Explozii puternice au zguduit capitala Ucrainei la doar câteva momente după declanșarea alertei aeriene. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat că un bloc de locuințe cu nouă etaje din districtul Desnianski a fost lovit și cuprins de flăcări.
Alerta aeriană a fost activată și în mai multe regiuni din vestul Ucrainei, inclusiv Liov, Volînia și Ivano-Frankivsk.
Forțele Aeriene ucrainene au confirmat că Rusia a folosit rachete balistice împotriva capitalei, însă au semnalat o situație neobișnuită: lipsa informațiilor transmise de partenerii externi cu privire la lansarea acestora.
Ucraina spune că nu a primit avertismentele obișnuite de la aliațiConsilierul prezidențial Dmitro Litvin a declarat că Ucraina nu a beneficiat de avertizarea anticipată pe care o primește în mod obișnuit din partea aliaților în cazul lansării rachetelor rusești.
Forțele Aeriene au confirmat că nu au fost transmise informații de la parteneri despre lansările de rachete de pe teritoriul inamic, nici în ziua atacului, nici în ziua precedentă.
Președintele Volodimir Zelenski a precizat că cinci rachete balistice au lovit infrastructura civilă din Kiev și a subliniat că avertizările oferite de serviciile de informații occidentale sunt esențiale pentru salvarea vieților.
Pentru Ucraina, aceste informații sunt deosebit de importante deoarece rachetele balistice au viteze foarte mari, iar intervalul dintre lansare și impact poate fi extrem de scurt. Datele privind lansările permit activarea mai rapidă a sistemelor de apărare antiaeriană și avertizarea populației.
Nu este însă clar dacă lipsa avertismentelor în cazul acestui atac reprezintă consecința unei decizii politice americane, a unei probleme tehnice sau a altor factori.
Washingtonul ar fi amenințat Ucraina că îi taie accesul la informații militare pentru a proteja rafinăriile RusieiIncidentul survine la scurt timp după apariția unor informații privind presiunile exercitate de administrația Trump asupra conducerii militare și politice de la Kiev.
Potrivit The Kyiv Independent, care citează doi oficiali ucraineni, reprezentanții administrației americane au avertizat că Statele Unite ar putea întrerupe schimbul de informații și mecanismul de furnizare a armamentului american dacă Ucraina continuă să atace infrastructura petrolieră a Rusiei.
„I-au sunat pe toți oficialii militari de rang înalt și i-au amenințat. Le spun tuturor că vor opri atât schimbul de informații, cât și PURL”, a declarat unul dintre oficialii ucraineni pentru publicație.
PURL (Prioritised Ukraine Requirements List) este mecanismul prin care statele europene membre NATO finanțează achiziționarea de armament american destinat Ucrainei, inclusiv echipamente esențiale pentru apărarea sa.
Financial Times a relatat, de asemenea, despre presiunile americane, citând oficiali europeni care au primit apeluri din partea Washingtonului.
Trump încearcă să oprească atacurile asupra petrolului rusescPresiunile asupra Kievului vin după ce Donald Trump a anunțat un acord cu Vladimir Putin privind introducerea motorinei rusești pe piețele internaționale, pe fondul creșterii prețurilor combustibililor.
Președintele american a anunțat ulterior, pe 11 octombrie, existența unui presupus armistițiu energetic între Rusia și Ucraina, care ar urma să interzică atacurile asupra infrastructurii energetice a celor două țări.
Anunțul a provocat confuzie, deoarece autoritățile ucrainene au declarat că nu fuseseră informate în prealabil despre termenii unui asemenea acord.
Zelenski a transmis că Ucraina este dispusă să respecte un armistițiu energetic reciproc, dar numai dacă Rusia încetează la rândul său atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene.
În pofida anunțului făcut de Trump, Moscova a continuat bombardamentele asupra Ucrainei, inclusiv asupra infrastructurii civile și energetice.
Intervenția chirurgicală la care a fost supus Papa Leon al XIV-lea a confirmat că Suveranul Pontif suferă de cancer pulmonar. Medicii i-au îndepărtat lobul inferior al plămânului drept, a anunțat marți Vaticanul, potrivit CBS News.
Analizele au confirmat diagnosticul de adenocarcinom pulmonar, a precizat Vaticanul într-un buletin medical publicat după operație. Diagnosticul fusese suspectat în urma investigațiilor preoperatorii și a fost confirmat în timpul intervenției.
Papa Leon al XIV-lea a petrecut aproximativ trei ore în sala de operațieSuveranul Pontif, în vârstă de 71 de ani, a petrecut aproximativ trei ore în sala de operație, potrivit comunicatului. Intervenția chirurgicală propriu-zisă a durat aproximativ 90 de minute.
„Operația a fost un succes și nu au existat complicații”, se arată în comunicat.
„Pentru a asigura o rezecție radicală, lobul inferior al plămânului drept a fost îndepărtat folosind o tehnică video-asistată. Examenul histologic intraoperator a confirmat diagnosticul de adenocarcinom pulmonar, așa cum se suspectase în urma investigațiilor preoperatorii”, a transmis Vaticanul.
Vaticanul, primele informații despre starea Papei după operațiePotrivit Vaticanului, Papa Leon al XIV-lea „și-a recăpătat cunoștința în mod normal” după intervenție și a fost transferat înapoi în camera sa de la etajul al zecelea al Spitalului Gemelli din Roma.
Mai devreme în cursul zilei, Suveranul Pontif intrase în Spitalul Gemelli pe la intrarea principală și le făcuse cu mâna zecilor de persoane care se adunaseră pentru a-l întâmpina.
Bank of America a fost obligată marți să plătească 1,2 miliarde de dolari Departamentului Trezoreriei din Statele Unite, după ce autoritățile au anunțat că instituția financiară a încălcat legislația privind combaterea spălării banilor și sancțiunile economice, relatează NBC News.
