Agregator de ştiri

Preţul mediu cerut pentru un apartament vechi cu trei camere din Bucureşti a fost în septembrie de 144.692 de euro, similar cu nivelul din august şi cu 9% peste septembrie 2025, potrivit ZF Index Imobiliar, realizat în parteneriat cu SVN România.

În primele nouă luni din 2026, în România s-au parafat 212 tranzacţii cu o valoare cumulată de 7,1 mld. dolari. În volum piaţa a scăzut uşor, cu 1%, în timp ce în valoare se poate remarca un avans de 33%, arată datele companiei de audit şi consultanţă EY.

Băncile au refuzat la plată cecuri, bilete la ordin şi cambii în valoare cumulată de peste 4,6 mld. lei pe parcursul primelor opt luni din anul 2026, valoarea fiind mai mult decât dublă faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut.

Piaţa rezidenţială se adap­tea­ză unor cumpărători ale că­ror bugete nu cresc în acelaşi ritm cu preţurile locuinţelor şi unor companii care caută apar­tamente pentru angajaţii relo­caţi.

Artesana are în prezent două uni­tăţi de producţie, ajunse deja la capa­citate maximă, astfel că era momentul pentru o nouă investiţie.

Pentru Daniela Petruţa, domeniul artistic a fost mereu atractiv, încă de când era copil şi desena. Apoi, ea s-a îndreptat şi spre crearea de bijuterii, activitate care a adus-o în business, prin brandul Ma Bijouterie, în 2013. Accesoriile realizate de antreprenoare în Oradea ajung astăzi în toată ţara, chiar şi în străinătate, în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii. Iar planurile de viitor urmăresc deschiderea unui site pentru comenzi şi un atelier care să fie şi magazin.

Cine ar fi crezut în 2022-2023 că Ungaria ar putea ajunge de la o inflaţie de aproape 26%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, la una de doar 1,6% în septembrie anul acesta, sau chiar de 1,2% în iulie?

O bătălie tot mai crâncenă pe rezervele în scădere de sulf industrial ameninţă să împingă în sus preţurile alimentelor, în condiţiile în care companiile miniere cu lichidităţi mai mari reuşesc să lanseze oferte mai mari decât producătorii de îngrăşăminte pentru această materie primă şi-i obligă pe cei din urmă să-şi restrângă producţia, scrie Financial Times.

Galatasaray a început partida de pe Rams Park și a deschis scorul în minutul 28, prin Aleksey Batrakov, al cărui șut a fost deviat și l-a surprins pe portarul Joan Garcia.

În minutul 34, Barış Yılmaz a înscris cu o lovitură de cap, dar golul gazdelor a fost anulat după verificarea VAR, pentru ofsaid.

Barcelona a egalat înainte de pauză

Formația catalană a restabilit egalitatea în minutul 43, prin João Cancelo, care a ajuns la o minge liberă în careu și a înscris cu un șut plasat.

Barcelona a dominat prima repriză, având o posesie de 70% și zece șuturi, față de cele trei ale gazdelor. Catalanii au avut și trei ocazii mari de gol, în timp ce Galatasaray nu a avut niciuna.

Trei goluri în repriza secundă

La cinci minute de la reluarea jocului, Fermín López a adus Barcelona în avantaj, cu o lovitură de cap din apropiere, după centrarea lui Lamine Yamal.

Trei minute mai târziu, Lamine Yamal a oferit o nouă pasă decisivă, de această dată pentru Anthony Gordon, care a înscris pentru 3-1, în minutul 53.

În minutul 59, antrenorul Hansi Flick a efectuat două schimbări, introducându-i pe Karim Adeyemi și Gabriel Jesus. Mutările au dat roade rapid: în minutul 65, Adeyemi a majorat avantajul Barcelonei la 4-1, după o pasă scurtă primită de la

Gabriel Jesus. Atacantul a depășit un adversar în careu și a trimis mingea pe jos, în colțul drept al porții.

