„Mulțumesc României și dumneavoastră personală, domnule președinte, pentru poziția principială pe parcursul acestor patru ani de război al Rusiei împotriva Ucrainei și împotriva Europei”, a spus Zelenski, joi, la Palatul Cotroceni.
Componenta de Apărare„Astăzi, întâlnirea noastră și discuțiile se referă în primul rând la modul în care putem colabora mai mult, inclusiv în domeniul economic, pentru binele popoarelor noastre. Ce putem face mai mult și pentru securitatea națională ale statelor noastre. Expertiza noastră deja se află în Orientul Mijlociu și considerăm că în regiunea noastră, în toată Europa, în alte state ale Europei, este nevoie de mai multă colaborare, de folosirea expertizei noastre pe care o am acumulată de lungul timpului și ea poate fi utilă. România, împreună cu alte state, ne-a ajutat să ne apărăm cetățenii. Continuăm colaborarea, propunem extinderea colaborării între statele noastre pentru a ne apăra de toate pericole care pot apărea din partea Rusiei”, a spus Zelenski despre componeta de apărare.
Componenta energeticăDespre acordul pe energie, președintele ucrainean a afirmat: „Construim împreună cu România două linii noi de furnizare a energiei electrice, lucrările sprijină regiunile noastre, regiunile Cernăuți din Ucraina și va permite România să devină mai puternică din ceea ce vorbește garantarea securității energetice în această zonă a Europei. Este reciproc avantajos pentru ambele state. Documentul care se referă la construcția interconectarilor a fost semnat astăzi. Este important ca împreună să putem realiza proiecte în domeniul exploatării de petrolul în Marea Neagră. România deja a făcut pași significative în această direcție. Avem posibilități de dezvoltare, avem colaborări, avem propuneri concrete. Am vorbit astăzi foarte mult despre proiecte concrete în domeniul petrolului și gaze, domeniul în care România ne poate sprijin”.
Privind participarea la formatul B9 de la București, Zelenski a răspuns afrimat invitației făcute de președintele Nicușor Dan.
Totodată, președintele ucrainean a anunțat semnarea unui decret prin care ziua de 31 august va deveni Ziua Limbii Române în Ucraina..
Fondurile propune în proiectul de buget pentru 2026 pentru a fi virate furnizorilor sunt de aproximativ 2,5 ori mai mici decât cele pe care operatorii economici le-au acoperit în contul schemei de plafonare și pe care le-au transmis la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) spre validare, conform calculelor Mediafax. Este vorba de diferența dintre prețul plafonat și cel real din contractul fiecărui client, pe care statul trebuie să o compenseze, conform actelor normative succesive dedicate.
Statul român, prin Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), mai are de verificat și, dacă nu sunt inadvertențe, de validat, peste 9,3 miliarde de lei, conform cifrelor valabile la data de 9 martie, obținute exclusiv ale Mediafax, sumă pe care furnizorii de energie electrică și gaze naturale au suportat-o în contul schemelor recente de plafonare și compensare a prețurilor și care trebuie să le-o deconteze. Mai exact, este vorba de 9.312.546.012,26 de lei, conform surselor Mediafax
În proiectul de buget sunt prevăzute 3,75 de miliarde de lei cu destinația fonduri pentru compensarea costurilor la energie, în cazul în care mecanismele existente nu acoperă cererile de decontare. În acest sens, 1,75 miliarde lei sunt alocate Ministerului Muncii -aferente facturilor consumatorilor casnici, iar 2 miliarde de lei, Ministerului Energiei, respectiv consumatorii non casnici.
Schema de plafonare și compensare a prețului la energie electrică a expirat la 31 iunie anul trecut, dată de la care se acordă un ajutor de 50 de lei lunar peroanelor cu venituri modeste, până la finalul acestui an, iar cea aferentă gazelor naturale expiră la sfârșitul lunii martie, iar din 1 aprilie este introdusă reglementarea modului în care se calculează prețul, timp de un an, pentru a nu fi prea mare față ce actualul preț plafonat.
Ce doresc furnizoriiRitmul validării sumelor restante s-a redus considerabil în ultimele lui, a declarat Laurențiu Urluescu, președintele AFEER, a pentru Mediafax.