Potrivit Departamentului Trezoreriei, aceasta este a treia cea mai mare sancțiune aplicată vreodată de instituție. Din suma totală, banca a fost obligată să plătească 750 de milioane de dolari Oficiului Controlorului Monedei (OCC), reprezentând cea mai mare amendă impusă vreodată de această autoritate.
„Acțiunile de astăzi transmit un mesaj clar că nici măcar cele mai mari instituții financiare nu sunt mai presus de lege”, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, într-un comunicat.
Bank of America are peste 70 de milioane de cliențiFiind a doua cea mai mare bancă din Statele Unite, Bank of America are peste 70 de milioane de clienți și procesează anual plăți de aproximativ 4.500 de miliarde de dolari pentru persoanele fizice.
În plus, banca gestionează plăți în valoare de 450.000 de miliarde de dolari pentru clienții corporativi, inclusiv salarii, carduri de credit corporative și plăți către furnizori.
Tranzacții suspecte de peste 5 miliarde de dolari, neraportateDepartamentul Trezoreriei a precizat că Bank of America „recunoaște că a încălcat în mod deliberat” Legea privind secretul bancar și că „nu a menținut” un program de combatere a spălării banilor care să îndeplinească cerințele minime prevăzute de lege.
Banca a recunoscut, de asemenea, că nu a transmis rapoartele obligatorii privind activitățile suspecte.
„Bank of America nu a raportat la timp către FinCEN tranzacții suspecte în valoare de peste 5 miliarde de dolari, dintre care peste un miliard de dolari reprezentau activități asociate unor riscuri pentru securitatea națională și altor riscuri prioritare de finanțare ilicită, inclusiv tranzacții suspecte care indicau implicarea unor rețele chinezești de spălare a banilor, fraude și posibile operațiuni de spălare a banilor prin intermediul comerțului, cu legături semnificative în zona frontierei de sud-vest”, a transmis Departamentul Trezoreriei într-un comunicat.
FinCEN este Rețeaua de Combatere a Infracțiunilor Financiare, instituție responsabilă de combaterea spălării banilor, a activităților financiare ilegale și a rețelelor de finanțare a terorismului la nivel mondial.
Încălcări ale sancțiunilor impuse Rusiei, Belarusului și IranuluiBank of America a încheiat, de asemenea, un acord pentru soluționarea „potențialei sale răspunderi civile pentru 475 de presupuse încălcări ale mai multor programe de sancțiuni” cu Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), instituția care supraveghează aplicarea sancțiunilor americane.
Potrivit Departamentului Trezoreriei, compania „a procesat plăți în valoare de milioane de dolari, încălcând aparent programele de sancțiuni care vizează Rusia, Belarus, Iran, Myanmar, Somalia, traficul de droguri și terorismul internațional”.
„Atunci când o bancă de această dimensiune nu își îndeplinește obligațiile privind combaterea spălării banilor și respectarea sancțiunilor, consecințele depășesc cu mult limitele propriei instituții, expunând întregul sistem financiar american unor riscuri semnificative de finanțare ilicită”, a declarat Bessent.
Bank of America urmează să își publice rezultatele financiare pentru trimestrul al treilea miercuri, cu puțin înainte de ora 7:00, ora Coastei de Est a Statelor Unite.
Ministrul britanic de Externe, Ed Miliband, susține că Rusia nu va reuși să câștige războiul împotriva Ucrainei, iar consilierii lui Vladimir Putin evită să-i spună adevărul despre evoluția conflictului. El a susținut că persoanele din jurul liderului rus nu sunt dispuse să-i prezinte realitatea de pe front.
„Așa cum am spus la Consiliul de Securitate al ONU, el (Vladimir Putin – n.r.) nu câștigă acest război. Iar adevărul este că Lavrov și ceilalți nu vor să-i spună adevărul: nu câștigă acest război, iar acest lucru este foarte important”, a declarat Miliband marți, la Warsaw Security Forum, în cadrul unei discuții cu miniștrii de Externe din Polonia, Germania și Norvegia.
În urmă cu patru ani și jumătate, când a declanșat invazia Ucrainei, Putin nu se aștepta ca această țară să reziste atât de mult și nici ca sprijinul occidental să continue, a amintit oficialul britanic.
„Este o hotărâre despre care Putin credea, în urmă cu patru ani și jumătate, că nu va exista. Credea că nici hotărârea noastră nu va exista. I-am demonstrat că s-a înșelat în ambele privințe”, a spus ministrul, citat de Sky News.
Marea Britanie ar putea folosi pentru Ucraina activele rusești înghețatePotrivit ministrului britanic de Externe, Europa ar trebui să ia noi decizii în ceea ce privește sprijinul financiar acordat Ucrainei. „Europa are decizii importante de luat, printre care și cele privind activele suverane rusești. Cred că trebuie să revenim asupra acestei chestiuni”, a spus Miliband.
El a precizat că Marea Britanie este dispusă să colaboreze cu Uniunea Europeană pentru a găsi o modalitate de folosire a activelor rusești înghețate în sprijinul Ucrainei.
De la începutul invaziei ruse în Ucraina, autoritățile britanice au înghețat active rusești în valoare de peste 25 de miliarde de lire sterline. Până acum, sprijinul financiar acordat Ucrainei din aceste active s-a bazat pe dobânzile și profiturile produse de banii blocați.
De această dată, Marea Britanie propune să fie discutată și posibilitatea folosirii banilor propriu-ziși, nu doar a câștigurilor generate de ei.
„Nu putem permite ca ucrainenii să rămână fără lumină și căldură”Miliband a cerut și un armistițiu energetic mai amplu între Rusia și Ucraina, care să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice, nu doar asupra rafinăriilor. Oficialul britanic a avertizat că populația ucraineană riscă să rămână din nou fără electricitate și încălzire în timpul iernii.
