Agregator de ştiri

„La data de 26 iunie 2026, în urma cooperării dintre ENFAST România și ENFAST Germania, polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Bistrița-Năsăud au depistat și reținut un bărbat de 35 de ani, cetățean român cu domiciliul în Germania, într-un apartament din municipiul Bistrița”, informează IPJ Bistrița-Năsăud. 

Bărbatul a fost reținut în baza unui mandat de arestare emis de autoritățile germane, iar la acțiune au participat polițiști din cadrul Serviciului de Investigații Criminale, Biroului de Investigații Criminale și luptători ai Serviciului pentru Acțiuni Speciale 

Bărbatul a fost imobilizat fără incidente, deși acesta avea antecedente de violență. 

Bărbatul urmează să fie prezentat Curții de Apel Cluj cu propunere de arestare provizorie, în vederea predării către autoritățile judiciare din Germania. 

„În spatele acestei operațiuni a stat o amplă colaborare între polițiștii români și cei germani, prin rețeaua europeană ENFAST, specializată în localizarea și arestarea rapidă a fugarilor”, mai transmit autoritățile.

Siegfried Mureșan, europarlamentarul propus de PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru, a ajuns în centrul disputei politice privind formarea noului guvern.

Numele liberalului a devenit și subiect de ironii în PSD, după ce Lia Olguța Vasilescu a spus că românii „o să-și scrântească limba” încercând să-l pronunțe.

Prenumele Siegfried este de origine germană, iar în germană litera „S” urmată de vocală se pronunță, de regulă, ca „Z”. De aceea, pronunția aproximativă a prenumelui este „Zig-frid”. Mureșan este un nume de familie românesc, frecvent întâlnit în Transilvania. Astfel, numele complet se pronunță aproximativ „Zigfrid Mureșan”.

Siegfried Mureșan s-a născut la Hunedoara, într-o familie cu tată român și mamă germană.

Siegfried Mureșan este europarlamentar PNL și vicepreședinte al Partidului Popular European. El a fost propus de PNL, USR și UDMR ca variantă de premier, în contextul blocajului politic privind formarea noului guvern.

Propunerea Mureșan a apărut ca alternativă la varianta susținută de PSD, Sorin Grindeanu.

PSD susține că un guvern condus de Sorin Grindeanu ar putea trece prin Parlament dacă UDMR ar vota alături de social-democrați, în timp ce liberalii insistă pe varianta Siegfried Mureșan.

În acest context, Lia Olguța Vasilescu a lansat un atac la adresa lui Ilie Bolojan și a lui Siegfried Mureșan. Primarul Craiovei a acuzat că liderul PNL încearcă să propună pentru funcția de premier „un om care habar n-are cum se trăiește în România”.

„Domnul Bolojan vrea să ne propună un prim-ministru care habar n-are cum se trăiește în România. O să-și scrântească românii limba până o să-i pronunțe numele”, a spus Lia Olguța Vasilescu, cu referire la Siegfried Mureșan.

Primarul Craiovei a continuat atacul și pe tema experienței europene a liberalului, ironizând imaginea acestuia de specialist în fonduri europene.

„Siegfried Mureșan, specialist în absorbția de fonduri europene. Cred că a absorbit doar salariul de europarlamentar”, a declarat Lia Olguța Vasilescu.

Eugen Tomac a explicat sâmbătă contextul în care a fost realizată fotografia care a generat discuții în spațiul public privind relația dintre președintele României și directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP), Lucian Pahonțu. 

„Domnul director însoțește președintele României în toate deplasările externe. Și repet, acolo nu era o chestiune organizată oficială, era pur și simplu, între două întâlniri oficiale, o socializare în jurul unei mese. E o relație strict instituțională. Aici lucrurile sunt clare”, a declarat Tomac, sâmbătă, la Digi24. 

Eugen Tomac a mai explicat fotografia a surprins un moment între două întâlniri oficiale, când personajele prezente în poză au stat la o simplă discuție. 

„În dimineața acelei zile a avut o întâlnire cu președintele PPE, domnul Manfred Weber, într-un local lângă Parlamentul European. După acea întrevedere urma o altă întâlnire cu președinta grupului Renew. Și în minutele libere rămase la dispoziție ne-a invitat în incinta hotelului respectiv la terasa din curtea hotelului pentru a sta împreună și discuta”, susține Tomac. 

Televiziunea Digi24 a difuzat o fotografie de la Bruxelles, în care apare președintele Nicușor Dan alături de mai mulți politicieni români. 

În imaginea difuzată apar europarlamentarul PNL Rareș Bogdan, europarlamentarul PSD Victor Negrescu și fostul premier desemnat Eugen Tomac, dar și directorul SPP, Lucian Pahonțu. 

Întrebat despre acea fotografie, președintele Nicușor Dan a declarat că a surprins o pauză de masă. „Am fost să mănânc. Domnul Pahonțu și întreaga echipă de securitate a fost cu mine pentru că asta e legea de protecție a demnitarilor sau a președintelui. Și când am ieșit de acolo, am întrebat dacă mâncăm aici sau ne întoarcem la hotel”, a declarat șeful statului. 