„Ultima lună confirmată la majoritatea furnizorilor a rămas tot ianuarie 2024. Anul trecut am observat o viteză foarte mică a verificărilor și un volum foarte redus a sumelor confirmate, dar măcar exista un progres săptămânal. Mic, dar exista. Asta, până în decembrie 2025, de când nu mai observăm nici un progres…”, a declarat Laurențiu Urluescu, președintele AFEER, pentru Mediafax.
„Decontarea totală și finală, de către Ministerul Energiei și Ministerul Muncii, nu poate fi făcută fără confirmarea de la ANRE. Parțial s-au făcut unele plăti, dar departe de suma finală cu care furnizorii au finanțat în acești ani schema de ajutor a consumatorilor, în cea mai mare parte din împrumuturi, și pe care o cer în mod corect și legal”, a subliniat președintele AFEER.
ACUE: Bugetul de stat pentru 2026 nu acoperă obligațiile restante rezultate din schema de plafonare a prețurilor la energieFederația ACUE avertizează, printr-un comunicat transmis joi, că alocarea bugetară de 3,75 miliarde lei prevăzută pentru anul 2026 este insuficientă pentru a acoperi obligațiile restante ale statului față de furnizorii de energie, generate de schema de plafonare a prețurilor aplicată consumatorilor,
Federația ACUE estimează că restanța efectivă la plată este de aproximativ 6 miliarde lei, în condițiile în care, în anul 2025, statul a efectuat plăți anticipate de până la 40% din valoarea cererilor depuse și aflate în evaluare.
„Această situație ar trebui reflectată în mod realist în bugetul pentru anul 2026, astfel încât obligațiile restante să poată fi achitate într-un termen rezonabil”, arată oficialii ACUE.
ACUE este o federație reprezentativă la nivelul sectorului de activitate energie electrică, petrol, gaze şi minerit energetic, reprezentând interesele unor importante companii din domeniul producerii, distribuţiei, furnizării energiei electrice şi a gazelor naturale şi al serviciilor conexe acestor activităţi. ACUE reprezintă 23 de companii din sectorul energetic, ceea ce însumează peste 25.000 de angajați și o cifră de afaceri anuală de peste 5,5 miliarde de euro.
„Statul trebuie să își respecte angajamentele”Potrivit federației, la momentul adoptării schemelor de sprijin, legislația prevedea un termen de 45 de zile pentru plata sumelor datorate, calculat de la depunerea dosarului de decontare, dar ulterior, pe fondul întârzierilor înregistrate, statul a eliminat unilateral prevederile referitoare la termenele de evaluare și de plată.
Majoritatea cererilor confirmate de ANRE și achitate integral de stat vizează reduceri de preț prefinanțate de către furnizori încă din lunile ianuarie – februarie 2024, ceea ce înseamnă că termenul inițial de 45 de zile s-a transformat, în practică, într-un interval de aproximativ doi ani, atrag atenția furnizorii de sub umbrela ACUE.
„Schema de plafonare a prețurilor a fost o măsură de politică publică necesară pentru protejarea consumatorilor, însă costurile acesteia nu pot fi transferate pe termen nelimitat către furnizori. Statul trebuie să își respecte angajamentele și să asigure plata sumelor datorate într-un termen rezonabil”, Dana Daraban, director executiv al ACUE.
Oficialii ACUE subliniază că, în pofida demersurilor repetate pentru identificarea unor soluții care să accelereze procesul de analiză la nivelul ANRE și, implicit, plata sumelor prin Ministerul Energiei, pentru consumatorii non-casnici, și Ministerul Muncii, pentru consumatorii casnici, în perioada decembrie 2025 – martie 2026 valorile confirmate de ANRE au fost aproape inexistente.
Astfel, susțin aceștia, situația este agravată și de nivelul insuficient al sumelor incluse în proiectul de buget pentru anul 2026, care nu reflectă necesarul real de plată aferent cererilor de decontare deja depuse și aflate în proces de evaluare.