„Săptămâna trecută, la Kiev, am întâlnit copii care nu au cunoscut decât ierni marcate de atacuri, pene de curent și frig. Nu putem permite ca atacurile rusești să decidă dacă ucrainenii vor avea lumină în case sau încălzire încă o iarnă”, a declarat Ed Miliband.
Șeful diplomației britanice a cerut liderilor europeni să continue sprijinul pentru Volodimir Zelenski și pentru Ucraina, subliniind că amenințările la adresa securității europene depășesc granițele acestei țări.
Potrivit Ministerului britanic de Externe, Rusia a lansat aproximativ 200 de atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene în ultima săptămână.
Sentința marchează un moment major într-unul dintre cele mai cunoscute dosare de crimă rămase nerezolvate timp de aproape trei decenii în Statele Unite, potrivit Reuters.
Davis, în vârstă de 63 de ani, fusese găsit vinovat în luna august pentru omor de gradul întâi. Sentința a fost pronunțată marți într-un tribunal din Las Vegas.
Dosarul privește atacul din 7 septembrie 1996, când Tupac Shakur, unul dintre cei mai influenți artiști din istoria hip-hop-ului, a fost împușcat în timp ce se afla pe scaunul din dreapta al unui SUV condus de Marion „Suge” Knight, șeful casei de discuri Death Row Records.
Rapperul a fost lovit de patru gloanțe și a murit în spital șase zile mai târziu. Avea 25 de ani.
Sora lui Tupac, mărturie în lacrimi în fața instanțeiÎnaintea pronunțării pedepsei, Sekyiwa Shakur, sora mai mică a artistului, a vorbit în fața judecătoarei Carli Kierny despre fratele său și despre felul în care acesta fusese crescut de mama lor.
Ea a declarat că mama lor îl educase pe Tupac în spiritul activismului pentru drepturile omului și îl tratase ca pe un om capabil să schimbe lumea.
„El a crezut-o. A ieșit în lume ca să facă asta. Și cred că ar fi făcut-o”, a spus Sekyiwa Shakur.
Judecătoarea s-a adresat la rândul său direct lui Davis, respingând argumentele acestuia potrivit cărora viața și comportamentul său s-ar fi schimbat față de anii ’90.
„Nu poți să iei un om de lângă familia lui”, a spus Carli Kierny, referindu-se la Tupac Shakur, adăugând: „Lumea nu l-a uitat niciodată”.
O răzbunare după o bătaie într-un cazinouPotrivit acuzării, uciderea lui Tupac a fost consecința conflictului dintre două bande de stradă din zona Los Angeles: South Side Compton Crips, în cadrul căreia Davis se descria drept lider, și Mob Piru, grupare asociată cu Tupac Shakur, Suge Knight și Death Row Records.
În seara de 7 septembrie 1996, membrii celor două tabere se aflau în Las Vegas pentru meciul de box pentru titlul mondial la categoria grea dintre Mike Tyson și Bruce Seldon.
În interiorul cazinoului MGM Grand a izbucnit o altercație în timpul căreia nepotul lui Davis a fost agresat de Tupac și membri ai anturajului acestuia.
Procurorii au susținut că Davis a organizat ulterior o acțiune de răzbunare. Acesta și-ar fi luat nepotul și alți doi bărbați într-un Cadillac alb și ar fi plecat în căutarea lui Tupac și Suge Knight.
Davis declarase anterior anchetatorilor că le-a dat o armă celor doi bărbați aflați pe bancheta din spate. După ce Cadillacul a ajuns în trafic lângă automobilul în care se aflau Tupac și Knight, unul dintre ocupanții mașinii a deschis focul.
Cine a tras în Tupac rămâne o întrebare fără răspunsDeși Davis a fost condamnat pentru organizarea crimei, ancheta nu a stabilit în mod concludent cine a apăsat efectiv pe trăgaci.
El nu a fost acuzat că ar fi tras gloanțele care l-au ucis pe rapper. Legislația statului Nevada permite însă tragerea la răspundere pentru omor a unei persoane care participă la comiterea crimei chiar dacă nu este autorul material al împușcăturilor.
Procurorii nu au desemnat oficial un presupus trăgător. Ceilalți trei bărbați care se aflau în Cadillac împreună cu Davis în noaptea atacului au murit între timp.
Suge Knight a suferit atunci doar o rană minoră provocată de un fragment de glonț. În prezent, acesta execută o pedeapsă de 28 de ani de închisoare într-un dosar separat de omor voluntar.
Propriile declarații l-au adus în centrul ancheteiAutoritățile americane îl suspectau de mult timp pe Duane Davis de implicare în uciderea lui Tupac, dar nu dispuneau de suficiente probe pentru a-l inculpa.
Situația s-a schimbat după ce fostul lider de bandă a început să vorbească public despre evenimente, inclusiv în apariții în presă și în cartea sa, „Compton Street Legend”.
Declarațiile sale publice, alături de înregistrările unor întâlniri confidențiale cu anchetatorii, au devenit elemente centrale ale dosarului construit de procurori.
Davis a fost arestat în 2023, la aproape 27 de ani după moartea rapperului. El a anunțat că va contesta condamnarea.
Moartea lui Tupac Shakur a devenit unul dintre episoadele definitorii ale istoriei hip-hop-ului american din anii ’90, amplificând percepția asupra violenței asociate scenei rap din acea perioadă și fiind legată de celebra rivalitate dintre scenele East Coast și West Coast.
Liderii companiilor de inteligență artificială trebuie să își asume „responsabilitatea pentru dezvoltarea securizată a acestei tehnologii”, a declarat marți Jensen Huang, CEO-ul Nvidia.
Potrivit AFP, declarația sa vine în urma unei serii de incidente de securitate care au stârnit îngrijorări serioase la nivel mondial.
„Nu este vorba despre o cursă pentru dezvoltarea de capabilități fără a ne preocupa aspectul de securitate (al IA). Trebuie să ne ocupăm de toate în același timp”, a continuat el în timpul unei conferințe de presă la Paris, organizată în cadrul unui turneu european.