Barcelona a continuat să atace până la final

În minutul 76, Adeyemi a fost aproape de a înscrie din nou, după o pasă a lui João Cancelo, însă șutul său din careu a trecut foarte aproape de bara stângă.

În minutul 83, Gabriel Jesus a încercat să înscrie din interiorul careului, dar portarul Ugurcan Çakır a intervenit și a respins mingea în corner.

După cele trei minute de prelungire, arbitrul Marco Guida a fluierat finalul partidei, câștigată de Barcelona cu 4-1.

Bursa de la Bucureşti a traversat în august şi septembrie una dintre cele mai ample corecţii din ultimii ani, după creşterile puternice din prima parte a lui 2026.

Familia Ionică din judeţul Argeş a intrat în business acum mai bine de 25 de ani. Iniţial, antreprenorii au des­­chis un internet cafe. Apoi, a ur­mat o discotecă, pentru ca ulterior să se contureze direcţia actuală - reţea­ua de magazine Jam Supermaket. Astăzi sunt nouă astfel de unităţi, toate în judeţul Argeş, cu afaceri de 104 mil. lei anul trecut, plus 1,4%.

Legea iniţială a Pilonului II prevedea creşterea con­tribuţiei la 6%, însă pro­cesul de majorare graduală a fost amânat în mai multe rânduri din cauza presiu­nilor pe buget, a declarat Cristian Pascu, preşedintele APAPR, la emisiunea ZF Generaţia Pilon II.

Având în vedere faptul că, pentru prima dată, un mare antreprenor român îşi pune problema rebrandingului unei mari reţele de retail - pentru care numele are o importanţă covârşitoare - îndrăznesc să fac, în opinia de faţă, un exerciţiu teoretic despre cum ar trebui să sune noul nume pentru reţeaua Carrefour, preluată recent de grupul Dedeman.

Piaţa valutară şi piaţa monetară interbancară au rămas relativ calme ieri, cursul de schimb continuând tendinţa de scădere uşoară, după turbulenţele de săptămâna trecută, în timp ce ROBOR la 3 luni a stagnat, iar pe alte scadenţe dobânzile interbancare chiar s-au redus uşor.

Explozii puternice au zguduit capitala Ucrainei la doar câteva momente după declanșarea alertei aeriene. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat că un bloc de locuințe cu nouă etaje din districtul Desnianski a fost lovit și cuprins de flăcări.

Alerta aeriană a fost activată și în mai multe regiuni din vestul Ucrainei, inclusiv Liov, Volînia și Ivano-Frankivsk.

Forțele Aeriene ucrainene au confirmat că Rusia a folosit rachete balistice împotriva capitalei, însă au semnalat o situație neobișnuită: lipsa informațiilor transmise de partenerii externi cu privire la lansarea acestora.

Ucraina spune că nu a primit avertismentele obișnuite de la aliați

Consilierul prezidențial Dmitro Litvin a declarat că Ucraina nu a beneficiat de avertizarea anticipată pe care o primește în mod obișnuit din partea aliaților în cazul lansării rachetelor rusești.

Forțele Aeriene au confirmat că nu au fost transmise informații de la parteneri despre lansările de rachete de pe teritoriul inamic, nici în ziua atacului, nici în ziua precedentă.

Președintele Volodimir Zelenski a precizat că cinci rachete balistice au lovit infrastructura civilă din Kiev și a subliniat că avertizările oferite de serviciile de informații occidentale sunt esențiale pentru salvarea vieților.

Pentru Ucraina, aceste informații sunt deosebit de importante deoarece rachetele balistice au viteze foarte mari, iar intervalul dintre lansare și impact poate fi extrem de scurt. Datele privind lansările permit activarea mai rapidă a sistemelor de apărare antiaeriană și avertizarea populației.

