprezentanții IPJ Timiș.
Karolína Plíšková este astfel a doua câștigătoare a trofeului prezentă pe tabloul principal, alături de Anastasia Potapova, campioana în 2025. Transylvania Open a decis să rezerve un wild card pentru jucătoarea din Cehia, care și-a exprimat dorința de a reveni la Cluj-Napoca, locul unde a cucerit primul trofeu important după revenirea în circuitul WTA.
În prezent, Plíšková se află în proces de recuperare în urma unei accidentări minore. Participarea sa va depinde de evoluția stării fizice până la începutul turneului. În cazul în care nu va putea concura la nivelul cerut de un turneu WTA 250, wild card-ul rezervat va fi oferit unei alte jucătoare.
Organizatorii turneului de tenis feminin au anunțat și acordarea a două wild carduri către două jucătoare românce cu experiență și îndrăgite de public: Ana Bogdan și Miriam Bulgaru. Cel de-al patrulea wild card merge către o tânără jucătoare româncă cu potențial: Elena Ruxandra Bertea.
„Ne bucurăm că, și în acest an, putem oferi șansa unor jucătoare românce să evolueze într-un turneu WTA important și să-și continue parcursul internațional. Susținerea tenisului românesc este una dintre misiunile noastre. Ne dorim să creștem o generație puternică și să facem din acest sport unul cât mai accesibil și iubit de publicul din România. În același timp, revenirea Karolinei Plíšková la Cluj ne onorează”, a declarat Patrick Ciorcilă, directorul turneului Transylvania Open.
Spectacol în BT ArenaCea de-a șasea ediție a Transylvania Open WTA 250 va avea loc în perioada 31 ianuarie – 7 februarie 2026, în BTarena din Cluj-Napoca. Meciurile se vor disputa, ca de obicei, indoor, pe două terenuri de suprafață hard. 32 de jucătoare la simplu și 16 echipe la dublu vor juca pentru marele trofeu.
Tabloul principal de simplu va fi completat de cele patru jucătoare care au primit wild card, de alte patru jucătoare venite din calificări, precum și de o jucătoare de pe lista de alternates, în ordinea clasamentului WTA.
Conform regulamentului WTA, acest ultim loc este rezervat inițial unei jucătoare eligibile pentru statutul de special exempt, adică o sportivă care nu poate participa în calificări deoarece joacă cel puțin în semifinale la un turneu WTA desfășurat în săptămâna anterioară.
„În cazul ediției Transylvania Open 2026, săptămâna precedentă coincide cu Australian Open, turneu de Grand Slam, ceea ce face imposibilă acordarea statutului de special exempt. Prin urmare, locul respectiv va fi ocupat de prima jucătoare de pe lista de alternates, în ordinea clasamentului WTA”, anunță organizatorii.
„Președintele României, Nicușor Dan, a semnat miercuri, 14 ianuarie 2026, următoarele decrete:
• Decret prin care se ia act de demisia domnului Daniel-Ovidiu David, ministru al educației şi cercetării, şi se constată încetarea funcției de membru al Guvernului.
• Decret prin care se desemnează domnul Ilie-Gavril Bolojan, prim-ministru, ca ministru al educației şi cercetării, interimar”, anunță Administrația Prezidențială.
Fotoliul de ministru al Educației și Cercetării a rămas vacant după demisia lui Daniel David, care a intervenit înainte de sărbătorile de Crăciun.
Daniel David era nemulțumit de buget și de faptul că ar fi trebuit să mai renunțe la fonduri pentru universități.
Daniel David a fost ministrul Educației și Cercetării din România din 23 decembrie 2024, în două guverne.
Provine din mediul universitar și este profesor de psihologie.
A fost rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Ce nume au fost vehiculate până acumMai multe nume au fost vehiculate în presă privind înlocuitorul lui Daniel David la MEC, însă preluarea interimatului de către Bolojan sugerează că negocierile în privința unui nou ministru nu au decurs bine.
Printre numele vehiculate s-au aflat marilen Pintea (rector al Universității de Vest din Timișoara și deputat PNL, considerat, cel puțin la uun moment dat, favorit la funcție), Luciana Antoci (consilier al premierului Bolojan și fost inspector școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Iași)și Monica Anisie (care a mai ocupat în trecut această funcție, președinta Comisiei pentru Învățământ din Senat).