O dezbatere la nivel globalDezbaterea globală privind securitatea inteligenței artificiale (IA) și necesitatea unei mai bune reglementări a acestei tehnologii a fost reaprinsă în urma unei serii de incidente în care programe de IA de la OpenAI, Anthropic, Google și Meta au scăpat din mediile lor controlate pentru a pirata alte organizații.
Cel mai grav incident a implicat două IA OpenAI care, în timpul testelor, au accesat internetul și s-au infiltrat în Hugging Face , o platformă de partajare a modelelor de IA achiziționată de Nvidia în septembrie.
Gigantul plăcilor grafice a dezvăluit la sfârșitul lunii septembrie un dispozitiv care conține agenți de inteligență artificială, programe capabile să execute autonom sarcini care stau la baza diverselor incidente, despre care consideră că ar putea rezolva problema.
Pentru Jensen Huang, securitatea IA este în primul rând o problemă tehnică ce poate fi rezolvată cu instrumente mai bune și nu există niciun motiv pentru a încetini dezvoltarea acestei tehnologii, așa cum au cerut personalități de top din sector, precum Dario Amodei (Anthropic), Sam Altman (OpenAI) și Elon Musk.
Cum poate fi atins întregul potențial al inteligenței artificiale„Întregul potențial al IA poate fi realizat doar dacă dezvoltăm simultan capacitățile IA și siguranța și securitatea IA”, a subliniat Huang la Paris. „Acestea nu sunt obiective contradictorii. De fapt, sunt același obiectiv”.
„Este nevoie de excelență în inginerie pentru a avansa securitatea”, a adăugat el, potrivit sursei citate.
Ambele partide au fost decise după pauză, cu excepția primului gol al portughezilor, marcat în minutul 22.
Sabah Baku a dat lovitura după pauzăSabah Baku a trecut cu 2-0 de Slavia Praga într-o partidă disputată pe Stadionul Olimpic din capitala Azerbaidjanului.
Gazdele au crezut că au deschis scorul încă din minutul 17, când Kaheem Parris a trimis mingea în poartă după o pasă a lui Veljko Simic. Bucuria a fost însă de scurtă durată: faza a fost verificată cu ajutorul VAR, iar reușita a fost anulată pentru ofsaid.
Scorul a rămas 0-0 până la pauză, iar Sabah a reușit să lovească la numai câteva minute de la reluarea jocului.
În minutul 49, Ivan Lepinjica i-a pasat lui Kaheem Parris, iar acesta a șutat puternic de la marginea careului, trimițând mingea în colțul din stânga porții lui Jakub Markovic pentru 1-0.
Slavia a încercat să revină și a avut mai multe oportunități importante. În minutul 61, Lukas Provod a fost oprit de portarul Stas Pokatilov, iar cehii au solicitat și o lovitură de la 11 metri pentru un presupus henț al lui Akim Zedadka. Arbitrul a analizat faza la monitorul VAR și a decis că nu se impune acordarea penalty-ului.
Pokatilov a intervenit din nou decisiv în minutul 72, la lovitura de cap a lui Tomas Chory, menținând avantajul gazdelor.
Sabah a închis definitiv partida în minutul 88. Portarul Slaviei, Jakub Markovic, a fost surprins mult în afara porții după ce echipa sa a pierdut posesia, iar Joy-Lance Mickels a profitat și a trimis mingea de la distanță în poarta rămasă goală pentru 2-0.
Sporting a câștigat cu 2-0 pe terenul lui LensTot marți seară, Sporting Lisabona a obținut toate cele trei puncte în deplasarea cu Lens, formația portugheză câștigând cu 2-0.
Sporting a deschis scorul în minutul 22. Nestory Irankunda a trimis o pasă în careu către Luis Suarez, iar atacantul a finalizat în stânga portarului Robin Risser.
Lens a reacționat și a fost foarte aproape de egalare în minutul 34, când Franjo Ivanovic a șutat de la distanță, însă mingea a lovit bara din dreapta porții portughezilor.
Un minut mai târziu, Florian Thauvin a beneficiat de o altă oportunitate importantă, dar portarul Kaique Pereira a avut o intervenție excelentă. Goalkeeperul lui Sporting s-a opus apoi și șutului expediat de Amadou Haidara.
Francezii au continuat să caute egalarea după pauză. Odsonne Edouard a ajuns într-o poziție periculoasă în minutul 62, însă Kaique Pereira a intervenit din nou și și-a păstrat poarta intactă.
Sporting a tranșat partida în minutul 74. Issa Doumbia a primit o pasă de la Silas Andersen, a pătruns în careu și l-a învins pe Risser într-o situație de unu contra unu, stabilind scorul la 2-0.
Lens a încercat să reducă diferența pe final, Florian Thauvin trimițând puțin pe lângă poartă în minutul 83, iar Ismaelo Ganiou fiind oprit de Kaique Pereira în prelungiri. Sporting a rezistat însă până la ultimul fluier și a încheiat partida fără gol primit.
Rezultatele celor două partide:Sabah Baku – Slavia Praga 2-0
Au marcat: Kaheem Parris 49, Joy-Lance Mickels 88
Lens – Sporting Lisabona 0-2
Au marcat: Luis Suarez 22, Issa Doumbia 74
Liderul PSD a declarat marți că revizuirea acordului de mediu pentru tronsonul Boița–Cornetu al Autostrăzii Sibiu–Pitești este blocată de aproape două luni, deși documentația necesară ar fi fost depusă încă de la jumătatea lunii august.
Grindeanu a pus întârzierea pe seama modului în care este condus Ministerul Mediului și a criticat activitatea miniștrilor USR, susținând că aceștia sunt preocupați mai degrabă de descoperirea unor nereguli decât de administrarea domeniilor pentru care răspund.
