Agregator de ştiri

AI amplifică simultan ata­cu­rile şi apărarea, iar organi­aţiile care nu-şi pun în or­dine datele, echipa­mente­le şi procesele înainte de a automatiza riscă prăbuşirea - ceea ce nu înseamnă că mai este posibil ca orgnizaţiile să mai amâne imple­mentarea AI - riscurile există dar trebuie să fie gestionate.

De la o echipă de 30-40 de oameni, la peste 1.200. De la 50 de paturi, la aproape 400. De la câteva zeci de prezentări pe lună, la 19.000. Aceasta este în câteva cifre imaginea dezvoltării din domeniul medical privat a Spitalului Ponderas din Capitală, pornit în 2010 de câţiva medici cu spirit antreprenorial şi intrat de zece ani sub umbrela reţelei Regina Maria.

Statisticile arată că la nivel global capacitatea cetrelor de date se va tripla în 4-5 ani, iar între 15 şi 20% din această nouă capacitate ar putea fi amplasată la nivel european. Privind mai în profunzime, pie­ţele mature, cum sunt Franţa sau Italia, devin greu de accesat, astfel că partea central-est-europeană se conturează ca o zonă în plină expansiune, spune Mihai Manole, managing partner al Tema Energy, proiectant şi constructor la cheie de infrastructură data center, într-o discuţie cu CEC Bank pentru afa­ceri româneşti.

Bogdan Neacşu, preşedinte executiv al CEC Bank, a răspuns unui set de întrebări pe marginea investigaţiei Consiliului Concu­renţei care vizează zece instituţii de credit care participă la formarea ROBOR.

Într-o lume în care războaiele, inflaţia, volatilitatea economică şi incertitudinile financiare schimbă radical comportamentul oamenilor, asigurările de viaţă încep să capete un rol tot mai important în strategia de protecţie şi stabilitate financiară.

Decathlon, cel mai mare retai­ler de articole sportive de pe plan local, a încheiat anul trecut cu o uşoară scă­dere a busi­nessului pentru prima dată de la pandemie, potrivit datelor rapor­tate de companie la Ministerul Finanţelor.

Grupul german Schwarz s-a apropiat de pragul de 10 mld. euro (50 mld. lei) afaceri în România în 2025, controlând astfel circa un sfert din comerţul alimentar local, potrivit calculelor ZF.

Premier Energy (PE), cel mai bun performer din indicele BET cu un randament de aproape 100% de la începutul anului şi o capitalizare de 7 miliarde de lei, a publicat miercuri seară rezultatele pe primul trimestru din 2026, care au combinat o creştere operaţională reală cu o presiune contabilă temporară din Moldova şi care au trimis acţiunile în jos cu 2,5% în şedinţa de joi.

Ciprian Comşulea, director de investiţii în cadrul Urbano Group, care a deschis recent centrul comercial Urbano Shopping&Living din Floreşti (judeţul Cluj), spune că la jumătatea anului viitor va fi finalizată şi a doua fază a proiectului care va include două magazine ale unor retaileri mari – Selgros şi Hornbach, iar pentru următoarele etape încă analizează opţiunile de dezvoltare.

Chimcomplex, cea mai mare companie industrială antrepreno­rială, a renunţat la construcţia fabricii de răşini din Oneşti (judeţul Bacău), un proiect de 100 mil. euro, cu 46,6 mil. euro ajutor de stat de la Ministerul de Finanţe.

Alessio Cioni pleacă din funcţia de director general al Intesa Sanpaolo România după mai puţin de doi ani la conducerea băncii româneşti cu capital italian.

Din 2019, Fundaţia Super este partener principal şi sponsor al Grand Chess Tour, unul dintre cele mai importante turnee de şah din lume, care are o etapă şi în România - Super Chess Classic Romania 2026

După ce a prezis creşterile spectaculoase de la Premier Energy (PE), liderul actual din indicele principal BET cu un plus de 184% în ultimele 12 luni, şi din restul sectorului de utilităţi, unde Transgaz (TGN) a urcat cu 162%, Dragoş Mesaroş de la Goldring mizează acum pe OMV Petrom (SNP).