Nu este însă clar dacă lipsa avertismentelor în cazul acestui atac reprezintă consecința unei decizii politice americane, a unei probleme tehnice sau a altor factori.

Washingtonul ar fi amenințat Ucraina că îi taie accesul la informații militare pentru a proteja rafinăriile Rusiei

Incidentul survine la scurt timp după apariția unor informații privind presiunile exercitate de administrația Trump asupra conducerii militare și politice de la Kiev.

Potrivit The Kyiv Independent, care citează doi oficiali ucraineni, reprezentanții administrației americane au avertizat că Statele Unite ar putea întrerupe schimbul de informații și mecanismul de furnizare a armamentului american dacă Ucraina continuă să atace infrastructura petrolieră a Rusiei.

„I-au sunat pe toți oficialii militari de rang înalt și i-au amenințat. Le spun tuturor că vor opri atât schimbul de informații, cât și PURL”, a declarat unul dintre oficialii ucraineni pentru publicație.

PURL (Prioritised Ukraine Requirements List) este mecanismul prin care statele europene membre NATO finanțează achiziționarea de armament american destinat Ucrainei, inclusiv echipamente esențiale pentru apărarea sa.

Financial Times a relatat, de asemenea, despre presiunile americane, citând oficiali europeni care au primit apeluri din partea Washingtonului.

Trump încearcă să oprească atacurile asupra petrolului rusesc

Presiunile asupra Kievului vin după ce Donald Trump a anunțat un acord cu Vladimir Putin privind introducerea motorinei rusești pe piețele internaționale, pe fondul creșterii prețurilor combustibililor.

Președintele american a anunțat ulterior, pe 11 octombrie, existența unui presupus armistițiu energetic între Rusia și Ucraina, care ar urma să interzică atacurile asupra infrastructurii energetice a celor două țări.

Anunțul a provocat confuzie, deoarece autoritățile ucrainene au declarat că nu fuseseră informate în prealabil despre termenii unui asemenea acord.

Zelenski a transmis că Ucraina este dispusă să respecte un armistițiu energetic reciproc, dar numai dacă Rusia încetează la rândul său atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene.

În pofida anunțului făcut de Trump, Moscova a continuat bombardamentele asupra Ucrainei, inclusiv asupra infrastructurii civile și energetice.

 

Intervenția chirurgicală la care a fost supus Papa Leon al XIV-lea a confirmat că Suveranul Pontif suferă de cancer pulmonar. Medicii i-au îndepărtat lobul inferior al plămânului drept, a anunțat marți Vaticanul, potrivit CBS News.

Analizele au confirmat diagnosticul de adenocarcinom pulmonar, a precizat Vaticanul într-un buletin medical publicat după operație. Diagnosticul fusese suspectat în urma investigațiilor preoperatorii și a fost confirmat în timpul intervenției.

Papa Leon al XIV-lea a petrecut aproximativ trei ore în sala de operație

Suveranul Pontif, în vârstă de 71 de ani, a petrecut aproximativ trei ore în sala de operație, potrivit comunicatului. Intervenția chirurgicală propriu-zisă a durat aproximativ 90 de minute.

„Operația a fost un succes și nu au existat complicații”, se arată în comunicat.

„Pentru a asigura o rezecție radicală, lobul inferior al plămânului drept a fost îndepărtat folosind o tehnică video-asistată. Examenul histologic intraoperator a confirmat diagnosticul de adenocarcinom pulmonar, așa cum se suspectase în urma investigațiilor preoperatorii”, a transmis Vaticanul.

Vaticanul, primele informații despre starea Papei după operație

Potrivit Vaticanului, Papa Leon al XIV-lea „și-a recăpătat cunoștința în mod normal” după intervenție și a fost transferat înapoi în camera sa de la etajul al zecelea al Spitalului Gemelli din Roma.

Mai devreme în cursul zilei, Suveranul Pontif intrase în Spitalul Gemelli pe la intrarea principală și le făcuse cu mâna zecilor de persoane care se adunaseră pentru a-l întâmpina.