„Am văzut și cum fac poliție, caută pe la ANM sutiene”, a spus Grindeanu într-o intervenție la România TV, referindu-se la controlul efectuat de Corpul de Control al Ministerului Mediului la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), în urma căruia au fost descoperite achiziții de produse de lux din bani publici, printre care și un sutien de peste 1.000 de lei.
„La Mediu sau oriunde au mers doamnele de la USR au impresia că, în momentul în care se duc într-un post de ministru, sunt un fel de detectiv. Trebuie să găsească ceva”, a continuat liderul PSD.
Grindeanu, despre întârzierea avizului de mediu: „Căutăm sutiene”Potrivit lui Grindeanu, în loc să se concentreze pe controale, conducerea Ministerului Mediului ar trebui să rezolve problemele care întârzie proiectele de infrastructură.
Liderul PSD susține că lipsa acordului de mediu revizuit împiedică desfășurarea lucrărilor pe mai mult de jumătate din tronsonul Boița–Cornetu al Autostrăzii Sibiu–Pitești, situat pe Valea Oltului.
„Știți că pe acesta, de la Boița la Cornetu, nu se poate lucra decât pe 45%, fiindcă avizul de mediu revizuit stă nesemnat din 14 august?” Întrebat dacă există o justificare pentru această întârziere, Grindeanu a răspuns: „Există. Căutăm sutiene”.
„Există organe ale statului care trebuie să facă cercetări. Dar tu, ca ministru, trebuie să faci treaba de ministru. Treaba de ministru e să dai și aviz de mediu”, a spus Grindeanu, referindu-se la ministrul Mediului, Diana Buzoianu.
Grindeanu: „Ăștia de la USR trebuie să plece acasă”Grindeanu a criticat și lipsa unor explicații clare privind speciile care ar trebui protejate pe traseul autostrăzii: „Până acum existau «protejați cărăbușul, râsul, pârșul»… habar n-am! Protejăm ceva acolo sau nu? Sau pur și simplu stau avizele?”
„Am impresia că iarăși am ajuns în perioada aia în care se oprește tot și de asta trebuie să plece. Ăștia de la USR trebuie să plece acasă”, a spus liderul PSD, referindu-se la miniștrii USR.
Întrebat la România TV despre sesizarea anunțată de Clotilde Armand la Agenția Națională de Integritate (ANI), liderul PSD a susținut că legea a fost respectată și a lansat, la rândul său, acuzații la adresa unor reprezentanți ai USR.
„Dacă e nevastă-mea, dacă e nepoată-mea, dacă e oricine, trebuie să plătească”, a declarat Sorin Grindeanu, răspunzând la întrebarea dacă are cunoștință despre sesizarea privind presupusele nereguli în cazul nepoatei sale.
Întrebat, apoi, dacă are vreo îndoială în legătură cu situația nepoatei sale, Grindeanu a afirmat că este convins că procedurile au fost legale.
„Sunt convins și știu că s-a respectat legea”, a spus acesta, comparând cazul cu situații în care au fost implicați fostul primar al Sectorului 1, Clotilde Armand, primarul Timișoarei, Dominic Fritz, și fosta prefectă de Timiș.
Ce acuzații i se aduc nepoatei lui GrindeanuPotrivit unei investigații publicate de G4Media, nepoata lui Sorin Grindeanu ar fi fost angajată ca expert într-un proiect european al Consiliului Județean Timiș, cu un venit lunar de 6.600 de lei. Unul dintre partenerii proiectului este Inspectoratul Școlar Județean Timiș, instituție condusă de mama tinerei, care ar fi și consilier local PSD.
Manifestanții au instalat 12 corturi pe spațiul verde din fața centrului de detenție și scandează în sprijinul lui Georgescu.
„Căline, Căline, Iisus este cu tine”Susținătorii fostului candidat la alegerile prezidențiale au revenit marți seară în fața Arestului Central, continuând seria manifestațiilor declanșate după încarcerarea acestuia.
La protest participă aproximativ 200 de persoane, iar pe spațiul verde din fața centrului de detenție au fost amplasate 12 corturi.
Manifestanții scandează „Căline, Căline, Iisus este cu tine” și „Dosar fabricat, Călin nevinovat”, contestând astfel acuzațiile formulate împotriva fostului candidat la Președinție.
Video: Rareș Mustață
Georgescu a obținut marți înlocuirea arestului preventivManifestația are loc la câteva ore după ce Tribunalul București a admis cererea lui Călin Georgescu privind înlocuirea arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu.
Instanța a dispus arestul la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile, însă măsura va intra în vigoare numai dacă hotărârea rămâne definitivă.
„Prin încheierea din data de 13.10.2026, pronunțată în dosarul nr. 41685/3/2026 al Tribunalului București, s-a admis cererea formulată de inculpatul G.C. de înlocuire a măsurii preventive, prin care s-a dispus înlocuirea arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu pe o durată de 30 de zile, cu începere de la data rămânerii definitive a încheierii”, se arată în informațiile comunicate în legătură cu soluția instanței.
Procurorii DIICOT au la dispoziție 48 de ore pentru a contesta hotărârea la Curtea de Apel București. Din acest motiv, Georgescu nu poate părăsi deocamdată Arestul Central.
Video: Rareș Mustață
Protestele au început după arestarea din 29 septembrieSusținătorii lui Călin Georgescu se adună în fața Arestului Central de la sfârșitul lunii septembrie.
Fostul candidat la Președinție a fost plasat în arest preventiv pe 29 septembrie, după ce Curtea de Apel București a admis contestația DIICOT împotriva unei hotărâri anterioare prin care Tribunalul București decisese cercetarea sa sub control judiciar.
De atunci, susținătorii săi au organizat manifestații repetate în fața centrului de detenție. Protestul de marți seară continuă seria acțiunilor începute după încarcerarea lui Georgescu.
Anunțul a fost publicat de către Biroul de Presă al Sfântului Scaun.