CarCentric a pornit în 2011 ca integrator de servicii de spălare auto pentru flotele de companie, un segment pe care, la momentul respectiv, nu îl acoperea niciun furnizor dedicat, în afara reţelelor de benzinării.

În ultimii 45 de ani, indicatorii de sănătate publică s-au îmbunătăţit enorm în Iran, o ţară care înfruntă de decenii sancţiuni internaţionale. Spre exemplu, speranţa de viaţă la naştere a crescut de la 55 de ani înainte de Revoluţia Islamică la 77 de ani în prezent.

Maria Popescu a descoperit fotbalul pe la 6 ani, când tatăl ei i-a cumpărat un joc video, însă a atras-o atât de mult acest sport când a început să îl joace şi în viaţa reală.

Trei transportoare blindate Piranha 5 dintr-o coloană militară au fost implicate într-un accident rutier în județul Sălaj. 11 militari au fost răniți, 10 dintre aceștia fiind transportați la spital. Cauza producerii accidentului pare să fi fost nerespectarea distanței regulamentare între autovehicule. „Astăzi, 28.05.2026, în jurul orei 20:30, la ieșirea din localitatea Bizușa-Băi, județul Sălaj, pe direcția Dej – Baia Mare, a avut loc un accident rutier în care au fost implicate trei transportoare blindate Piranha 5 aparținând unei coloane militare. Din primele verificări, cauza producerii accidentului a fost nerespectarea distanței regulamentare între autovehicule. În urma incidentului au rezultat 11 militari răniți, dintre care 10 sunt în curs de evacuare către Spitalul Județean de Urgență Zalău. La fața locului au intervenit echipaje de poliție, ambulanță și pompieri. Traficul în zonă a fost restricționat temporar pentru desfășurarea intervenției și efectuarea cercetărilor. Autovehiculele militare au fost avariate ușor. Conducătorii autovehiculelor militare implicate în accident au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative”, precizează Forțele Terestre într-un comunicat.

Timp aproape 180 de ani după ce Franța a abolit sclavia, Code Noir (Codul Negru), care permitea ca sclavii să fie tratați ca proprietate și să fie munciți, bătuți, vânduți, violați sau uciși, a rămas în vigoare. Joi, Adunarea Națională a țării, extrem de divizată, a votat în unanimitate abrogarea acesteia, într-o rară demonstrație de unitate politică, relatează The Guardian.

Votul, adoptat cu 254 de voturi la 0, pune capăt unei legi din secolul al XVII-lea, semnată de regele Ludovic al XIV-lea în 1685, care codifica tratamentul sclavilor din coloniile franceze.

Este un pas important în recunoașterea rolului Parisului în sclavie și va deschide calea către posibile despăgubiri, o idee lansată de președintele Franței, Emmanuel Macron, săptămâna trecută. Liderul francez a spus că codul „nu ar fi trebuit să supraviețuiască niciodată abolirii sclaviei” în 1848.

„Tăcerea, chiar și indiferența, pe care am păstrat-o timp de aproape două secole față de acest Code Noir nu mai este o omisiune. A devenit o formă de ofensă”, a adăugat el.

Macron a adăugat că problema despăgubirilor este una pe care „nu trebuie să o refuzăm”, dar țara „nu trebuie să facă promisiuni false”.

Parlamentarii, uimiți că legea încă există

Emoțiile au fost covârșitoare în camera inferioară a parlamentului în dezbaterea privind votul, mulți fiind uimiți că legea există încă.

Steevy Gustave, un deputat din insula franceză Martinica din Caraibe, ai cărui strămoși au fost înrobiți, a declarat cu lacrimi în ochi adunării naționale: „Niciun vot nu poate repara singur secole de vieți distruse.”

„Nu suntem descendenți ai sclavilor, suntem descendenți ai ființelor umane născute libere, apoi reduse la ce e mai rău – reduse la sclavie.”

Cele 60 de articole din cod cuprindeau fiecare aspect al vieții unui sclav. Articolul 44 declara o persoană „bun mobil”, în timp ce alte clauze decretau că cei care fugeau erau mutilați și că cuvântul unei persoane înrobite nu conta nimic.