„În practică, furnizorii au fost obligați să prefinanțeze diferențele de preț generate de schema de plafonare pentru perioade foarte lungi de timp, ceea ce generează costuri financiare semnificative și presiuni asupra lichidității companiilor”, subliniază Dana Daraban.
„Întârzierile majore și sistematice în plata sumelor datorate furnizorilor ridică semne serioase de întrebare cu privire la modul în care statul își respectă propriile angajamente față de operatorii economici pe care i-a obligat, prin lege, să aplice o politică publică. Transferarea costurilor unei politici publice asupra operatorilor economici, fără o compensare efectivă și la timp, generează costuri bancare suplimentare, blocaje de lichiditate și riscuri pentru funcționarea normală a pieței. În plus, această situație afectează echilibrul concurențial, deoarece furnizorii expuși pe termen lung la schema de plafonare au suportat constrângeri financiare și operaționale considerabile pentru a respecta legea și pentru a asigura continuitatea alimentării cu energie”, au transmis reprezentanții ACUE.
Aceștia subliniază că pentru funcționarea corectă a pieței și pentru menținerea încrederii în cadrul economic și instituțional, este esențial ca statul să asigure un mecanism de compensare rapid, transparent și predictibil pentru costurile generate de propriile decizii de politică publică.
Prevederile proiectul de buget pe 2026Conform proiectului de buget pentru 2026 https://mfinante.gov.ro/ro/acasa/transparenta/proiecte-acte-normative în bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, la capitolul 68.01 „Asigurări și asistență socială”, titlul 57 „Asistență socială” este prevăzută suma de 1.750.000 mii lei
În bugetul Ministerului Energiei, la capitolul 80.01 „Acțiuni generale economice, comerciale și de muncă”, titlul 40 „Subvenții”, este prevăzută suma de 2.000.000 mii lei , reprezentând credite de angajament și credite bugetare, pentru plata cererilor de decontări formulate în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022
Art.38. – (1) În anul 2026, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația în care fondurile asigurate din contul de disponibil prevăzut la art. 15 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 206/2022, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 14 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2025 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică în perioada 1 aprilie 2025 – 30 iunie 2025, respectiv măsurile aplicabile clienților finali din piața de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2025 – 31 martie 2026, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei, cu modificările și completările ulterioare, nu asigură plata integrală a cererilor de decontări transmise conform prevederilor acestor acte normative, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și Ministerul Energiei pot efectua plăți, din bugetul propriu, pentru achitarea acestora.
(2) În bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, la capitolul 68.01 „Asigurări și asistență socială”, titlul 57 „Asistență socială” este prevăzută suma de 1.750.000 mii lei, reprezentând credite de angajament și credite bugetare, pentru plata cererilor de decontări formulate în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 206/2022, cu modificările și completările ulterioare și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2025 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică în perioada 1 aprilie 2025- 30 iunie 2025, respectiv măsurile aplicabile clienților finali din piața de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2025 – 31 martie 2026, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei, cu modificările și completările ulterioare.
(3) În bugetul Ministerului Energiei, la capitolul 80.01 „Acțiuni generale economice, comerciale și de muncă”, titlul 40 „Subvenții”, este prevăzută suma de 2.000.000 mii lei, reprezentând credite de angajament și credite bugetare, pentru plata cererilor de decontări formulate în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 206/2022, cu modificările și completările ulterioare și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2025 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică în perioada 1 aprilie 2025 – 30 iunie2025, respectiv măsurile aplicabile clienților finali din piața de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2025 – 31 martie 2026, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei, cu modificările și completările ulterioare.
„Statele Unite sunt de departe cel mai mare producător de petrol din lume, așa că atunci când prețurile petrolului cresc, câștigăm mulți bani.
DAR, de un interes și o importanță mult mai mare pentru mine, ca președinte, este oprirea unui imperiu malefic, Iranul, de a deține arme nucleare și de a distruge Orientul Mijlociu și, într-adevăr, întreaga lume.
Nu voi permite niciodată să se întâmple asta! Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni.
Președintele DONALD J. TRUMP”, este noul mesaj al lui Donald Trump.