„Operația a fost finalizată cu succes, în intervalul de timp preconizat și conform planificării, iar Sfântul Părinte s-a întors în camera sa. Vor urma informații suplimentare”, se arată în comunicat, potrivit Vatican News.
Biroul de Presă al Sfântului Scaun a emis declarația marți seara, 13 octombrie, în urma operației Papei Leon al XIV-lea la Spitalul Gemelli din Roma.
Anterior, Papa a dezvăluit, în timpul rugăciunii Angelus de duminică, faptul că medicii au identificat recent un nodul localizat la nivelul plămânului.
Potrivit acestuia, formațiunea a fost detectată într-un stadiu foarte timpuriu și este bine delimitată.
„Recent, în urma unor investigații medicale, medicii au descoperit un nodul localizat la nivelul plămânului”, a spus Papa.
„Acesta a fost depistat într-un stadiu foarte incipient și este bine delimitat”, a declarat Suveranul Pontif.
Declarațiile vin în aceeași zi în care Guilfoyle și-a anunțat plecarea din funcția de ambasador al Statelor Unite în Grecia, după ce Casa Albă i-a solicitat demisia.
Grindeanu: „Nu s-a discutat o secundă despre guvernele din România”Întrebat dacă situația în care se află Kimberly Guilfoyle îl afectează în vreun fel, având în vedere controversele apărute în România în jurul întâlnirii dintre cei doi, Sorin Grindeanu a respins o asemenea interpretare.
Liderul PSD a susținut că nu el a organizat vizita acesteia în România și că întâlnirea de la masă a venit în contextul programului pe care diplomata americană îl avea deja.
„În primul rând, când te invită un oficial american la masă… Desfășurarea evenimentelor în acea zi n-a depins de mine, n-am chemat-o eu în România, nu am avut altceva decât o masă. Însă a venit, dacă-mi aduc bine aminte, la un eveniment organizat la Ateneu în ziua respectivă. Seara a fost un eveniment oficial la ambasadă, unde n-am putut să merg”, a declarat Sorin Grindeanu.
Președintele PSD a afirmat că invitația la întâlnire ar fi venit prin intermediul unei cunoștințe comune și a negat categoric că discuțiile ar fi vizat situația politică de la București.
„Prin cunoștințe comune am fost invitat acolo. Nu s-a discutat o secundă despre guvernele din România. Era în martie. Guvernul a picat în 5-6 mai, dacă nu mă înșel”, a spus Grindeanu.
„Dacă îmi spunea «nu-l schimbați pe Bolojan», tot o făceam”Grindeanu a respins și ipoteza potrivit căreia poziția lui Kimberly Guilfoyle ar fi putut influența decizia PSD privind soarta fostului premier Ilie Bolojan.
„Și dacă îmi spunea doamna ambasador «nu-l schimbați pe Bolojan», tot o făceam”, a declarat liderul PSD.
Acesta a susținut că înlăturarea Guvernului Bolojan a fost rezultatul voturilor din Parlament și nu al unei intervenții externe.
„Până la urmă, voturile PSD și voturile AUR au dus la schimbarea lui Bolojan și bine am făcut. Am acționat prea târziu. Domnul Bolojan trebuia schimbat din toamnă”, a afirmat Sorin Grindeanu.
„Vrea să reconstruiască statuia lui Bolojan”Președintele PSD a susținut că asocierea întâlnirii sale cu Guilfoyle cu schimbarea Guvernului Bolojan ar face parte dintr-o încercare de reconstruire a imaginii fostului premier.
„Propaganda, de fapt, vrea să reconstruiască statuia lui Bolojan. Să reconstruiască, după ce e praf, acum se vede în sondaje. Să spunem că el era în continuare cineva, dar au venit americanii să-l schimbe din funcție. Asta este o mare istorie tâmpită, care n-are niciun suport în realitate”, a declarat Grindeanu.
Liderul social-democrat a continuat în aceeași notă, insistând că schimbarea fostului premier a fost determinată exclusiv de politica internă.
„Eu vă asigur că pe Bolojan l-au schimbat românii. (…) Am mai spus treaba asta, n-au venit nici gepizii, nici dacii, nici romanii, nici avarii. Regret că nu l-am schimbat din toamnă, că sunt convins că România n-ar fi ajuns în situația economică de acum”, a spus președintele PSD.
Grindeanu respinge și acuzațiile privind contractele pentru gazeÎn cadrul aceleiași intervenții, Sorin Grindeanu a fost întrebat și despre acuzațiile privind presupuse discuții referitoare la importurile de gaze americane.
Liderul PSD a negat că ar fi negociat asemenea contracte și a făcut trimitere la proiectul Coridorului Vertical, destinat transportului gazelor în regiune.
„Fiecare își face politicile publice în țara pe care o reprezintă. Povestea Coridorului Vertical e o poveste sau un proiect care s-a găsit în programul de guvernare”, a declarat Grindeanu.
Întrebat despre presupuse importuri preferențiale de gaze de la anumite companii, acesta a răspuns: „Eu nu fac contracte și nu discut de așa ceva. Și dovadă e că cei de la Romgaz, dacă nu mă înșel, ar fi dat un comunicat în care au spus că nu a fost făcută nicio presiune asupra lor”.
Kimberly Guilfoyle a anunțat marți că mandatul său de ambasador al SUA în Grecia se apropie de final, după ce Casa Albă i-a cerut să demisioneze. Ea a respins acuzațiile de conduită necorespunzătoare apărute în presa americană, calificându-le drept false și anunțând că își va apăra numele, reputația și integritatea.
Liderul social-democrat afirmă că anticipatele ar fi nocive pentru România în actualul context economic, dar anunță că PSD a început deja pregătirile pentru un asemenea scenariu.
Grindeanu: „Am această convingere că PNL și USR fug de alegeri anticipate”Întrebat marți seară, la România TV, dacă mesajul atribuit pe surse președintelui Nicușor Dan privind perspectiva dizolvării Parlamentului ar putea influența decizia PSD referitoare la susținerea unui nou guvern, Sorin Grindeanu a susținut că liberalii și USR încearcă să evite alegerile înainte de termen.