Franța a fost a treia cea mai mare națiune comercială cu sclavi, după Marea Britanie și Portugalia. Se estimează că a expediat 1,4 milioane de africani către plantațiile de zahăr din coloniile sale. Bogăția pe care a produs-o a construit orașele Nantes și Bordeaux.

Cele mai bogate dintre aceste plantații se aflau în Saint-Domingue, o colonie franceză situată în treimea vestică a insulei Hispaniola din Caraibe, înființată în 1687. În 1804, sclavii din colonie s-au revoltat, asigurându-și independența pe teritoriul care a devenit Haiti. Cu toate acestea, Parisul i-a obligat pe sclavii eliberați să plătească despăgubiri pentru a acoperi pierderile proprietarilor lor, o datorie pe care o plăteau încă până în 1947.

Franța și-a menținut o serie de colonii

După abolirea sclaviei, Franța și-a menținut o serie de colonii. Cele mai vechi patru – Guadelupa, Martinica, Guyana Franceză de pe coasta de nord-est a Americii de Sud și insula Réunion din Oceanul Indian – au fost transformate în departamente franceze de peste mări în 1946. Populația lor de 1,9 milioane, majoritatea descendenți ai sclavilor, sunt cetățeni francezi și sunt guvernați de la Paris.

Deși sunt considerate parte a Franței, acestea rămân unele dintre cele mai sărace teritorii ale sale, cu o rată a șomajului aproape dublă față de cea din Franța continentală, multe gospodării trăind sub pragul național al sărăciei.

UPDATE 23.17. Fars news, apropiată IRGC, susține că „în urmă cu câteva minute, forțele armate ale Iranului au lansat rachete din regiunile sudice ale țării către ținte specifice. Ținta exactă a acestor rachete nu este încă cunoscută, dar unele surse raportează posibilitatea unui conflict pe apele Golfului Persic. Unele zone din mass-media au raportat explozii în provinciile Bushehr și Hormozgan”

Iranul a lansat rachetele din regiunile sudice, susține și I24. Armata iraniană susține că exploziile auzite în Strâmtoarea Hormuz au fost legate de „un schimb de focuri împotriva unor nave ilegale”.

Agenția Tasnim susține, citând armata iraniană: „sunetele exploziilor sunt legate de un schimb de focuri și de focurile de avertizare către navele care încalcă regulile în Strâmtoarea Ormuz”.

Agenția de știri Mehr arată și ea că „forțele armate iraniene au lansat focuri de avertizare spre 4 nave încalcătoare din apropierea Strâmtorii Ormuz”.

„Navele care au încălcat regulile plănuiau să traverseze Strâmtoarea Ormuz fără a se coordona cu forțele armate iraniene”, transmite agenția.

Iranul lansează rachete „spre ținte specifice”, anunță Al Jazeera.

Informația este confirmată și de I24 Israel care raportează auzul unor explozii în strâmtoarea Ormuz

Agenția de știri iraniană Fars relatează că forțele armate iraniene au lansat rachete din regiunile sudice ale țării către „ținte specifice” cu puțin timp în urmă. Aceasta a declarat că destinația exactă a rachetelor nu este încă clară.

Sabreen News susține că marina iraniană a tras focuri de avertizare către patru nave care au încercat să traverseze Strâmtul Ormuz fără coordonare.

Lansarea rachetelor a avut loc de la baza de rachete Shahid Shamran din Jask, în provincia Bushehr, de aceea au fost auzite explozii în acea zonă.

Apărarea aeriană iraniană susține că a doborât și o dronă americană de model MQ9.

Axios, Reuters și AP au citat oficiali care au afirmat că acordul se află pe biroul lui Donald Trump pentru aprobarea finală și că va redeschide Strâmtoarea Ormuz.

Însă, agenția de știri iraniană Tasnim afirmă că textul unui potențial memorandum de înțelegere nu a fost încă confirmat, potrivit unei surse apropiate echipei de negociatori iranieni.

Sursa a declarat că Teheranul nu a informat mediatorul pakistanez că textul este finalizat și că va anunța publicul odată ce acesta va fi finalizat.