Aproape concomitent cu Donald Trump, și noul lider al Iranului, Mojbaba Khamenei, a emis primul mesaj către public. Acesta jură să țină Strâmtoarea Ormuz închisă și amenință bazele SUA din Orient.
Nicușor Dan a mulțumit președintelui și poporului ucrainean pentru lupta pe care o duce, „o luptă pentru Europa întreagă, deci și pentru România”.
El a spus că semnarea declarației de parteneriat strategic este un moment important în relația noastră bilaterală.
„Nu trebuie să ne ascundem, să spunem că istoric a existat neîncredere între țările noastre.
Această neîncredere s-a evaporat, cred eu, în momentul începerii războiului din 2022 și momentul de azi e un moment în care cele două țări își asumă încrederea reciprocă în ce pot să facă împreună, își asumă responsabilitatea comună pentru această parte de Europa, pentru cetățenii ei și pentru, cum am spus, întreaga regiune”, a declarat Nicușor Dan.
El a spus că a vorbit cu președintele Volodimir Zelenski despre războiul din Ucraina și despre continuarea sprijinului pe care România îl oferă, dar și despre colaborarea militară.
„Unul din documentele semnate vorbește de producția comună de drone în România”, a spus președintele României.
El a declarat că a mai vorbit cu liderul ucrainean despre proiecte comune de conectivitate, proiecte comune de energie și despre integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană.
Președintele Nicușor Dan a făcut noi precizări în privința accesului la educație al populației românești din Ucraina, dar și referitor la accesul minorității la serviciul religios în limba maternă pe teritoriul ucrainean.
„În primul rând, documentul semnalat azi, așa cum am spus, duce nivelul de protecție al minorităților la standardele stablite de organisme internaționale, Consiliului Europei. Dacă vorbim de educație, pentru că ăsta a fost subiectul, că Ucraina are o reforma de educație în care în linii mari comasează școli și, din perspectiva acestui document, face o excepție pentru minorități astfel încât ei, bineînțeles, fiind mai puțini, să poată să-și desfășoare în localitatea lor educația în limba maternă. Este un exemplu de cum aceste garanții oferite minorităților funcționează”, a declarat președintele României după întâlnirea cu Volodimir Zelenski.
În ceea ce privește biserica, se reasigură posibilitatea de a participa la serviciu religios în limba maternă.
„Mai departe de subordonarea pe linie bisericească a respectivelor biserici în care comunitățile românești participă la serviciu religios ăsta nu poate să fie obiectul unui document între state, ci al unui document între biserici”, a mai spus președintele Nicușor Dan.
Știrea inițială:Una dintre temele de discuție dintre președinții României și Ucrainei a fost cea cu privire la situația comunităților de români de pe teritoriul Ucrainei.
Președintele Nicușor Dan a declarat la finalul discuțiilor de la Cotroceni cu Volodimir Zelenski că a primit garanții cu privire la continuarea funcționării școlilor în limba română și pentru toate celelalte drepturi ale minorității române.
„Am vorbit de minoritatea românească din Ucraina și de deschiderea pe care Ucraina o are, o va avea pentru minoritatea românească. Am primit garanții cu privire la continuarea funcționării școlilor în limba română și pentru toate celelalte drepturi ale minorității române în acord cu drepturile minorităților stabilite prin carte internaționale”, a declarat președintele Nicușor Dan.
Modificările Curentului Golfului ar putea ajuta cercetătorii să prezică distrugerea, cauzată de om, a unui sistem imens de curenți oceanici, cunoscut sub numele de Circulația Meridională Atlantică de Răsturnare (AMOC), potrivit Live Science. AMOC transportă apă caldă de la tropice spre Atlanticul de Nord, jucând un rol crucial în reglarea climei globale. O eventuală prăbușire a acestui sistem ar putea avea un impact catastrofal asupra climei mondiale, în special europene.
Un studiu arată că modificările descoperite în Curentul Golfului ar putea anunța prăbușirea unor curenți oceanici cheie. Izvorând din Golful Mexic și părăsind Coasta de Est a SUA, lângă Capul Hatteras din Carolina de Nord, Curentul Golfului este o ramură importantă a AMOC.