Printre proiectele afectate se află și construcția unui spital de cardiologie și oncologie în municipiul Constanța, aflat în responsabilitatea Primăriei Constanța. Pentru acest proiect, finanțarea prin PNRR era de aproximativ 93 de milioane de euro, potrivit Economedia, care citează publicația locală Info Sud-Est.

Pe lângă fondurile europene de 150 de milioane de euro, cele 60 de proiecte aveau prevăzută și o cofinanțare de aproximativ 50 de milioane de euro din bugetele locale.

Cea mai mare sumă pierdută vizează cele opt proiecte ale Primăriei Constanța, care însumau aproximativ 110 milioane de euro. Cel mai important dintre acestea este spitalul de cardiologie și oncologie.

Printre proiectele care nu mai beneficiază de finanțare prin PNRR se află și reabilitarea și modernizarea spitalului din Cernavodă, proiect de 3,5 milioane de euro, precum și construirea unor locuințe pentru tineri în Mangalia, cu o finanțare de 2,7 milioane de euro.

Lista include investiții în sănătate, educație, infrastructură locală, mediu și proiecte sociale. Potrivit datelor obținute de Info Sud-Est de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, proiectele apar cu mai multe stadii, între care „eliminat din PNRR”, „suspendat”, „reziliat”, „denunțat unilateral” sau „încetat prin acordul părților”.

În municipiul Constanța, au fost afectate și proiecte privind eficientizarea energetică a Liceului Teoretic „Lucian Blaga”, a Colegiului Național Pedagogic „Constantin Brătescu”, a Grădiniței cu program prelungit nr. 45, precum și a unor blocuri din zona Badea Cârțan.

PNRR este mecanismul prin care România primește bani europeni pentru reforme și investiții, în cadrul programului european de redresare după pandemia de COVID-19. Plățile sunt făcute în funcție de îndeplinirea unor jaloane și ținte asumate de statul român.

Planul de redresare și reziliență al României are o valoare de 21,41 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde de euro sunt granturi, iar 7,84 miliarde de euro sunt împrumuturi.

România a încasat recent 2,25 miliarde de euro de la Bruxelles, după ce cererea de plată nr. 4 din PNRR a fost aprobată și plătită integral. Cererea a inclus 38 de jaloane și 24 de ținte, evaluate pozitiv la nivel european, fără suspendări.

După această plată, România a ajuns la aproximativ 12,97 miliarde de euro atrași prin PNRR, adică aproape 61% din alocarea totală.

Termenul-limită pentru implementarea jaloanelor și țintelor restante este 31 august 2026, iar ultimele cereri de plată trebuie transmise până la finalul lunii septembrie 2026.

Japonia se confruntă cu efectele a două furtuni tropicale care au adus ploi torențiale, inundații și alunecări de teren în mai multe regiuni ale țării, potrivit AP.

Un bărbat și-a pierdut viața, alte persoane au fost rănite, iar zeci de locuințe au fost afectate de vremea extremă.

Japan is having an intriguing night of weather.

After closely tracking both storms for days, the island nation is now officially being affected by dueling Tropical Storms (Mekkhala and Higos) simultaneously.

Even though the broader rain systems associated with these cyclones… pic.twitter.com/9nhsugo3xu

— Backpirch Weather (@BackpirchCrew) June 26, 2026

Potrivit autorităților și presei locale, furtunile tropicale Mekkhala și Higos au lovit Japonia în plin sezon ploios anual, provocând creșterea debitelor râurilor și distrugeri ale infrastructurii.

Cea mai gravă tragedie s-a produs în prefectura Yamaguchi, unde un bărbat în vârstă de aproximativ 70 de ani a murit după ce locuința sa s-a prăbușit în urma unei alunecări de teren.

Alte trei persoane au fost rănite în același incident, potrivit agenției de presă Kyodo citate de AP.

În vestul Japoniei, autoritățile au emis alerte de inundații pentru mai multe zone din prefecturile Kyoto și Osaka, după ce ploile abundente au umflat râurile.

Imagini difuzate de televiziunile locale au surprins râul Kamo din Kyoto ieșit din matcă, cu ape învolburate și încărcate cu aluviuni.

Agenția japoneză pentru Managementul Incendiilor și Dezastrelor a anunțat că peste 30 de locuințe au fost inundate în prefecturile Nara și Hiroshima, iar mai multe drumuri au fost avariate de viituri și alunecări de teren.

Vremea severă a afectat și transportul.

Mai multe curse feroviare au fost suspendate sau au înregistrat întârzieri, iar unele zboruri au fost perturbate din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.

Autoritățile monitorizează evoluția celor două furtuni tropicale și le recomandă locuitorilor din zonele afectate să respecte avertizările emise și să evite deplasările în regiunile expuse riscului de inundații și alunecări de teren.