Bank of America a fost obligată marți să plătească 1,2 miliarde de dolari Departamentului Trezoreriei din Statele Unite, după ce autoritățile au anunțat că instituția financiară a încălcat legislația privind combaterea spălării banilor și sancțiunile economice, relatează NBC News.

Potrivit Departamentului Trezoreriei, aceasta este a treia cea mai mare sancțiune aplicată vreodată de instituție. Din suma totală, banca a fost obligată să plătească 750 de milioane de dolari Oficiului Controlorului Monedei (OCC), reprezentând cea mai mare amendă impusă vreodată de această autoritate.

„Acțiunile de astăzi transmit un mesaj clar că nici măcar cele mai mari instituții financiare nu sunt mai presus de lege”, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, într-un comunicat.

Bank of America are peste 70 de milioane de clienți

Fiind a doua cea mai mare bancă din Statele Unite, Bank of America are peste 70 de milioane de clienți și procesează anual plăți de aproximativ 4.500 de miliarde de dolari pentru persoanele fizice.

În plus, banca gestionează plăți în valoare de 450.000 de miliarde de dolari pentru clienții corporativi, inclusiv salarii, carduri de credit corporative și plăți către furnizori.

Tranzacții suspecte de peste 5 miliarde de dolari, neraportate

Departamentul Trezoreriei a precizat că Bank of America „recunoaște că a încălcat în mod deliberat” Legea privind secretul bancar și că „nu a menținut” un program de combatere a spălării banilor care să îndeplinească cerințele minime prevăzute de lege.

Banca a recunoscut, de asemenea, că nu a transmis rapoartele obligatorii privind activitățile suspecte.

„Bank of America nu a raportat la timp către FinCEN tranzacții suspecte în valoare de peste 5 miliarde de dolari, dintre care peste un miliard de dolari reprezentau activități asociate unor riscuri pentru securitatea națională și altor riscuri prioritare de finanțare ilicită, inclusiv tranzacții suspecte care indicau implicarea unor rețele chinezești de spălare a banilor, fraude și posibile operațiuni de spălare a banilor prin intermediul comerțului, cu legături semnificative în zona frontierei de sud-vest”, a transmis Departamentul Trezoreriei într-un comunicat.

FinCEN este Rețeaua de Combatere a Infracțiunilor Financiare, instituție responsabilă de combaterea spălării banilor, a activităților financiare ilegale și a rețelelor de finanțare a terorismului la nivel mondial.

Încălcări ale sancțiunilor impuse Rusiei, Belarusului și Iranului

Bank of America a încheiat, de asemenea, un acord pentru soluționarea „potențialei sale răspunderi civile pentru 475 de presupuse încălcări ale mai multor programe de sancțiuni” cu Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), instituția care supraveghează aplicarea sancțiunilor americane.

Potrivit Departamentului Trezoreriei, compania „a procesat plăți în valoare de milioane de dolari, încălcând aparent programele de sancțiuni care vizează Rusia, Belarus, Iran, Myanmar, Somalia, traficul de droguri și terorismul internațional”.

„Atunci când o bancă de această dimensiune nu își îndeplinește obligațiile privind combaterea spălării banilor și respectarea sancțiunilor, consecințele depășesc cu mult limitele propriei instituții, expunând întregul sistem financiar american unor riscuri semnificative de finanțare ilicită”, a declarat Bessent.

Bank of America urmează să își publice rezultatele financiare pentru trimestrul al treilea miercuri, cu puțin înainte de ora 7:00, ora Coastei de Est a Statelor Unite.

Ministrul britanic de Externe, Ed Miliband, susține că Rusia nu va reuși să câștige războiul împotriva Ucrainei, iar consilierii lui Vladimir Putin evită să-i spună adevărul despre evoluția conflictului. El a susținut că persoanele din jurul liderului rus nu sunt dispuse să-i prezinte realitatea de pe front.