Curenții oceanici se schimbăUn număr tot mai mare de dovezi sugerează că AMOC slăbește și se îndreaptă rapid spre un „punct de cotitură”, care ar putea transforma complet clima în multe părți ale lumii, inclusiv în nord-vestul Europei și în regiunile tropicale musonice. Momentul în care AMOC s-ar putea prăbuși este incert, dar un semnal de avertizare timpuriu ascuns în Curentul Golfului ar putea ajuta oamenii de știință să prezică evenimentul cu ani înainte de a se întâmpla, arată noile cercetări.
„În primul rând, există această derivă foarte graduală spre nord [a Curentului Golfului], care este legată de o oarecare slăbire a AMOC-ului, dar se pare că există și acest salt atunci când AMOC devine prea slab, acesta fiind un indicator de avertizare timpurie”, a declarat pentru Live Science autorul principal al studiului, René van Westen, cercetător la Universitatea Utrecht din Olanda.
Simulări și date prin satelitCercetătorii au făcut numeroase simulări și au analizat datele din satelit. Rezultatele au fost publicate pe 26 februarie în revista Communications Earth & Environment. Studiul este cea mai aprofundată analiză a impactului potențial al unui colaps al AMOC. Experții spun că rezultatul studiului poate fi considerat un semnal de avertizare, dar subliniază că este nevoie de multe alte cercetări pentru a confirma sau infirma pericolul privitor la AMOC.
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a anunțat că aproximativ 140 de tone de zahăr au fost oprite definitiv de la comercializare, după ce inspectorii au descoperit diferențe semnificative între cantitatea declarată pe ambalaj și cea reală.
Acțiunea face parte dintr-o amplă campanie de monitorizare și control la nivel național, care a vizat operatorii economici ce comercializează zahăr, cu scopul de a verifica respectarea legislației privind protecția consumatorilor.
Diferențe de peste 70 de grame pe ambalajÎn urma controalelor efectuate în 10 martie 2026, comisarii ANPC au constatat că unele produse aveau diferențe de peste 70 de grame față de gramajul declarat pe ambalaj.
Potrivit instituției, aceste abateri contravin prevederilor legale privind informarea corectă a consumatorilor și afectează direct interesele economice ale acestora.
Raportat la cantitatea totală de zahăr retrasă de pe piață, rezultă că aproximativ 10 tone de zahăr nu au fost livrate în mod real consumatorilor, deși erau incluse în gramajul declarat.
Prejudiciul total estimat pentru cumpărători se ridică la aproximativ 30.000 de lei.
Sancțiuni de peste 2,8 milioane de leiÎn cadrul acțiunii de control, inspectorii ANPC au verificat 271 de operatori economici.
Pentru neregulile constatate au fost aplicate mai multe sancțiuni:
456 de amenzi contravenționale, în valoare totală de peste 2,84 milioane de lei
110 avertismente
11 măsuri de oprire temporară a prestării serviciilor (OTPS) până la remedierea deficiențelor
Potrivit reprezentanților ANPC, practicile identificate se încadrează în categoria practicilor comerciale incorecte, deoarece pot induce în eroare consumatorii în privința caracteristicilor esențiale ale produsului, în special cantitatea reală achiziționată.
Conflictul din Orientul Mijlociu a avut efecte asupra transportului aerian. Scumpirea kerosenului și anularea a peste 43.000 de zboruri spre și dinspre Orientul Mijlociu în ultimele 10 zile sunt principalele efecte.
În ciuda acestui șoc, datele platformei Vola.ro arată că prețul mediu al unui bilet de avion plătit de români a scăzut cu 5,7% față de aceeași perioadă a anului trecut.
„Explicația: companiile aeriene europene sunt protejate temporar prin contracte de hedging (așa numitele contracte de acoperire a riscului de preț). Companiile aeriene nu cumpără carburant zi de zi, la prețul zilei. În schimb, negociază din timp cantități mari la un preț fix, valabil pentru lunile următoare. Practic, și-au <blocat> costul cu carburantul înainte ca prețurile să explodeze. Principalii low-cost europeni au declarat că asigurat în acest fel până la 84% din necesarul de carburant pentru primul semestru din 2026. Asta înseamnă că pot menține prețurile mai mici, însă fereastra este limitată”, susțin specialiștii platformei.