„Știu, în schimb, că fug de alegeri anticipate. Adică, în acest moment, am această convingere că PNL și USR fug de alegeri anticipate”, a declarat Sorin Grindeanu.
Liderul PSD a insistat însă că scrutinul anticipat nu reprezintă varianta pe care și-o dorește pentru România, în special din cauza consecințelor pe care o perioadă prelungită de instabilitate politică le-ar putea avea asupra economiei și bugetului.
„Eu vă spuneam că nu e un scenariu de dorit pentru România, dar Partidul Social-Democrat o să fie pregătit și în niciun caz Partidul Social-Democrat nu va lua mai puțin decât a luat în 2024, când a câștigat alegerile”, a afirmat Grindeanu.
PSD a început pregătirile pentru eventuale alegeri anticipatePreședintele social-democraților a dezvăluit că partidul a început deja pregătirile interne pentru eventualitatea în care criza politică ar conduce la alegeri înainte de termen.
„E un scenariu care pare de nedorit, chiar e de nedorit pentru România, pentru economie, pentru că ar însemna cel mai devreme undeva în februarie să avem alegeri anticipate, fără rectificare, fără buget, cu un guvern interimar până atunci, cu lipsa unei decizii și cu lucrurile care pot să derapeze și mai mult”, a declarat Grindeanu.
„Deci eu cred că pentru România acest scenariu nu e unul potrivit. Dar da, e unul constituțional, în schimb. E un scenariu care e prevăzut, sau e o posibilitate prevăzută de Constituție, o posibilitate pe care la un moment dat s-ar putea să nu putem evita”, a continuat liderul PSD.
Grindeanu spune că social-democrații nu vor fi luați prin surprindere dacă se va ajunge la acest deznodământ.
„Eu vă asigur, în ceea ce ne privește, că vom fi pregătiți. Partidul Social Democrat. De altfel, am și dat drumul la chestiuni organizatorice, treburi care țin de bucătăria noastră internă, de pregătiri pentru un asemenea scenariu”, a afirmat acesta.
„Câștigătorii unor alegeri anticipate ar putea fi alții”Liderul PSD a admis totodată că actualele partide parlamentare nu ar fi neapărat principalii beneficiari ai unui scrutin anticipat. Grindeanu consideră că nemulțumirea acumulată în societate ar putea favoriza alte forțe politice.
„Câștigătorii, în schimb, ai unor alegeri anticipate, pe tabloul pe care îl avem acum, ar putea fi alții, nici PSD, nici PNL, nici USR”, a spus președintele PSD.
El a susținut însă că social-democrații nu se tem să intre într-o nouă confruntare electorală și că partidul nu ar coborî sub rezultatul obținut în 2024.
Grindeanu cere o majoritate „transparentă” pentru rectificare și bugetul pe 2027Sorin Grindeanu a reluat propunerea privind un armistițiu politic de șase luni, astfel încât România să poată traversa perioada următoare cu o majoritate parlamentară capabilă să susțină un guvern.
Liderul PSD s-a declarat nemulțumit de reacția liberalilor la această propunere și i-a acuzat că pun calculele politice înaintea intereselor țării.
„Am văzut că această propunere de bun-simț, de pace, de a lăsa la o parte dezbaterile politice, de a vedea ce facem cu țara, a fost tratată așa, la mișto, efectiv la mișto (…) de către cei de la PNL”, a declarat Grindeanu.
„Sunt mai importante calculele politice pentru PNL decât binele României”, a continuat acesta.
Grindeanu susține că obiectivul său este formarea unei majorități asumate care să permită adoptarea măsurilor considerate urgente pentru funcționarea statului și pentru evitarea unor probleme suplimentare în economie.
„Eu n-am spus că îmi doresc altceva decât să facem o majoritate transparentă, care să susțină un guvern, ales să facă câteva lucruri simple: rectificare, buget, anul acesta pentru 2027, să păstrăm traiectoria fiscală a României și să încercăm să trecem și de ceea ce înseamnă agențiile de rating de la începutul anului viitor, astfel încât să nu o ia la vale economia țării mai mult decât a luat-o acum”, a declarat președintele PSD.
Grindeanu a criticat în termeni duri și mandatul fostului premier Ilie Bolojan, susținând că PSD a avertizat încă de anul trecut că direcția economică urmată de Guvern era greșită.
O investigație realizată timp de patru luni de The Guardian arată că rețele provenite din America Latină nu se mai concentrează exclusiv asupra marilor porți de intrare din vestul continentului, ci își extind prezența inclusiv spre ruta balcanică.
România, printre țările în care a fost semnalată activitatea rețelelorInvestigația publicației britanice, realizată pe baza unor baze de date, informații provenite de la poliție și servicii de informații și a unor discuții cu judecători, procurori și experți din opt țări, indică activitatea unor carteluri și grupări din Columbia, Brazilia, Ecuador, Venezuela, Mexic și Statele Unite în cel puțin 12 state europene.
Prezența acestora este mai pronunțată în Spania, Portugalia, Țările de Jos, Belgia și Franța, însă activități legate de asemenea rețele au fost semnalate și în Germania, România, Croația și Slovacia. Global Initiative Against Transnational Organized Crime (GI-TOC) include și Bulgaria în această categorie.
Daniel Brombacher, politolog și director al Europe Observatory din cadrul GI-TOC, atrage atenția că fenomenul începe să se manifeste în regiuni în care organizațiile latino-americane nu dispuneau anterior de infrastructură.
„Acest fenomen nu mai este limitat la țările care reprezentau în mod tradițional porțile de intrare”, afirmă Brombacher.
Expertul menționează explicit Europa de Est și ruta balcanică, susținând că „grupările latino-americane apar și în România și Bulgaria, de-a lungul rutei balcanice”.
