AUR a anunțat luni că va depune a patra moțiune simplă împotriva unui membru al Guvernului Bolojan. De data aceasta, vizat este ministrul PSD al Agriculturii, Florin Barbu.
Anunțul vine în aceeași zi în care Senatul votează o moțiune simplă împotriva ministrului USR al Economiei, Radu Miruță.
Deputatul AUR, Călin Mătieș, a spus că partidul va depune moțiunea împotriva ministrului pentru că nu a ascultat fermierii după protestele de anul trecut.
„Din cele 14 puncte solicitate de fermieri, domnul ministru le-a tratat cu indiferență pe 8. 3 au fost tratate sumar, 3 le-a rezolvat, din fericire, Uniunea Europeană”, a declarat Călin Matieş într-o conferinţă de presă.
El a mai spus că agricultura a scăzut în contribuția la PIB de când Florin Barbu este ministru.
„Dacă în 2022, înainte să ajungă domnul Barbu la ministerul Agriculturii, agricultura participa cu 4,5% la PIB-ul României, în 2023 deja scade la 3,9%, în 2024 la 3,2%. Anul acesta, în primele 6 luni creșterea PIB-ului este 0”, a mai declarat Matieș.
Tot el a vorbit despre faptul că moțiunea nu este împotriva unei persoane sau a unui partid, ci a coaliției.
„Suntem obligați să depunem o moțiune simplă împotriva ministrului. Nu este împotriva unei persoane, nu este împotriva unui partid, este împotriva coaliției. Din acest dezastru asupra economiei, asupra agriculturii coaliția are ultimul cuvânt de spus”, a mai precizat deputatul.
„Zero! Zero! Atât a realizat domnul Florin Barbu sau Ministerul Agriculturii. Şi, în continuare, ţăranul român sau fermierul, sau legumicultorul, sau pomicultorul îşi vând marfa pe marginea şanţului, în vânt şi ploaie.”, a mai spus acesta.
Săptămâna trecută, Florin Barbu a fost chemat în plen de AUR, dar nu a venit, pentru că „este implicat direct în activități de maximă importanță la nivel european”, după cum spunea scrisoarea ministrului către Parlament.
Articolul AUR anunță că depune o nouă moțiune simplă. Cine este ministrul vizat apare prima dată în Mediafax.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor, instituția a atras, pe 2 octombrie 2025, de pe piețele externe, aproximativ 4 miliarde de euro. Emisiunea s-a realizat în trei tranșe: o tranșã de 2 miliarde de euro cu scadența de 7 ani lung (2033), o tranșã de 1 miliard euro pe 12 ani (2037) și 1 miliard euro pe o nouã tranșã de 20 ani (2045), fiind anunțat cã aceasta este ultima tranzacție publicã de euroobligațiuni a României în anul 2025.
Totodată, corelat cu această emisiune, România a continuat procesul de administrare activă a portofoliului de datorie prin utilizarea unei operațiuni de răscumpărare anticipatã a euroobligațiunilor scadente în anul 2026, în scopul limitării riscului de refinanțare și extinderii maturității medii reziduale a portofoliului.
Oferte de răscumpărare la preț fixAstfel, România a anunțat și oferte de răscumpărare la preț fix („Tender offer”) pe parcursul a 5 zile lucrãtoare pentru fiecare dintre cele trei obligațiuni suverane în EUR cu scadența în 2026, cu o valoare cumulatã de 4,25 miliarde euro.
Prin urmare, pe 10 octombrie, România a încheiat operațiunea de rãscumpãrare anticipatã parțialã a euroobligațiunilor cu scadența în 2026, în valoare totalã de aproximativ 1 miliard euro, dupã cum urmeazã:
·550 milioane EUR din obligațiunile cu scadența la 26 februarie 2026 (aprox. 42,3% din emisiune);
·240,3 milioane EUR din obligațiunile cu scadența la 26 septembrie 2026 (aprox. 13,4% din emisiune);
·209,6 milioane EUR din obligațiunile cu scadența la 8 decembrie 2026 (aprox. 18,2% din emisiune).
„Succesul României pe piețele internaționale de capital, în prima zi dupã adoptarea rectificãrii bugetare, confirmã încrederea investitorilor în direcția economicã a țãrii și în mãsurile adoptate. Semnalul transmis sprijinã continuarea reformelor pentru stabilitate macroeconomicã și sustenabilitate fiscalã. Vom acționa ferm pentru corectarea dezechilibrelor și pentru un mediu investițional predictibil și atractiv”, a declarat Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
O bazã investiționalã foarte diversificatãEmisiunea de euroobligațiuni a beneficiat de o bazã investiționalã foarte diversificatã, atât din punct de vedere geografic, cât și din perspectiva tipurilor de investitori.