Rezervele scad, prețurile vor fi recalculateAstfel, companiile aeriene încă mai au o marjă de operare a zborurilor la prețul anterior negociat, dar, cu cât perioada de blocaj se extinde, cu atât această rezervă scade și companiile vor recalcula prețul biletelor de avion la noile estimări are barilului de petrol.
Analiștii estimează că prețurile se vor menține la un nivel similar pentru următoarele săptămâni. Conform acestora, turiștii români care au deja planuri de vacanță pentru sezonul de vară 2026 ar trebui să profite de prețurile stabile din prezent.
„Rezervați-vă biletele de avion acum”„Datele noastre confirmă ceea ce mulți călători nu știu încă: biletele de avion pentru vara 2026 nu s-au scumpit. De fapt, românii plătesc astăzi cu aproape 6% mai puțin decât acum un an. Motivul este tehnic: hedging-ul companiilor aeriene europene acționează ca un amortizor. Dar acest amortizor are o dată de expirare. După aprilie, expunerea crește semnificativ, și noi ne așteptăm ca prețurile să reflecte noua realitate a pieței. Sfatul nostru este simplu: rezervați-vă biletele de avion acum. Dacă știi deja destinația și perioada, profitați de aceasta fereastra de oportunitate pentru ca în acest moment nu putem estima nivelul creșterilor de preț”, a declarat Claudia Tocilă, Head of Marketing Vola.ro.
Potrivit datelor platformei, în primele 11 zile din martie 2026, prețul mediu al unui bilet de avion cumpărat de români pe platformă a fost de 144.33 euro per pasager, cu 5.7% sub nivelul din martie 2025.
Invitat la podcastul Frontier Defense (Ep. 4), găzduit de G4Media.ro, acesta a subliniat că înzestrarea a devenit o necesitate critică și a demontat dezinformările privind achiziția de armament vechi prin programul european SAFE. Grecu a tras un semnal de alarmă privind eșecul României de a localiza producția militară — spre deosebire de modelul polonez — și a explicat de ce flancul sud-estic rămâne vulnerabil fără o apărare de coastă solidă la Marea Neagră.
„Realitatea este că Armata României a suferit groaznic din punctul de vedere al înzestrării după 1989. Nu că înainte de ’89 ar fi fost super-tehnologie, dar măcar exista cantitate. Mulți ani de zile, înzestrarea a avut o parte foarte mică din bugetul apărării. În general am avut bani pentru personal, cheltuieli de personal, bani puțini pentru mentenanță la ceea ce exista și și mai puțin pentru înzestrare”, a declarat Grecu. El a adăugat că „orice se achiziționează este bun” și că, în situația actuală a Armatei Române, „orice buget alocat înzestrării este necesar”.
Invitatul a demontat dezinformările care circulă în mediul online, potrivit cărora România cumpără, cu banii împrumutați prin mecanismul SAFE, armament vechi sau depășit. „Nu sunt vechi. Din acest punct de vedere nu sunt de acord. În primul rând, să spunem ce înseamnă vechi. Poți să folosești un echipament militar apărut acum 20-30 de ani. Cam aceasta este durata de viață normală a unui echipament. Dar acest lucru nu înseamnă că acel echipament nu evoluează în timp”, a explicat Dan Grecu.
„Din ceea ce am văzut eu pe listă, tot ce este acolo reprezintă opțiuni bune”, a adăugat el.
Industria națională de apărare: „O problemă de securitate națională”România trebuie să producă o mare parte din tehnica militară achiziționată pe plan local, deoarece acest demers permite redresarea industriei naționale de apărare. Totodată, inovațiile militare ajung ulterior în sectorul civil și susțin progresul economic, potrivit generalului. Starea actuală a industriei de apărare din România reprezintă o problemă critică de securitate națională, potrivit lui Grecu, care a subliniat necesitatea autonomiei în fața constrângerilor furnizorilor externi.