De la cartelul Sinaloa la cea mai puternică grupare criminală din BraziliaPrintre organizațiile identificate de anchetatori în diferite state europene se numără cartelurile mexicane Sinaloa și Jalisco New Generation (CJNG), gruparea columbiană Clan del Golfo, ELN și facțiuni disidente ale FARC, dar și organizațiile braziliene Primeiro Comando da Capital (PCC) și Comando Vermelho.
Pe listă apar, de asemenea, Tren de Aragua, originară din Venezuela, și grupările Barrio 18 și MS-13.
Investigația subliniază însă că simpla identificare a unor legături sau a unei prezențe într-o anumită țară nu înseamnă că respectivele organizații controlează teritoriul sau dispun acolo de structuri comparabile cu cele din America Latină.
Amploarea fenomenului ar putea fi, de altfel, mai mare decât cea documentată oficial. Un raport nepublicat al Parchetului din São Paulo, consultat de The Guardian și bazat parțial pe date ale serviciului brazilian de informații Abin, indică faptul că PCC, considerată cea mai mare organizație criminală din Brazilia, ar opera în 16 țări europene.
Capturile de cocaină au crescut cu 471% în zece aniExpansiunea rețelelor coincide cu o creștere masivă a cantităților de droguri care ajung pe piața europeană.
Între 2014 și 2024, cantitatea de cocaină confiscată în Europa a crescut cu 471%, potrivit datelor citate în investigație. În paralel, autoritățile au destructurat tot mai multe laboratoare locale utilizate pentru procesarea derivaților cocainei.
Una dintre explicații este creșterea fără precedent a producției în America Latină. Raportul mondial privind drogurile pentru 2026 al Oficiului ONU pentru Droguri și Criminalitate estimează că producția mondială de cocaină s-a situat în 2024 între 3.800 și 4.700 de tone, de peste patru ori mai mult decât în 2014.
Suprafața cultivată cu coca în America de Sud a ajuns la un nivel record de aproximativ 385.000 de hectare, de trei ori mai mare decât în urmă cu un deceniu.
Europa, o piață tot mai atractivă pentru traficanțiEuropa a devenit o destinație strategică pentru traficul internațional de cocaină inclusiv datorită marjelor de profit mai ridicate decât cele obținute pe piața americană. Datele prezentate de The Guardian indică faptul că piața europeană ar reprezenta în prezent aproximativ un sfert din consumul mondial.
Europol a identificat 731 de rețele criminale considerate printre cele mai periculoase care operează în Europa. Dintre acestea, 149 au conexiuni cu organizații din America Latină, 67 includ membri latino-americani, iar 22 sunt alcătuite predominant din persoane provenite din această regiune.
Cel mai bogat om din lume a investit peste 276 de milioane de dolari în politică numai din iulie, unele dintre cele mai rapide cheltuieli politice din istoria SUA. El vizează cursele cheie care vor determina ce partid controlează Senatul SUA.
Potrivit The Guardian, New York Times a publicat pentru prima dată cifrele privind cheltuielile, care vor fi publicate într-un document federal joi.
Cheltuieli de 366 de milioane de dolariCheltuielile lui Musk, de aproximativ 366 milioane de dolari, depășesc contribuțiile sale la alegerile prezidențiale din 2024. În urmă cu doi ani, a investit aproape 300 de milioane de dolari în campania de realegere a lui Donald Trump.
Musk, care a condus eforturile administrației Trump de a distruge agențiile federale anul trecut, a devenit un element central internațional pentru mișcările politice de extremă dreapta în ultimii ani. El s-a aliniat cu liderii conservatori și anti-imigrație.
Cheltuielile exagerate ale magnatului tehnologic reprezintă, de asemenea, o inversare față de perioada de la mijlocul anului trecut, când Musk a susținut că se va retrage din a face donații politice la scară largă.
Eșecurile așa-numitului său „departament pentru eficiență guvernamentală” (Doge) și reacțiile publice costisitoare la adresa influenței sale politice, precum și o dispută dramatică cu Trump, par să-i fi diminuat interesul pentru politica de la Washington.
Cheltuielile lui Musk sunt distribuite într-o serie de comitete de acțiune politică, potrivit Reuters și New York Times, inclusiv propriul său partid, America Pac.
Unde s-a dus cea mai mare parte din banii lui Elon MuskCea mai mare cheltuială individuală a sa a fost o contribuție de 158 de milioane de dolari la Fondul de Conducere al Senatului, un Super Pac care lucrează pentru a ajuta republicanii să păstreze controlul asupra Senatului.
Musk a donat, de asemenea, 10 milioane de dolari unui Pac care îl susține pe Ken Paxton, candidatul republican al Senatului din Texas.
Alte contribuții ale lui Musk includ 76 de milioane de dolari pentru America Pac, 20 de milioane de dolari pentru Fondul de Conducere al Congresului Republican Super Pac și 10 milioane de dolari pentru Asociația Guvernatorilor Republicani.
Musk a donat, de asemenea, 10 milioane de dolari în ianuarie lui Nate Morris, un candidat republican la Senatul din Kentucky, care s-a retras în cele din urmă.
O parte din bani, folosiți pentru campanii publicitareO parte din banii lui Musk sunt folosiți pentru campanii publicitare și de mesagerie care se concentrează pe retorica anti-transgender și îi acuză pe candidații democrați că sunt socialiști radicali. Musk a folosit mult timp X pentru a-și viza adversarii politici, a răspândi dezinformare electorală și a ataca drepturile persoanelor trans
Cheltuielile imense ale lui Elon Musk implică unele dintre cele mai mari donații politice din istoria SUA, dar reprezintă totuși doar o mică parte din averea sa de aproape 1 trilion de dolari. Cele 366 de milioane de dolari cheltuite la alegerile intermediare reprezintă mai puțin de 0,04% din averea sa netă, potrivit surse citate.