Din punct de vedere al tipurilor de investitori, se distinge preponderența investitorilor de tipul „real money”, respectiv fonduri de active administrate privat care au avut o pondere în cadrul maturitãților de 7, 12, respectiv 20 de ani de 71%, 51% și respectiv 69%. Cea mai mare participare a fondurilor de pensii și asigurãri a fost la tranșa de 12 ani (18%). Fondurile suverane și instituțiile oficiale au avut o participare echilibratã în cadrul tuturor tranșelor emisiunii, cu o pondere de 5% pentru maturitãțile de 7 și 20 de ani și o participare ușor mai ridicatã, de 8%, în tranșa de 12 ani.
Distribuția geograficã a investitorilor, pentru maturitatea de 7 ani EUR a fost urmãtoarea: UK 36%, America 28%, Europa de Vest 15%, restul Europei 7%, CEE 7%, Romania 4%, Asia și Orientul Mijlociu 3%.
Pentru maturitatea de 12 ani EUR, distribuția geograficã a investitorilor a fost: UK 34%, America 20%, Europa de Vest 22%, restul Europei 2%, CEE 8%, Romania 9%, Asia și Orientul Mijlociu 5%.
Distribuția geograficã a investitorilor, pentru maturitatea de 20 ani EUR a fost urmãtoarea: UK 58%, America 16%, Europa de Vest 11%, restul Europei 5%, CEE 3%, Romania 2%, Asia și Orientul Mijlociu 5%.
România a vândut obligațiuni în 3 tranșe, din care 2 miliarde de euro cu maturitatea de 7 ani lung, cu un randament de 5,486% și o ratã de dobândã de 5,375% pe an, 1 miliard de euro cu maturitatea de 12 ani, cu un randament de 6,208% și o ratã de dobândã de 6,125% pe an și un 1 miliard de euro cu maturitatea de 20 de ani, cu un randament de 6,620% și o ratã de dobândã de 6,500% pe an.
Articolul România a atras 4 miliarde de euro prin ultima emisiune de euroobligațiuni din acest an apare prima dată în Mediafax.
Un accident rutier a avut loc luni, în jurul orei 11:30, în parcarea centrului comercial Prahova Value Center din Ploieşti.
Potrivit informaţiilor transmise de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Prahova, o femeie de 45 de ani, care participa la proba practică pentru obţinerea permisului de conducere, se pregătea să plece de pe loc când a pierdut controlul autoturismului şi a lovit un alt vehicul parcat.
În urma impactului, o persoană aflată în apropiere a fost prinsă între cele două maşini, fiind rănită. Victima a fost transportată de urgenţă la spital pentru îngrijiri medicale.
Atât candidata, cât şi examinatorul şi ceilalţi participanţi au fost testaţi cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.
Poliţiştii au deschis un dosar penal pentru vătămare corporală din culpă, urmând să stabilească împrejurările exacte ale producerii accidentului.
Articolul Accident în parcarea unui centru comercial, în timpul probei practice pentru permisul auto. O persoană a fost transportată la spital apare prima dată în Mediafax.
„În conformitate cu prevederile Legii nr. 24/2017 și ale Regulamentului A.S.F. nr. 5/2018, SNGN ROMGAZ S.A. informează acționarii și investitorii asupra faptului că, începând cu data de 13.10.2025, Contractul nr. 40928/03.04.2023, având ca obiect „Finalizarea lucrărilor și punerea în funcțiune a obiectivului de investiții Dezvoltarea CTE Iernut prin construcția unei centrale termoelectrice noi cu ciclu combinat cu turbine cu gaze”, a încetat prin reziliere, ca urmare a nerespectării de către Executant a obligațiilor contractuale (inclusiv a obligației de executare în termen a lucrărilor), se precizează oficial într-un comunicat emis pe site-ul bvb.
Romgaz, principalul producător de gaze din România și operatorul celui mai mare depozit de înmagazinare a gazelor, dar și producător și furnizor de energie electrică, a anunțat, pe 11 septembrie, într-o informare pe Bursa de Valori București, că a transmis notificarea de reziliere a contractului de proiectare și execuție lucrări la Centrala de la Iernut către Duro Felguera, compania cu care a încercat a doua oare să finalizeze obiectivul de investiții.
Notificarea de reziliere a Contractului de proiectare și execuție lucrări pentru centrala Iernut, trimsă de Romgaz pe 11 septembrie își produce efecte de luni, 13 octombrie, a 31-a zi după primirea ei de către spaniolii de la Duro Felguera.