„Este clar că este o problemă de securitate națională. Este bine să ai lucrul tău. În situația în care depinzi de altul ca furnizor, și acela are constrângerile lui, poate să fie în aceeași situație ca tine”, a declarat Grecu în cadrul podcastului. Instrumente financiare precum SAFE sunt un sprijin pentru industria locală, dar nu reprezintă un catalizator miraculos, deoarece principala problemă este lipsa unei strategii eficiente de localizare a producției, conform generalului.
Invitatul critică diplomația politică și economică pentru eșecul de a impune condiții prin care tehnica militară achiziționată să fie produsă în România. „Diplomația politică și cea economică nu au găsit formele prin care să aducă producția în România. Cu cei cu care facem contracte ar trebui să stabilim condițiile în care produsele respective, indiferent că sunt tancuri sau avioane, să fie făcute în România cu participarea industriei naționale. Dacă fabrica rămâne sub sigla companiei care investește, în cazul unui conflict, aceasta nu va pleca din România. Fabrica va rămâne aici”, a explicat Grecu.
O variantă pentru revigorarea industriei locale de apărare ar putea fi parteneriatul public-privat. De exemplu, proiectul VLAH, primul vehicul blindat 4×4 conceput în România după Revoluție, a fost realizat prin parteneriatul dintre compania privată BlueSpace Technology și Uzina Automecanică Moreni, o filială a companiei de stat Romarm. „Poate să fie parteneriat public-privat, poate să fie numai privat”, a punctat Dan Grecu.
Generalul spune că investițiile în tehnologia și în industria militară sunt benefice pentru întreaga societate. „Tot ceea ce s-a folosit în sistemul militar a fost ulterior difuzat în societatea civilă și în industrie. Ceea ce era o frână bună la un camion militar a devenit o super-frână la camioanele civile. Alte exemple includ sistemul de poziționare globală GPS, care a apărut inițial tot în domeniul militar”, a adăugat invitatul.
Deși scumpe, investițiile în tehnică militară aduc beneficii. „Armamentele și munițiile sunt scumpe peste tot. Dar gândește-te câtă dezvoltare economică și cât progres tehnologic îți aduc”, a adăugat Grecu.
„Dronizarea” câmpului de luptă și achizițiile RomânieiGeneralul remarcă o „dronizare” a câmpului de luptă în Ucraina, unde drone ieftine (FPV) pot neutraliza tancuri grele, de milioane de dolari. România are o lipsă de experiență în acest domeniu și ar trebui să colaboreze cu vecinii ucraineni pentru instruire, potrivit lui Grecu. De exemplu, România a pus doar 70 de muniții de tip loitering (drone kamikaze) pe lista de achiziții SAFE.
„Când vorbim de utilizarea în Ucraina a 1.000.000 de drone într-un an, cifra pare a fi foarte mică. Realitatea din cei patru ani de război ruso-ucrainean a arătat o dronizare a câmpului de luptă”, a afirmat generalul.
Amenințările asimetrice și războiul hibridÎntrebat dacă investim suficient în combaterea amenințărilor asimetrice și a războiului hibrid, mai ales la Marea Neagră, generalul subliniază că nu investim suficient nici măcar în „războiul clasic”. Deși nu există o definiție unanimă a războiului hibrid la nivel NATO, acesta include tot ce este non-cinetic: atacuri cibernetice, propagandă și blocaje economice (precum închiderea unor zone din Marea Neagră de către Rusia). „Nici la nivelul Alianței și nici la nivelul UE nu poți acoperi toate aceste forme de război non-cinetic”, a precizat Dan Grecu.
Atacurile hibride nu sunt o amenințare viitoare pentru România, ci o realitate prezentă, iar țara noastră este o țintă activă a acestui tip de conflict non-militar, în opinia Alinei Bârgăoanu, profesor universitar și expert în comunicare și combaterea dezinformării. Ea a făcut această afirmație într-un episod anterior al podcastului Frontier Defense.
Flancul nord-estic vs. flancul sud-esticGeneralul a confirmat în podcast că se acordă o atenție mai mare flancului nord-estic (Marea Baltică) decât celui sud-estic. Recent, ministrul apărării Radu Miruță a solicitat NATO o misiune la Marea Neagră. „Se acordă mai mare atenție flancului nord-estic decât flancului sud-estic al Alianței, în condițiile în care, prin aderarea Finlandei și a Suediei, Marea Baltică este aproape o mare NATO”, a afirmat invitatul.