„Așa cum am spus la Consiliul de Securitate al ONU, el (Vladimir Putin – n.r.) nu câștigă acest război. Iar adevărul este că Lavrov și ceilalți nu vor să-i spună adevărul: nu câștigă acest război, iar acest lucru este foarte important”, a declarat Miliband marți, la Warsaw Security Forum, în cadrul unei discuții cu miniștrii de Externe din Polonia, Germania și Norvegia.

În urmă cu patru ani și jumătate, când a declanșat invazia Ucrainei, Putin nu se aștepta ca această țară să reziste atât de mult și nici ca sprijinul occidental să continue, a amintit oficialul britanic.

„Este o hotărâre despre care Putin credea, în urmă cu patru ani și jumătate, că nu va exista. Credea că nici hotărârea noastră nu va exista. I-am demonstrat că s-a înșelat în ambele privințe”, a spus ministrul, citat de Sky News.

Marea Britanie ar putea folosi pentru Ucraina activele rusești înghețate

Potrivit ministrului britanic de Externe, Europa ar trebui să ia noi decizii în ceea ce privește sprijinul financiar acordat Ucrainei. „Europa are decizii importante de luat, printre care și cele privind activele suverane rusești. Cred că trebuie să revenim asupra acestei chestiuni”, a spus Miliband.

El a precizat că Marea Britanie este dispusă să colaboreze cu Uniunea Europeană pentru a găsi o modalitate de folosire a activelor rusești înghețate în sprijinul Ucrainei.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, autoritățile britanice au înghețat active rusești în valoare de peste 25 de miliarde de lire sterline. Până acum, sprijinul financiar acordat Ucrainei din aceste active s-a bazat pe dobânzile și profiturile produse de banii blocați.

De această dată, Marea Britanie propune să fie discutată și posibilitatea folosirii banilor propriu-ziși, nu doar a câștigurilor generate de ei.

„Nu putem permite ca ucrainenii să rămână fără lumină și căldură”

Miliband a cerut și un armistițiu energetic mai amplu între Rusia și Ucraina, care să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice, nu doar asupra rafinăriilor. Oficialul britanic a avertizat că populația ucraineană riscă să rămână din nou fără electricitate și încălzire în timpul iernii.

„Săptămâna trecută, la Kiev, am întâlnit copii care nu au cunoscut decât ierni marcate de atacuri, pene de curent și frig. Nu putem permite ca atacurile rusești să decidă dacă ucrainenii vor avea lumină în case sau încălzire încă o iarnă”, a declarat Ed Miliband.

Șeful diplomației britanice a cerut liderilor europeni să continue sprijinul pentru Volodimir Zelenski și pentru Ucraina, subliniind că amenințările la adresa securității europene depășesc granițele acestei țări.

Potrivit Ministerului britanic de Externe, Rusia a lansat aproximativ 200 de atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene în ultima săptămână.

Sentința marchează un moment major într-unul dintre cele mai cunoscute dosare de crimă rămase nerezolvate timp de aproape trei decenii în Statele Unite, potrivit Reuters.

Davis, în vârstă de 63 de ani, fusese găsit vinovat în luna august pentru omor de gradul întâi. Sentința a fost pronunțată marți într-un tribunal din Las Vegas.

Dosarul privește atacul din 7 septembrie 1996, când Tupac Shakur, unul dintre cei mai influenți artiști din istoria hip-hop-ului, a fost împușcat în timp ce se afla pe scaunul din dreapta al unui SUV condus de Marion „Suge” Knight, șeful casei de discuri Death Row Records.

Rapperul a fost lovit de patru gloanțe și a murit în spital șase zile mai târziu. Avea 25 de ani.