Proiectul a acumulat întârzieri semnificative față de planul inițial, iar situația financiară precară a executantului Duro Felguera – aflat în insolvență – a fost una dintre cauzele care au afectat ritmul lucrărilor. Pentru susținerea ritmului, Romgaz a inițiat chiar plata directă a unor subcontractori, inclusiv General Electric, ca măsură de deblocare a situației financiare.
Centrala de la Iernut, una dintre cele mai așteptate investiții din piața energiei din Români, a reintrat în execuție în august 2023, după ce lucrările – tot cu executantul Duro Felguera – au fost oprite în iunie 2021.
În martie, centrala termoelectrică de la Iernut, investiție majoră derulată de Romgaz, ajunsese la 3 procente distanță de finalizare. Odată pusă în funcțiune, aceasta este așteptată să crească producția de energie din România cu 439 MW
Pentru a debloca investiția în noua centrală electrică de la Iernut, în anul 2023, acționarii Romgaz au aprobat încheierea unui contract de tranzacție cu Duro Felguera, una dintre clauzele contractului de tranzacție prevăzând returnarea către Duro Felguera a garanției de bună execuție executate odată cu rezilierea contractului anterior de lucrări, sub condiția îndeplinirii anumitor obligații. Valoarea acestei garanții a fost de 114 milioane de lei și a fost plătită în anul 2023.
Traseul investițieiContractul inițial de construire a centralei, încheiat în 2016, la valoarea de 268 milioane de euro plus TVA, prevedea drept termen de punere în execuție anul 2020. Acesta fusese reziliat de Romgaz în iunie 2021, executarea lucrărilor de la Iernut fiind finalizată în proporție de 65-70%.
Termenul de finalizare a obiectivului de investiții a fost de 16 luni de la data ordinului de începere a lucrărilor, cu posibilitatea de prelungire conform prevederilor contractului.
Ordinul de începere a lucrărilor pentru „Dezvoltarea CTE Iernut prin construcția unei centrale termoelectrice noi, cu ciclu combinat cu turbine cu gaze” a fost semnat de Răzvan Popescu, director general al Romgaz, pe 1 august 2023. Valoarea noului contractul a fost de aproape 345 de milioane de lei (aproximativ 70 de milioane de euro) fără TVA, iar garanțiile constituite ajung la 17,5 milioane de euro.
Pentru investiția în noua centrală de la Iernut, în anul 2024 a fost încasată suma de 15,9 milioane lei din Planul Național de Investiții, potrivit raportului privind rezultatele preliminare ale Romgaz pe 2024. Suma totală încasată până la 31 decembrie 2024 este de 292,45 milioane lei; conform contractului de finanțare, suma maximă pe care Romgaz o poate accesa este de 320,91 milioane de lei.
Romgaz este principalul producător și furnizor de gaze naturale în România, care se ocupă cu explorarea, producția și furnizarea de gaze naturale, înmagazinarea de gaze, dar și producerea de energie electrică – odată cu aimilarea centralei termoelectrice de la Iernut, în 2013, și , și vrea să intre și pe piața furnizării de gaze pentru consumatorii casnici.
Producătorul este și partener egal cu OMV Petrom în proiectul exploatării gazelor naturale în perimetrul de mare adâncime Nepun Deep și face demersurile necesare pentru a intra pe piața furnizării de gaze naturale.
Compania este controlată de statul român, prin Ministerul Energiei, care deține 70% din pachetul de acțiuni.
Cum plănuiește compania să finalizeze investiția“Romgaz va prelua finalizarea proiectului, in conformitate cu prevederile legislative in vigoare”, a confirmat CEO Romgaz, Razvan Popescu, pentru Mediafax.
Articolul Oficial! Contractul Romgaz pentru centrala de la Iernut cu Duro Felguera este reziliat. Cum plănuiește compania de stat să finalizeze investiția apare prima dată în Mediafax.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a vorbit luni în Knesset, Parlamentul israelian, unde a declarat că eliberarea ostaticilor de către Hamas marchează „un moment istoric” şi „începutul unei noi ere de pace în Orientul Mijlociu”.
„Împreună am făcut imposibilul şi ne-am adus oamenii acasă”, a spus Trump, referindu-se la acordul de încetare a focului din Gaza, intermediat de Statele Unite.
În discursul său, preşedintele american a subliniat legăturile istorice dintre SUA şi Israel, afirmând că cele două ţări „au construit industrii, au făcut descoperiri, au luptat împreună împotriva răului şi, cel mai frumos, au făcut pace împreună”.