Marea Neagră este un spațiu dificil deoarece investițiile în forțele navale române au întârziat, iar Convenția de la Montreux restricționează staționarea navelor NATO care nu aparțin țărilor riverane, a mai spus generalul. Pentru această regiune, soluția strategică este întărirea apărării de coastă prin rachete antinavă, artilerie și drone, pentru a interzice accesul inamic spre litoral, crede Grecu.
„De aceea eu cred că, pe lângă ceea ce ne propunem să facem pentru forțele navale, trebuie să acordăm o foarte mare atenție capabilităților de interzicere a accesului dinspre mare spre litoral. Aici un rol extraordinar va avea apărarea de coastă în toate formele: rachete antinavă, artilerie, drone și altele”, a spus invitatul.
Vulnerabilitățile României și Portul ConstanțaPotrivit invitatului, printre vulnerabilitățile României se numără lipsa unei flote capabile să apere interesele economice, precum exploatările de gaze sau petrol, dar și necesitatea dezvoltării rapide a Portului Constanța pentru a nu pierde relevanța economică în fața altor porturi, precum cele din Bulgaria.
„O altă vulnerabilitate legată tot de Marea Neagră este posibilitatea ca, dacă nu ne mișcăm rapid să dezvoltăm capacitățile portuare, în special în Portul Constanța, să apară curând alte porturi care să preia o mare parte din flux. Efectele sunt economice. Litoralul românesc se poate apăra relativ ușor din punct de vedere militar. Mă refer aici doar la impactul economic. Ocolirea Constanței în favoarea altui port produce deja efecte în cascadă din punct de vedere economic”, a explicat generalul.
Impactul conflictelor externe și sistemul PatriotNotă: Episodul a fost înregistrat cu puțin timp înainte de izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, după atacarea Iranului de către SUA și Israel.
Întrebat ulterior dacă conflictul va afecta aprovizionarea României cu anumite echipamente, generalul a spus că livrarea interceptorilor pentru sistemul de producție americană Patriot va fi întârziată. Sistemul de apărare aeriană este piesa de rezistență a protecției spațiului aerian al țării.
„Ideea este următoarea. Americanii au o capacitate de producție de 650 – 700 de interceptori pe an. Încearcă să o mărească cu 100 anul viitor și să ajungă la 2.000 pe an până în 2031. Avem de-a face cu o disponibilitate redusă”, a declarat acesta.
Generalul a spus că SUA își vor asigura „în mod sigur” stocuri, atât din producție, cât și prin transferuri. „Nu știm cât vor consuma în Iran”, a adăugat Grecu. El a precizat că interceptorii sunt utilizați în special împotriva rachetelor balistice. „Concluzia este că aprovizionarea noastră și a altora va fi întârziată”, a mai declarat generalul.
Viitorul NATO și lecții din UcrainaGeneralul este optimist în ceea ce privește viitorul NATO, despre care crede că va rezista tensiunilor geopolitice actuale. Deși Europa trebuie să își asume o pondere mai mare în cheltuieli și forțe, sprijinul american (umbrela nucleară, sateliții) rămâne indispensabil.
Totodată, Articolul 5 își păstrează caracterul descurajator în ciuda tensiunilor dintre membrii NATO, fiind dublat de clauza de apărare reciprocă din Tratatul de la Lisabona: „Este un element de descurajare și își va păstra acest caracter.”
Una dintre lecțiile pe care le putem învăța din războiul din Ucraina este necesitatea pregătirii populației, teritoriului și economiei pentru apărare. „Prima lecție este că trebuie să fii pregătit pentru apărare. Aceasta înseamnă forțe armate, indiferent că sunt combatante sau de sprijin. Înseamnă pregătirea populației, a teritoriului și a economiei”, a explicat Grecu.
Despre Rusia, generalul consideră că, deși are ambiții mari, capacitatea ei pentru un război convențional împotriva NATO este limitată de rezultatele modeste din Ucraina: doar 20% teritoriu ocupat în patru ani.