Sora lui Tupac, mărturie în lacrimi în fața instanței

Înaintea pronunțării pedepsei, Sekyiwa Shakur, sora mai mică a artistului, a vorbit în fața judecătoarei Carli Kierny despre fratele său și despre felul în care acesta fusese crescut de mama lor.

Ea a declarat că mama lor îl educase pe Tupac în spiritul activismului pentru drepturile omului și îl tratase ca pe un om capabil să schimbe lumea.

„El a crezut-o. A ieșit în lume ca să facă asta. Și cred că ar fi făcut-o”, a spus Sekyiwa Shakur.

Judecătoarea s-a adresat la rândul său direct lui Davis, respingând argumentele acestuia potrivit cărora viața și comportamentul său s-ar fi schimbat față de anii ’90.

„Nu poți să iei un om de lângă familia lui”, a spus Carli Kierny, referindu-se la Tupac Shakur, adăugând: „Lumea nu l-a uitat niciodată”.

O răzbunare după o bătaie într-un cazinou

Potrivit acuzării, uciderea lui Tupac a fost consecința conflictului dintre două bande de stradă din zona Los Angeles: South Side Compton Crips, în cadrul căreia Davis se descria drept lider, și Mob Piru, grupare asociată cu Tupac Shakur, Suge Knight și Death Row Records.

În seara de 7 septembrie 1996, membrii celor două tabere se aflau în Las Vegas pentru meciul de box pentru titlul mondial la categoria grea dintre Mike Tyson și Bruce Seldon.

În interiorul cazinoului MGM Grand a izbucnit o altercație în timpul căreia nepotul lui Davis a fost agresat de Tupac și membri ai anturajului acestuia.

Procurorii au susținut că Davis a organizat ulterior o acțiune de răzbunare. Acesta și-ar fi luat nepotul și alți doi bărbați într-un Cadillac alb și ar fi plecat în căutarea lui Tupac și Suge Knight.

Davis declarase anterior anchetatorilor că le-a dat o armă celor doi bărbați aflați pe bancheta din spate. După ce Cadillacul a ajuns în trafic lângă automobilul în care se aflau Tupac și Knight, unul dintre ocupanții mașinii a deschis focul.

Cine a tras în Tupac rămâne o întrebare fără răspuns

Deși Davis a fost condamnat pentru organizarea crimei, ancheta nu a stabilit în mod concludent cine a apăsat efectiv pe trăgaci.

El nu a fost acuzat că ar fi tras gloanțele care l-au ucis pe rapper. Legislația statului Nevada permite însă tragerea la răspundere pentru omor a unei persoane care participă la comiterea crimei chiar dacă nu este autorul material al împușcăturilor.

Procurorii nu au desemnat oficial un presupus trăgător. Ceilalți trei bărbați care se aflau în Cadillac împreună cu Davis în noaptea atacului au murit între timp.

Suge Knight a suferit atunci doar o rană minoră provocată de un fragment de glonț. În prezent, acesta execută o pedeapsă de 28 de ani de închisoare într-un dosar separat de omor voluntar.

Propriile declarații l-au adus în centrul anchetei

Autoritățile americane îl suspectau de mult timp pe Duane Davis de implicare în uciderea lui Tupac, dar nu dispuneau de suficiente probe pentru a-l inculpa.

Situația s-a schimbat după ce fostul lider de bandă a început să vorbească public despre evenimente, inclusiv în apariții în presă și în cartea sa, „Compton Street Legend”.

Declarațiile sale publice, alături de înregistrările unor întâlniri confidențiale cu anchetatorii, au devenit elemente centrale ale dosarului construit de procurori.

Davis a fost arestat în 2023, la aproape 27 de ani după moartea rapperului. El a anunțat că va contesta condamnarea.

Moartea lui Tupac Shakur a devenit unul dintre episoadele definitorii ale istoriei hip-hop-ului american din anii ’90, amplificând percepția asupra violenței asociate scenei rap din acea perioadă și fiind legată de celebra rivalitate dintre scenele East Coast și West Coast.