Trump a promis o cooperare regională fără precedent, enumerând oraşe şi state din Orientul Mijlociu pe care le vede unite prin „noi legături de prietenie, comerţ şi speranţă”: „Tel Aviv va fi legat de Dubai, Ierusalim de Damasc, Israel de Egipt, Arabia Saudită de Qatar, Turcia de Iordania.”
El a afirmat că „Israelul, America şi toate naţiunile Orientului Mijlociu vor fi mai sigure, mai puternice şi mai prospere ca niciodată”, încheind cu mesajul: „Iubesc Israelul. Sunt cu voi până la capăt. Dumnezeu să binecuvânteze Israelul, Statele Unite şi Orientul Mijlociu.”
Discursul a venit într-un moment simbolic, după ce Hamas a eliberat mai mulţi ostatici în baza unui armistiţiu temporar.
În Israel, intervenţia lui Trump a fost primită cu aplauze, fiind una dintre puţinele ocazii în care un preşedinte american a fost invitat să se adreseze Knessetului.
Articolul Donald Trump promite „o nouă eră de pace” în Orientul Mijlociu apare prima dată în Mediafax.
Romanian President Nicușor Dan sent a message on Monday on the occasion of the Regional Ministerial Conference on the Elimination of Violence against Children, an event organized by the Ministry of Labor, Family, Youth and Social Solidarity, in partnership with UNICEF and the UN Special Representative on Violence against Children.
In his speech, the president emphasized the seriousness of the phenomenon: „Violence against children is not justified under any circumstances. It is a phenomenon often passed over in silence, which leaves deep scars and invisible traces in adult life. Our future as a nation depends on how we raise our children”.
He presented alarming data from the UNICEF 2024 Report.
“Two out of three children globally are regularly subjected to violent punishment at home. In 2024, one in six adolescents aged 15 to 19 was a victim of physical or sexual violence by a husband or partner. Moreover, almost one in four children live in households where the mother is a victim of domestic violence,” adds the head of state.
Nicușor Dan highlighted the need to change mentalities and legislation.
“It is essential to continue joint programs and actions, both at national and regional levels, to prevent violence and promote the rights of children to grow up in safety, respect and dignity. We need stronger laws, clear policies, but also a change in mentalities,” according to the president.
The president also emphasized the shared responsibility of society.
“Protecting children is not just the responsibility of institutions. It is our shared responsibility, authorities, family and school. We know what works: universal prevention through school programs and online safety; early support for families; justice and protection systems that are sensitive to the needs of the child, that do not retraumatize”, Nicușor Dan transmits.
In conclusion, his message was a call for concrete action: “This Conference is not just a meeting. It is an opportunity for commitments to become concrete actions to eliminate violence against children. A protected child today means a strong adult tomorrow. Violence against children is not something natural, but a choice of society. And, together, we can choose a different path”.
The message was presented by Marius-Gabriel Lazurca, Presidential Advisor.
Articolul Nicușor Dan: A protected child today means a strong adult tomorrow apare prima dată în Mediafax.
Trump i-a spus președintelui Israelului de la pupitrul parlamentului israelian să îl grațieze pe Benjamin Netanyahu. Cerință pe care chiar Trump a spus că nu o avea în discursul pregătit.
„De ce nu-i acorzi grațierea?” a spus Trump către președintelui Israelului în legătură cu acuzațiile aduse lui Netanyahu.
„Se întâmplă să-mi placă acest domn de aici și mi se pare că are atât de mult sens, știți, fie că ne place sau nu, acesta a fost unul dintre cei mai mari președinți ( n.r premieri) din timpul de război”, a spus el.
„Trabucuri și șampanie, cui îi pasă”, a spus el, referindu-se la acuzația că Netanyahu ar fi primit cadouri scumpe, precum trabucuri și șampanie, de la oameni de afaceri străini.
Prim-ministrul Israelului a fost pus sub acuzare în 2019 pentru luare de mită, fraudă și abuz, acuzații pe care le neagă. Procesul său este blocat pe perioada cât acestea este premier.
Trump a continuat apoi spunând „asta nu era în discurs”, dar adaugă că „se întâmplă să-mi placă domnii de aici”.
„Pare atât de logică” ( n.r grațierea), a adăugat el el.
Comentariile sale au fost întâmpinate cu aplauze în Knesset ( parlamentul Israelului)
„Ajunge cu controversele… de fapt, nu cred că este foarte controversat”, a spus apoi Trump.
Aparent adresându-se lui Netanyahu, el a spus: „Ești un om foarte popular, știi de ce? Pentru că știi cum să câștigi”.
Articolul Moment incredibil. Trump i-a cerut direct președintelui Israelului să îl grațieze pe Netanyahu: „De ce nu-i acorzi grațierea?” apare prima dată în Mediafax.
